Drumul lemnului | Cum ajung pădurile tăiate ilegal să fie vândute cu acte în fabricile din Sebeș

Furtul de lemne din pădurile României începe atunci când e defrișat un ocol silvic. Anual, din fondul forestier al Românei se taie ilegal 20 de milioane de metri cubi, adică cel puțin 5 milioane de arbori, arată Inventarul Forestier Național.

Țară în service| Drumul lemnului - cum ajunge lemnul tăiat ilegal în fabrică

Furtul de lemne continuă după ce cele 5 milioane de bușteni (raportul este un buștean la fiecare arbore) sunt transportați cu autocamione pe sub ochii autorităților care prind doar unul din 100 de transporturi ilegale.

Dar unde ajunge lemnul tăiat ilegal din ocoalele silvice care se întind pe 6,5 milioane de hectare, cam 30% din suprafața României? Două sunt destinațiile lemnul tăiat ilegal, așa cum ne explică activistul de mediu Tiberiu Boșutar:

• fabricile de prelucrare a lemnului;
• sobele oamenilor care își încălzesc casele cu lemne.

În România, sunt 3,5 milioane de locuințe care se încălzesc cu lemne, conform datelor Ministerului Dezvoltării. Fiecare gospodărie are nevoie, anual, de minimum 6 metri cubi de lemne.

Mirela Dobrescu, o pensionară din localitatea C.A. Rosetti (județul Buzău), se chinuie an de an să facă rost de lemne pentru foc.

Recunoaște că i le lasă cineva în fața porții. Apoi, se chinuie timp o lună să le ducă în casă, cu un cărucior. „Nu am nici pe cine să rog să mă ajute, tinerii au plecat din sate”, ne spune dna Dobrescu.

Mirela Dobrescu

Sebeș, destinația lemnului pentru industrie

Din cele 35-38 de milioane de metri cubi tăiați anual legal sau ilegal din păduri, 15 milioane ajung în industrie, spune Tiberiu Boșutar. Cifrele lui sunt confirmate și de documente ale Ministerului Mediului.

Unul din patru pomi tăiați în România pentru industrie ajunge într-un oraș din județul Alba, care are puțin sub 27.000 de locuitori: Sebeș. Asta dacă ne referim strict matematic la faptul că în România sunt exploatați industrial aproape 15 milioane de metri cubi.

În Sebeș sunt cele mai mari două fabrici din România din industria lemnului, cu o capacitate cumulată aproape 3,5 milioane metri cubi.

Proprietarii acestor două unități de prelucrare a masei lemnoase sunt companiile Kronospan, din Austria, și Ziegler, din Germania. Cea din urmă a preluat, din 7 august, fabrica deținută până atunci de HS Timber, fosta Holzindustrie Schweighofer (până în 2019).

Kronospan, Forest, Romania, Alba, Sebes

Actuala fabrică Ziegler are o capacitate anuală de prelucrare de 1,2 milioane de metri cubi, conform datelor publicate de foștii proprietari, HS Timber Group. Unitatea Ziegler prelucrează în special rășinoase. Vecinii de la Kronospan prelucrează și foioase, în special fag.

Reprezentanții HS Timber ne-a precizat că la fabrica din Sebeș, deținută până înaugust de compania austriacă, nu au fost exploatați doar bușteni din România. Asta pentru că mare parte din lemnul prelucrat aici provine din export.

Pe platformele industrială din Sebeș ale HS Timber și Kronospan, buștenii sunt transformați în cherestea sau plăci din material lemnos cum sunt PAL-ul (placi aglomerate lipite) sau MDF-ul (placa din fibre lemnoase cu densitate medie).

Platforma de prelucrare a lemnului deținută, până în august, de HS Timber Group.

Mircea Matei este coordonatorul unei asociații de protecția mediului din Sebeș. El ne explică faptul că orașul a fost o „capitală” a prelucrării lemnului și înainte de Revoluția din 1989.

„Așa a fost la noi. Noi am avut un combinat de prelucrare a lemnului de pe vremea lui Ceaușescu. Era un combinat realizat cu tehnologie suedeză. După căderea lui Ceaușescu, în 1989, zona a continuat să atragă investitori în domeniu”, ne explică Mircea Matei.

Tiberiu Boșutar crede că Sebeșul este „capitala industriei prelucrării lemnului” și pentru că orașul este poziționat bine, atunci când vine vorba de transportul auto al lemnului tăiat în zonele forestiere din Transilvania sau în Moldova.

Actele însoțesc doar „arborii industriali”

Kronospan, Timber și acum Ziegler cumpără un metru cub de lemn ajuns la fabricile din Sebeș cu 700 de lei.

Andreas Sadner, Managing director la Ziegler, ne confirmă că prețul de achiziție e mai mare și decât în cele mai bogate state din Europa.

„Știu că prețurile sunt mai mari ca în Germania. Dar totul depinde de cerințele pieții”, ne spune Andreas Sadner. În schimb, un metru cub de lemn pentru foc nu trece peste 500 de lei, dar poate costa și 100 de lei.

Activiștii de mediu spun că sunt două explicații pentru prețul mare al lemnului industrial tăiat din România.

În primul rând, spre deosebire de alte state, pe poarta fabricilor din Sebeș intră doar bușteni de calitate, care nu sunt uscați absolut deloc, care provin din foioase (cumpărate în special de Kronospan) sau rășinoase (preferate de Ziegler).

„Ca să înțelegeți: ai un arbore tăiat legal și unul ilegal, iei amândoi arborii și sortezi. Ai 2 metri cubi cu acte și 2 fără acte. După aceea sortezi, iei 2 metri cubi de calitate și folosești actul de 2 metri cubi pentru a face comerț cu lemnul de calitate acolo unde ai nevoie obligatoriu de acte. Și ce rămâne? Ceilalți 2 metri cubi de lemn, de o calitate scăzută. Acest lemn îl vinzi unde poți și unde ești plătit rapid cash. Acest lucru îl face de obicei populația care are nevoie de lemne de foc”, ne spune Tiberiu Boșturar.

Anual, 1000 de hectare de pădure este tăiată din fondul forestier care adună 6,5 milioane de hectare.

Reprezentanții HS Timber ne-au precizat că pe platformele industriale ale companiei nu sunt acceptați bușteni fără acte. „Avem sistemul propriu informatic, pe lângă SUMAL, prin care verificăm proveniența și documentele lemenului. Noi folosim sistemul cu fotografii înainte de SUMAL. Vrem să facăm totul corect, transparent. Suntem acuzați pe nedrept”, ne-au mai precizat reprezentanții HS Timber.

Mircea Matei crede că în fabrici se pot introduce cu un singur aviz mai multe transporturi. „Se pot face transporturi multiple, desigur. Nimeni nu controlează, vorbesc de autorități, transporturile de lemn care intră pe poarta fabricii”, ne explică acesta.

„Depozitele de lemn sunt situate la câțiva kilometri de fabricile de la noi. Se poate face ușor transport multiplu, dacă asta se vrea. Cu un document care permite un transport de 30 de metri cubi se pot face și două”, este sigur Mircea Matei.

În replică, reprezentanții HS Timber ne-au asigurat că transporturile multiple nu sunt posibile. „Dacă ne aduce o firmă un transport de lemne fără acte, firma noastră cum poate plăti lemnul. Suntem o companiei care a investit 900 de miloane de euro în România. Credeți că am putea risca să pierdem o astfel de investiție pentru a plăti câteva camioane fără lemn ilegal. Dacă am fi făcut asta, suntem în România de mulți ani, sigur nu am fi stat acum de vorbă, am fi fost în alte parte”, ne-a mai explicat reprezentantul HS Timber.

Acesta ne-a mai precizat că la orice transport, acolo unde este un buștean în plus față de cantitatea de pe avuze, acel aviz este înapoiat furnizorului sau anunțată Garda Forestieră. „Vren să facem o activitate corectă. Noi anunțăm și Garda Forestieră când sunt probleme”, ne-a asigurat acesta.

Și totuși, lemn tăiat ilegal a fost descoperit în Sebeș

Activiștii de mediu au susținut mereu în ultimul deceniu că Sebeșul este și destinația unei părți importante din lemnul tăiat ilegal.

Reprezentanții asociației „Diaspora Europeană” (un ONG de mediu) au făcut, în ultimii cinci ani, mai multe acțiuni la porțile fabricilor din Sebeș pentru a arăta autorităților că, în unitățile industriale, sunt și situații suspecte.

În 2019 și 2021, au realizat acțiuni filmate în fața porților fabricilor din Sebeș și au descoperit mai multe nereguli. În timpul uneia dintre ele, coordonatorul asociației, Mario Mocan, descoperă cum un camion care aducea lemn la Kronospan transporta o greutate de aproape 48 de tone și avea acte pentru 40 de tone.

Țară în Service | Camion supraîncărcat cu lemne

Legislația permite ca tonajul maxim pentru un autocamion, cu tot cu remorcă, să nu depășească 40 de tone. La 8 metri cubi de lemn asta înseamnă între 8 copaci din specii de rășinoase cu vârste de peste 110 ani sau 32 de arbori de foioase.

Reprezentanții asociației au descoperit cum:

• autocamione care aveau o cantitate de lemne mai mare decât cea din acte intrau în fabricile din Sebeș;
• autocamioanele erau încărcate cu o cantitate mai mare decât cele 40 de tone permise de lege;
• printre buștenii însemnați corect pentru tăiere erau și bușteni care nu aveau astfel de semne și, cel mai probabil, au fost tăiați fără acte.

„Dacă tonajul e mai mare, asta poate fi explicat de faptul că lemnul umed are o greutate mai mare decât unul care nu e ud. Dar lemnul se cumpără la volum, la metru cub, de asta nu cred că se pot face nereguli la poarta marilor companii pentru că și noi măsurăm individual”, ne-a explicat un reprezentant al HS Timber.

Și procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au găsit probe din care reiese că, la Sebeș, la fabrica Schweighofer Holzindustrie, ajungea lemn achiziționat fără respectarea legislației.

După deschiderea - în 2018 - a anchetei penale împotriva Schweighofer, compania și-a schimbat numele, în HS Timber Group.

Grupul HS Timber mai are două fabrici România, după ce au vândut unitatea din Sebeș.

Șase persoane, printre care patru directori ai fabricilor din Sebeş ale Schweighofer Holzindustrie, au fost suspectați pentru „săvârșirea infracţiunilor de deturnare a licitaţiilor publice, evaziune fiscală, concurență neloială, tăiere fără drept de arbori şi alte infracțiuni”.

Prejudiciul estimat de procurori a fost de 25 de milioane de euro.

Dosarul nu a fost finalizat nici până acum, iar persoanele suspectate nu au fost trimise în judecată.

Reprezentanții Timber Group au susținut și în fața procurorilor, și în fața reporterilor Europa Liberă, că societatea nu a sprijinit tăierile ilegale. „Nu a fost nimeni acuzat. Nu a fost stabilit niciu prejudiciu, pentru că asta se face în instanță. Suma de 25 de milioane de euro este o estimare a anchetatorilor. Nu s-a schimbat nimic în această anchetă începută în urmă cu șase ani, în 2016”, ne-a mai precizat repreentantul HS Timber.

Ziegler promite că nu va cumpăra lemn tăiat ilegal

În aprilie 2023, grupul austriac HS Timber a ajuns la un acord de vânzare a fabricii din Sebeș către compania germană Ziegler. Prețul estimat a fost undeva între 170 și 200 de milioane de euro.

Acordul a fost pus în practică la începutul lunii august.

Germanii de la Ziegler au preluat efectiv unitatea din Sebeș pe 7 august. „Am preluat unitatea acum 7 zile”, ne mărturisea Andreas Sandner, Managing Director la Ziegler Group, atunci când am reușit să avem un scurt dialog cu el.

„Ziegler Group a căutat de mai mult o oportunitate pentru a mări capacitatea de producție”, ne explica directorul Ziegler Group de ce compania germană a cumpărat fabrica din Sebeș.

Cât despre tăierile ilegale, Andreas Sandner, Managing Director la Ziegler Group, susține că nu va achiziționa lemn tăiat ilegal.

Andreas Sadner, Managing director la Ziegler

„Începem să cunoaștem furnizori - nu știu cine a livrat în trecut. Desigur, vom vorbi cu furnizori și vom încerca să avem și furnizori noi. Vrem să fim mai buni ca standardele legale și vrem să îndeplinim tot ce ni se cere”, ne spune acesta.

Mai mult, dacă un furnizor va oferi lemn tăiat ilegal și va fi descoperit, Ziegler spune că nu va mai achiziționa de la firma respectivă.

„Dacă este dovedit că lemnul este tăiat ilegal, atunci nu vom mai cumpăra (n.r. -de la acest furnizor). Trebuie să ne oprim, trebuie să ne privim pe noi înșine. Sunt, din perspectiva mea, destul de mulți furnizori care exploatează legal și trebuie să ne renunțăm la ei”, ne asigură Andreas Sandner.

Vor fi eliminate creditele care încurajau tăierile ilegale

După cum a descoperit Europa Liberă, o mare parte din tăierile suspecte erau susținute de fosta companie, Timber, prin creditarea unor firme care exploatau pădurile.

În schimbul banilor, firmele erau obligate, prin contracte de garanție. să vândă cât mai mult lemn la Timber, pentru a returna creditul cât mai repede.

Ziegler susține că nu va prelua acest sistem aplicat de Timber.

„Relația contractuală trebuie să fie corectă pentru furnizor, dar și pentru noi, pentru producător. Noi avem simple contracte de furnizare, așa cum avem și în Germania”.

„Poate fi un împrumut, dar trebuie să fie ceva corect. Furnizorul să aleagă cui ofere produsele”.

Membrii asociațiilor de mediu cred că intrarea pe piață a Ziegler, alături de Kronospan și Timber, ar putea spori tentația tăierilor ilegale.

Poluarea, semn al tăierilor ilegale

Tăierile ilegale de lemn ar putea fi explicația poluării perpetue la care este supus Sebeșul. Cel puțin asta cred activiștii de mediu din orașul transilvănean.

Autorizațiile de mediu permit ca unitățile industriale să funcționeaze la anumite capacități. „Aceste limite sunt depășite dacă se prelucrează și lemnul tăiat ilegal. În momentul când se prelucrează mai mult, poate apărea și poluarea”, ne explică Mirca Matei.

Și Nelu Căldare, profesor universitar de protecție a mediului, susține această variantă.

„Eu, când discut despre poluare, discut cu competența pe care o am, nu-mi dau cu părerea. Pentru că, în 2015, după mitinguri, am fost dați în judecată de Kronospan. Chiar am spus judecătorilor, când procesul tergiversa, ajunsesem în al treilea an. Am spus că mi se pare incorect ca un cadru universitar să fie acuzat că spune prostii atunci când vorbește despre domeniul lui de expertiză”, ne povestește acesta mâhnit.

Nelu Căldare crede că fabrica Kronospan poluează constant. Activiștii cred că fabricile din Sebeș lucrează la o capacitatea mai mare decât ar avea voie, iar o primă consecință e poluarea aerului.

Sebeșul este destinația principală a lemnului tăiat din păduri pentru prelucrare.

Sebeșul, orașul mereu în ceață

De altfel, din orice direcție vii spre Sebeș, orașul pare mereu în ceață, sub o pâclă.

„Dacă te uiți în Sebeș, când veniți de la București, vedeți o zonă în ceață, nu vedeți dealul de peste Mureș. Dacă veniți despre Aba Iulia, vedeți ceață”, ne explică acesta.

Pâcla aceasta ar fi formată, în opinia activiștilor de mediu din Sebeș, de compania Kronospan, care ar elimina, spun ei, substanțe cancerigene în atmosfera orașului din Transilvania.

Este vorba de formaldehidă, care duce la formarea „ozonului rău”, a „ceții” de deasupra orașului.

„Adun date și informații și mi-am dat seama că în Sebeș nu este o poluare oarecare. Există o poluare cu substanțe cu efect cancerigen asupra omului. Este o poluare cu pulberi în suspensie, PM 10, PM 2.5, formaldehidă care este cancerigenă”, ne spune dl Căldare.

Pentru a ne convinge de gravitatea vorbelor sale, Nelu Căldare ne citează dintr-un comunicat al Organizației Mondiale a Sănătății. „Inhalată chiar în cantități mici, formaldehida provoacă cancer și moarte prematură. Formaldehida este cancerigenă. Este un comunicat al Organizației Mondiale a Sănătății, din 2004. La noi, în legislația română, de-abia în 2015 s-a trecut că formaldehida este cangerigenă, că este în prima grupă de cangereginitate”, ne spune pe un ton grav profesorul din Sebeș.

Aceste depășiri sunt constante.

„M-am uitat luna asta, este pe site-ul Primăriei o monitorizare publică a calității aerului din Sebeș. În fiecare zi, de pe 1 august până pe 7 august, au fost depășiri ale ozonului troposferic O3. Limita maximă pentru ozonul troposferic este de 120 micrograme. Monitorizările au constatat că în Sebeș au fost înregistrate și 400 de micrograme”, se plânge profesorul.

El nu mai speră să se rezolve ceva. „Am făcut sesizare la ministerul Mediului. Și încă nu am primit niciun răspuns. Nu au luat nicio măsură. Nu mai am așteptări. Din 2007, de când scriu, nu s-a luat nicio măsură”, completează acesta.

Reprezentanții Kronospan au precizat pentru Europa Liberă că grupul a respectat toate legile referitoare la achiziția de lemn și la poluare. Dovada acestor afirmații este că unitatea industrială își continuă activitatea în Sebeș fără a fi închisă de autorități. „Dacă poluam, eram închiși în două zile”, ne-a asigurat unul dintre directorii companiei.

Însă activiștii de mediu din Sebeș nu au încredere în autorități. Și primarul Dorin Gheorghe Nistor (PNL) este privit cu neîncredere de localnici.

„Primăria a făcut un studiu cu Institutul Național de Statistică. A făcut un fel de sondaj, întrebând oamenii despre ce probleme au. Toți au spus că poluarea este principala problemă. Când au fost întrebați cine poluează, oamenii au arătat spre Kronospan. Apoi, face și Primăria Sebeș un studiu plătit din bani de la buget pentru a afla sursa poluării. A reieșit că orașul e poluat de la sobe, că fac oamenii focul noaptea, iarna. Poate mergeți și să vorbiți cu primarul, o să vă spună că totul e frumos, că sunt flori...”, adaugă Nelu Căldare.

Inițial, primarul Dorin Nistor ne-a asigurat că va sta de vorbă cu reporterii Europa Liberă.

Deși i-am transmis chiar și întrebările, cele mai simple posibile, primarul nu a mai venit la întânire, la ora convenită.

Și-a trimis, în schimb, un consilier care ne-a anunțat că primarul nu mai vrea să ne răspundă la întrebări pentru că „sunt prea complexe pentru domnul primar”.

Lemnul fără acte ia drumul focului

Sobele din cele 3,5 milioane de case ale românilor care folosesc lemne pentru a se încălzi sunt destinația lemnului de calitate inferioară care nu este cumpărat de marile companii de prelucrare.

„Imaginați-vă un depozit așa, mare, în care avem lemnul legal, dar avem și lemn ilegal. Și tot acest lemn tăiat într-un an intră într-un bazin care are 35 milioane de metri cubi de lemn. Și de aici, avem 20 de milioane cu acte”, ne explică activistul Tiberiu Boșutar.

„De aici, din acest bazin, o să iasă tot 20 de milioane cu acte și tot 15 milioane cu acte, doar nu mai știm dacă cel cu acte provine din tăiere legala sau ilegală”, adaugă acesta.

Locul în care este „albit” lemnul tăiat ilegal este în depozitele de bușteni, care trebuie să se găsească la o distanță legală de maximum 7 kilometri de locul unde au fost tăiați arborii. Aici se face sortarea.

„Dacă lemnul de calitate superioară ajunge la industrie cu acte, lemnul de calitate inferioară ajunge la populație, ca lemn de foc. Arborii putreziți, crengile, butucii și arborii mici sunt, de obicei, lemn de foc. În schimb, buștenii cei mai buni, cei mai verzi și mai mari, ajung în industrie”, ne precizează Boșutar.

Un reprezentant al HS Timber ne-a precizat că grupul austriac pe care îl reprezintă cumpără doar 30%, 40% lemn de calitate superioară (de calitate A și B). „În rest, achiziționăm lemn de calitate mai joasă

Necesarul anual de lemn de foc al caselor din România este de 20 de milioane de metri cubi. E calculul Institutului Național de Statistică.

Doar cel mult 9 milioane de metri cubi de lemn de foc sunt scoase la vânzare de ocoalele silvice de stat sau de cele private. Asta, dacă ne referim la lemnele tăiate legal.

„Din păcate, trebuie să recunoaștem că principalul client pentru lemn de foc este populația. De ce? Pentru că populația își permite să cumpere o cantitate și să plătească fără acte”, mai punctează Tiberiu Boșutar.

Lemnul tăiat ilegal poate fi albit cu acte

Actele care permit tăierea unei cantități de lemn sunt folosite când firmele care exploatează pădurea vând lemn către marile companii cu prețuri mai mari decât în multe state din Europa.

„Pentru lemnul din depozite pentru care nu mai sunt acte, aceste este tăiat, prelucrat și vândut ca lemn de foc”, ne mai spune Boșutar.

Asta pentru că marile companii cer documentele pentru lemnul tăiat legal chiar la poarta fabricii și plătesc și 700 de lei pe metrul cub, așa cum reiese din contractele consultate de Europa Liberă.

Lemnul pentru foc poate costa și 100 de lei pentru fiecare metru cub și uneori poate ajunge și la maximum 500 de lei, așa cum reiese din anunțurile de pe portalurile de specialitate.

2024, un nou Cod Silvic

Reprezentanții Ministerului Mediului ne-au transmis că specialiștii din instituție lucrează, împreună cu mediul privat și societatea civilă, la un nou cod silvic.

Tiberiu Boșutar a participat la mare parte din consultările organizate de Ministerul Mediului. „Sunt unele propuneri bune. Legislația de acum are unele scăpări. Nu cred însă că noul Cod Silvic va fi pus în practică mai devreme de 2024”, se arată pesimist acesta.

Până atunci, activistul de mediu crede că pădurile României ar putea suferi și mai mult după intrarea Ziegler pe piața autohtonă, alături de alte mari companii ca HS Timber, Kronospan și Egger.

„Probabil că acum nu suntem conștienți, dar va fi presiunea tot mai mare pe resursa de pădure. Conform legislației din România, o companie putea cumpăra și prelucra maximum 30% din speciile de rășinoase din România, indiferent de numărul fabricilor pe care le deținea”, ne spune Boșutar.

Anual se taie din fondul forestier, cu acte, în jur de 5 milioane de metri cubi de rășinoase. Nicio firmă nu putea cumpăra - direct sau indirect - sau prelucra mai mult de 30% din acești arbori.

„Acum, odată cu Ziegler, avem mai multe companii care poate cumpăra fiecare 30% din lemnul de rășinoasă, pentru că și compania germană prelucrează conifere”, își încheie Boșutar explicațiile.

Pentru a se opri tăierile ilegale, autoritățile trebuie, în primul rând, să ofere mai mult lemn de foc legal, crede activistul de mediu, Tiberiu Boșutar.

Acest lucru va fi stipulat în viitorul Cod Silvic.

În loc de concluzie

Până când noul Cod Silvic va fi aprobat într-o variantă care să protejeze fondul forestier, din România se vor tăia ilegal anual 20 de milioane de metri cubi de lemn. Randamentul unui hectar de pădure din România este de 322 de metri cubi, conform unui studiu făcut de specialiștii de la Gold Forest.

Asta înseamnă că anual este defrișată o suprafață cât 62.100 de hectare sau 621 de kilometri pătrați.

Cantitatea tăiată ilegal poate fi scoasă din pădure doar dacă se fac zilnic peste 1.000 de transporturi cu camioane.

Autoritățile găsesc cel mult 11 transporturi ilegale, un singur procent din transporturile ilegale, potrivit Inventarului Forestier Național.

Ca destinație, din doi copaci tăiați - unul legal și altul ilegal - partea de calitate, bușteanul principal, trunchiul copacului, ajung la marile companii. Lemnul este vândut aici cu 700 de lei metrul cub, ca provenind din arborele care putea fi tăiat legal.

Resturile - crengile, rădăcinile, partea uscată din trunchi - sunt vândute populației, fără acte, ca lemn de foc.

În toată această afacere care trece pe sub nasul autorităților, anual se taie din România o pădure care, ca întindere, este mai mare decât suprafața Bucureștiului, Cluj-Napocăi, Oradei și Iașiului la un loc.

Cele patru orașe au o suprafață de aproape 600 de kilometri pătrați. Pădurea tăiată ilegal are 621 de kilometri pătrați.