Maramureșul, zona și județul, este una dintre cele mai spectaculoase regiuni turistice din nord-vestul României. Regiunea se află la granița cu Ucraina. Trenul cu abur care plimbă zilnic mii de vizitatori îi captivează pe iubitorii de fotografii și selfie-uri.

Alături de Mocăniță, casele tradiționale, culmile muntoase și pădurile întinse sunt alte atracții ale locului.

Peisajele de poveste nu atrag însă numai turiști. Hoții de lemne au pus deja stăpânire pe regiune. Maramureșul este locul unde în ultimii 30 de ani s-au tăiat ilegal mii de hectare de pădure.

Doar la Parchetul din orașul Vișeu de Sus, la fiecare două zile lucrătoare, procurorii deschid încă un dosar penal privind tăieri ilegale de lemn. Ne-au spus chiar ei, la fața locului.

Cel mai important dosar penal deschis de anchetatori în ultimii ani este pentru un caz în care peste 4.000 de arbori de fag au fost tăiați ilegal, fără autorizație, așa cum a aflat Europa Liberă de la Garda Forestieră.

Instituția din subordinea Ministerului Mediului a fost înființată în 2017 tocmai pentru a opri tăierile ilegale de păduri care erau descoperite de activiștii de mediu, de presa și, foarte rar, de autorități.

Cea mai importantă tăiere de lemne descoperită de Garda Forestieră

În zona există două ocoale silvice. Unul este al regiei de stat Romsilva, care are în administrare 21.000 de hectare de pădure.

Al doilea este privat, un composesorat, adică asocierea mai multor proprietari, cărora li s-au restituit pădurile, spre o mai bună administrare a fondului forestier respectiv.

Cea mai mare suprafață de pădure tăiată ilegal și descoperită de Garda Forestieră aparține ocolului privat - Ocolul Composesoral Vișeu de Sus -condus din 2018 de Ioan Țiplea.

„Asociația Composesorală Vișeu deține o suprafață considerabilă de 9.630 de hectare, pusă în posesie actualmente 5.226”, adună suprafețele în minte Ioan Țiplea, în momentul în care începem discuția în biroul său despre tăierea ilegală de pădure din 2022.

„La ocolul pe care îl gestionez nu s-au întâmplat grozăvii. Au fost tăieri ilegale, dar suportabile, mici”, dă acesta asigurări.

Tăierile nu au fost chiar așa de mici însă. Garda Forestieră a depistat, în aprilie 2022, cea mai importantă tăiere ilegală de pădure din Valea Vaserului din ultimii ani.

Defrișarea a avut loc în pădurea administrată de ocolul silvic privat condus de Ioan Țiplea.

Acesta jură că tăierile au fost făcute fără acordul său, că nu se afla adică în conflict de interese.

„Ce s-a întâmplat după aia a fost un coșmar”, începe șeful de ocol silvic. „Pentru că s-a întâmplat în timp relativ scurt”, continuă el după o pauză.

„Am avut parte de o iarnă mare. La noi se întinde iarna până în mai. Se trăgea (n.r. - se tăia) pe zăpadă. Ningea, din nou se trăgea. Practic, se astupau urmele. Prostia s-a văzut după ce s-a topit zăpada. Atunci am fost puși în fața faptului împlinit”, povestește acesta, gândindu-se la pădurea din care în primăvară nu se mai zăreau decât cioturile.

Țiplea adaugă că tăierile ilegale au fost descoperite nu de autorități, ci de localnici. Aceștia au anunțat în primul rând un activist de mediu, pe Daniel Bodnar, pentru că nu aveau încredere în instituțiile din zonă.

„Ei (activiștii n.r.) au anunțat 112. A fost prins un camion. De acolo au furat lemne, din partida respectivă. Au dat la 112, l-au confiscat”, continuă Țiplea.

Bărbatul mai spune că „au fost afectate aproximativ două hectare și jumătate, hectare în care arboretul a fost destructurat”.

De fapt, așa-zisa „mică pădure” tăiată din zona Vișeu de Sus se întinde pe o suprafață cât șase terenuri de fotbal.

Șeful de ocol silvic recunoaște că „blițuiește tare când auzi 1.000 de metri cubi, 4.000 de arbori. Nici mie nu-mi convin chestiile astea”.

Cine a tăiat copacii

Vina pentru tăierile ilegale ar apăsa pe umerii unei firme din județul Maramureș. Dar aceasta, potrivit actelor, avea dreptul să doboare numai câțiva copaci însemnați pentru tăiere de pădurarii coordonați de Ioan Țiplea. Dar cei 4.000 de arbori tăiați până la urmă nu erau însă însemnați pentru tăiere, conform autorităților.

„Este o situație atât de ... regretabilă. A fost un complex de împrejurări. Firma responsabilă de prejudiciul care s-a produs acolo se numește Danidum. Timiș Dumitru este administrator”, dezvăluie într-un final Țiplea, după ce evitase la începutul conversației noastre, întrebările legate de firmă și administrator.

L-am contactat pe Dumitru Timiș, proprietarul firmei acuzate că a tăiat ilegal, conform Gărzii Forestiere, dar acesta ne-a trimis la avocați. Apărătorii săi au transmis că, atât timp cât dosarul este încă în cercetare, ei nu vor da declarații.

Între timp, am aflat că familia lui Dumitru Timiș, cunoscută în zonă sub porecla „Buric”, a mai fost implicată în alte cazuri de tăieri ilegale de lemne, dosare anchetate tot de Parchetul Judecătoriei Vișeu de Sus.

Am insistat să avem răspunsuri. Dumitru Timiș, acționar și administrator Danidum, ne-a dat doar o scurtă declarație. Fiul său era chiar pădurarul angajat la ocolul silvic condus de Țiplea, ocol ce trebuia să apere pădurea tăiată fără acte. Pe scurt, situația părea să ilustreze perfect zicala despre „lupul paznic la oi”.

„Cred că organele competente trebuie să clarifice despre ce e vorba, să deducă cine e de vină în acea chestiune”, a răspuns Dumitru Timiș, șeful Danidum.

Pe sub ochii autorităților au trecut 30 de camioane cu bușteni

Pentru ca o asemenea cantitate de lemn să fie scoasă din pădure, a fost nevoie de zeci de transporturi. Ar fi fost imposibil altfel, ne explică inclusiv localnici sub protecția anonimatului.

Poliția și Garda Forestieră nu au depistat însă niciunul dintre transporturile ilegale. Șeful ocolului silvic privat, Ioan Țiplea, insistă că nici el nu a văzut și nu a auzit nimic. Deși este angajat de composesoratul privat tocmai ca să vadă și să audă tot ce ține de protecția pădurii.

Ioan Țiplea face însă presupuneri despre cum s-ar fi putut desfășura toată acțiunea de nimeni nu a observat-o.

„Omul (n.r. Dumitru Timiș) făcea o activitate de noapte, activitatea asta de a transporta lemn. Că el noaptea a fost prins. Probabil are și ceva înaintași. Că altfel nu s-ar fi putut decât cu oarecare complicitate. Pe cineva a avut de a adus atât amar de lemn”, își dă cu părerea Țiplea, arătând cu degetul spre polițiști.

„Acum nu dau eu în poliție sau în careva. Dar, poate că a pus pe alții, x polițist unde e cu mașina, nu patrulează, nu face, nu drege. Mă gândesc, o fi avut ceva escortă.”

Șeful de ocol silvic recunoaște că a fost nevoie de cel puțin 30 de transporturi cu autocamionul și cu remorca pentru a scoate din pădure lemnul tăiat ilegal.

„La fag pui 35 de metri cubi în medie … cu remorcă. Fagul e greu.” Fagul e lemn de esență tare, scump.

Plângerea ce reclama jaful din pădurea de fag a fost depusă în aprilie 2022. Investigația procurorului de caz nu este finalizată nici acum, în august 2023.

Europa Liberă a cerut explicații, dar conducerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus a declarat că nu poate oferi detalii despre o anchetă penală în curs.

Pădure cât 600 de terenuri de fotbal rasă de pe fața pământului. Era a „nimănui”

Lângă suprafața de unde s-au tăiat 4.000 de copaci, se află alta și mai întinsă - de 200 de hectare - defrișată complet în ultimul deceniu.

De această dată, întinderea de copaci rasă de pe fața pământului este echivalentul a 600 de terenuri de fotbal.

„Acolo s-a întâmplat prostia înainte să vin eu ( să devin administrator n.r.), acolo sunt aproximativ 200 de hectare. Își revine pădurea, dar la ora asta nu mai este arbore mare. Peste 20 de ani o să fie din nou pădure acolo”, se apără din start Ioan Țiplea.

Pădurarul susține că suprafața respectivă e lăsată de izbeliște.

„[Nu aparține] de nimeni. De mine nu aparține. A aparținut, dar când am venit nu … Nici nu știi cu cine să discuți acolo, cine sunt proprietarii.”

Poate fi doar unul din miile, poate zecile de mii de cazuri din România în care întârzierea retrocedărilor, chiar și limitată la numai 10 ha, cum prevedea legea din 2001, sau chiar neretrocedarea lor, a lăsat pădurile pe mâna hoților de lemne.

La mai mult de trei decenii de la începerea restituirilor de proprietăți, mulți foști deținători de clădiri, terenuri și păduri încă își mai caută dreptatea în instanțe sau își așteaptă actele de proprietate de la primării. Alții au părăsit țara.

Nici Vasile Vlad, șeful de la ocolul silvic de stat, adică al Romsilva, nu știe cine sunt proprietarii pădurii de fag și cine a tăiat copacii pe nu mai puțin de 200 de hectare. Deși se afla în această funcție de mai bine de un deceniu.

„Este pădurea unei familii care nu mai locuiește în zonă. Nici nu știu unde. Nu știu mai multe amănunte”, ridică el din umeri.

Schema „clasică” pentru furt masiv de lemn din pădurile României. Ce rol are Mocănița

Activistul de mediu Daniel Bodnariu crede că furtul de lemn din România decurge după un tipic deja cronicizat. Cheia este că tăierile ilegale de lemn din păduri depid de abilitatea hoților de a putea transporta buștenii puși la pământ fără acte.

Cum ascunzi transportul a câtorva tone de lemn? Sau a zeci de tone de lemn?

De ascuns nu poți ascunde camioane pline cu bușteni și transporturi sistematice, dar te poți baza pe „închisul ochilor” și „astupatul urechilor” celor meniți să protejeze pădurea și proprietatea.

„Totul este un sistem. Pădurarul e gestionarul cantonului. Fără acordul lui nu se fură. El, ca să scoată lemnul ilegal din pădure, are nevoie de persoane care să-l transporte fără documente și să-l vândă mai departe cu bani negri. Recurg la camionete, camioane cu prelate, căruțe ca aici”, deslușește ecologistul modul de operare din zonă.

În timp ce vorbește își flutură brațul spre o căruță cu lemne pe lângă care trecem în viteza mașinii. Are aerul că nu e deloc sigur că dacă buștenii respectivi au fost însemnați pentru tăiere sau nu, dacă tăierea a fost legală ori nu.

Totuși, Valea Vaserului este atipică, continuă el, iar schema „clasică” a hoților de lemne nu se aplică aici în totalitate. În cea mai mare parte din pădurile din zona Vișeu de Sus/ Maramureș nu se poate ajunge pe patru roți. Camionele nu pot fi utilizate.

Singura soluție pentru a scoate lemnul tăiat din pădurile aflate pe înălțimi este un drum de cale ferată forestieră. Este un drum feroviar care are ecartamentul mult mai mic decât cel necesar pentru un tren obișnuit.

Pe această cale ferată forestieră circulă un tren tras de o locomotivă cu abur - celebra Mocănița.

Pe lângă trenul destinat turiștilor, pe aceleași șine, mai circulă tot aproape zilnic, un alt tren.

Este vorba de o Mocăniță mai cenușie care transportă lemnul exploatat cu acte din Valea Vaserului. Acest tren nu folosește o locomotivă cu abur, ci una Diesel, ca să poată trage din munți până jos, în vale, la Vișeu și câte 20 de vagoane pline cu lemne.

„Valea Vaserului este o zonă unde transportul de material lemnos se face doar cu genul acesta de vagoane”, ne explică Tiberiu Boșutar, activist de mediu.

O parte dintre localnicii din Vișeu de Sus suspectează că trenul e folosit pentru transportul lemnelor tăiate ilegal. Unii sunt chiar convinși că ar fi așa și au ajuns la capătul răbdării.

În aprilie 2023, oamenii locului au blocat realmente calea ferată forestieră și au sesizat Poliția Română și Garda Forestieră.

Unul dintre cei care au preluat inițiativa este Nuțu Ciliciuc.

„Și firmele astea mari, care coboară 500 de metri cubi de lemne, nu le ia nimeni la rost?!”, se plângea bărbatul chiar în timp ce e legitimat de Garda Forestieră.

Ciliciuc are o mică afacere de prelucrare a lemnului. Spune că nu lucrează mai mult de 20 de metri cubi de lemne pe an. Atât poate transporta într-un vagon tras de Mocănița.

Suspiciunea localnicilor și a activiștilor de mediu că Mocănița transportă și lemn tăiat ilegal vine din faptul că un aviz de transport emis de autoritățile de mediu avea termen de valabilitate chiar și câteva luni, așa cum a descoperit Tiberiu Boșutar.

„În acest interval de timp, de câteva luni, teoretic, se pot face transporturi multiple până când, la finalul perioadei, beneficiarul înregistrează că transportul avizat a ajuns la destinație”, spune el.

„Avizul poate să fie valabil și pentru patru, cinci luni, pentru că undeva în SUMAL este trecut că valabilitatea în cazul transportului este dată de contractul dintre părți”, mai explică activistul de mediu.

SUMAL este platforma informatică unde orice transport de lemn din țară poate fi verificat de orice persoană, timp de 48 de ore de la introducerea avizului de transport în sistem.

„Când poți transporta lemne fără SUMAL, când avizul e valabil luni de zile, când nu ai niciun fel de metodă de verificare, nu ai fotografii, nu ai nimic cu ce compara. E normal să avem o suspiciune că se pot face în continuare transporturi multiple”, insistă Boșutar.

Pădurile din care se coboară lemnul tăiat cu Mocănița aparțin de Romsilva Maramureș, regie de stat din subordinea Ministrului Mediului.

Șeful ocolului silvic din cadrul Romsilva Maramureș, Vasile Vlad, recunoaște că durata avizelor naște bănuieli.

„Se încarcă lemnul, se coboară lemnul în vale. Aviz valabil 30 de zile, ceea ce este o prostie, zic eu. De ce? Creează suspiciune că, vai de mine, a coborât de două ori.”

Vasile Vlad crede că problema vine „de la soft”, nu de la vreo persoană. În opinia sa, autorizația pentru transportul unei cantități de lemne pe calea ferată ar trebui să fie valabilă maximum trei zile.

„Ar trebui să zic o zi în plus față de auto”, este părerea șefului de la Romsilva Maramureș. Avizul pentru un transport auto de lemne are o valabilitate de 48 de ore. Regimul pentru transportul feroviar este mai favorabil, 30 de zile, bazat pe logica marilor rute de cale ferată. Or, Mocănița, fost tren cu abur, acum diesel, a creat o situație cu totul atipică.

Cui aparține? Mocănița este deținută și operată de firma RG Holz Company din Vișeu de Sus. Este cea mai importată firmă din zonă.

Mocănița coboară buștenii până în „ograda” primarului

Activitatea cea mai mediatizată a societății RG Holz Company este să plimbe turiștii cu trenul cu abur. Dar, după câte se pare, compania s-a dezvoltat exploatând lemnul din Valea Vaserului.

Firma RG Holz este deținută de familia primarului din Vișeu de Sus, Vasile Coman. Conform declarației de avere, el este acționar unic. După ce a fost ales primar în 2020, Coman a renunțat la funcția de administrator, poziție care este ocupată de o rudă, Alexandru Călin Coman.

Până să se ocupe de activități turistice și de transport lemne, RG Holz tăia pădurile din zonă, copaci care apoi ajungeau la fabrica de cherestea a companiei austriece Holzindustrie Schweighofer, contestată vehement de ecologiști. Între timp, ea a fost redenumită Timber Group.

L-am căutat pe Vasile Coman la Primăria Vișeu de Sus. Inițial a dorit să discute cu reporterii Europei Libere, dar s-a răzgândit când i-am spus că vrem să vorbim despre tăierile ilegale de lemne și despre firma la care este acționar.

L-am regăsit mai târziu, după ora 17:00, chiar în curtea companiei RG Holz, în apropiere de mica gară unde se îmbarcă dimineața mii de turiști pentru a merge cu Mocănița cu abur. Colegii săi ne spuseseră că nu se află acolo.

Nervos că a fost „descoperit”, Vasile Coman a insistat că nu mai are nicio legătură cu administrarea firmei.

„Eu nu știu ce se întâmplă. Eu am administrator, am inginer, am jurist, am …”

Sesizările localnicilor legate de Mocanița Diesel

După ce localnicii au sesizat pe 6 aprilie că Mocănița Diesel transporta lemn fără avize, autoritățile au găsit 2,9 metri cubi de lemn fără acte, așa cum reiese dintr-un document oferit de Garda Forestieră

Deși cantitatea nu pare mare, 2,9 metri cubi de lemne înseamnă totuți 12 copaci tăiați ilegal, la un singur transport de lemne cu Mocănița.

Tiberiu Boșutar a descoperit, însă, că în fiecare vagon al companiei Vor Zakone s-ar afla câte patru copaci tăiați ilegal. Patru copaci înseamnă un metru cub de lemn.

Mai mult, activistul susține că actele sunt suspecte.

„Unul dintre vagoane figura că a fost încărcat pe 4 aprilie de Vor Zakone. A ajuns în vale, în Vișeu, pe 6 aprilie. Însă, pe 5 aprilie, vagonul respectiv apare în alte acte că a mai transportat lemne și pentru o altă firmă”, spune acesta.

Am invocat cazul din aprilie în discuția purtată cu Vasile Coman, dar primarul susține că situația amintită nu este gravă și nu s-a comis nicio ilegalitate.

„Despre ce vorbim?! Ce ilegalități?! Când mă sunați pe mine pe ilegalități. Eu nu am treabă cu firma. O campanie avea plus (de lemn, peste cantitatea din aviz). În plus cantitatea 2,96 metri cubi. Și înseamnă 2 metri cubi, înseamnă 0,5%, când toleranța admisibilă este între 2 și 4%. Ce ilegalități?”, ne aruncă primarul nervos.

Primarul Vasile Coman se referă la faptul că legea nu consideră infracțiune dacă se transportă ilegal sub 10 metri cubi de lemne sau sub 4% din totalul cantității transportate. În aceste situații, legea prevede doar aplicarea unor amenzi.

Jurista RG Holz Company, societatea deținută de primar, insistă și ea că firma nu transportă lemn ilegal. „Nu vrem să riscăm să ne fie confiscate mijloacele de transport, pentru că unul sau altul dintre cei care transportă lemn vor pune mai mult decât trec în avize”, spune Ramona Fărâmă.

„Hoți cu legea în mână”

Lemnele din 6 aprilie erau transportate de firma Vor Zakone SRL din Borșa. Și aceasta are legătură cu primarul.

Europa Liberă a stat de vorbă cu doi dintre administratorii societății în timp ce exploatau pădurile din Valea Vaserului. Firma lor a primit de la Romsilva Maramureș dreptul de a exploata legal 20.000 de metri cubi de lemn.

Localnicii se plâng că ei, în schimb, nu pot exploata lemnul pentru că nu au acces la Mocănița Diesel, așa cum are Vor Zakone.

Chiar la prima întrevedere cu administratorii societății Vor Zakone le-am spus că numele lor înseamnă în limba rusă „hoț cu legea în mână”. Au râs. Știau.

Firma are sediul social în apartamentul unui preot, iar punctele de lucru se află pe terenurile firmelor primarului Vasile Coman.

Edilul neagă și de data aceasta orice legătură directă cu firma, dar admite că există contracte între RG Holz și Vor Zakone.

În discuția cu Vasile Coman din curtea RG Holz, în timp ce acesta era în mașina sa de teren, i-am spus că pare suspect că firma Vor Zakone are puncte de lucru pe terenuri deținute de el, terenuri unde operează și firma RG Holz Company, la care este acționar unic.

Inițial acesta a negat că Vor Zakone are puncte de lucru în „curtea sa”, chiar „lângă Mocăniță”, dar apoi a dat o explicație.

Reporter: În acte Vor Zakone are punct de lucru la dumneavoastră în curte.
Vasile Coman: Nu are. A fost cândva. E punct de descărcat lemne, da.
Reporter: Punct de lucru e declarat în acte.
Vasile Coman: Dar așa se face.

„Pentru că firma administrată de familia Coman, respectiv familia domnului primar a evoluat extrem de mult, nu vrea să se mai complice să liciteze, să bată la ochi, să liciteze pe nume propriu volumele astea de lemn. Romsilva scoate 20.000 mc de lemn la licitație pe Valea Vaserului și o singură firmă adjudecă tot volumul de lemn. Se discută că această firmă este a finului domnului Coman. Firma se numește Vor Zakone”, acuză Tiberiu Boșutar.

Reporterii Europa Liberă au un nou dialog cu Vasile Coman pe tema relațiilor sale cu Vor Zakone.

Vasile Coman: „Nu au nicio legătură”.
Reporter: „Nu sunteți un prieten, unchi, văr cu unul dintre acționari?”
Vasile Coman: „Sunt doar transportator de bună credință. Mocănița transportă lemne. Ce interesează cum se numește firma?”

După discuția cu primarul Vasile Coman, juristul societății RG Holz Ramona Fărâmă, unde primarul este acționar, ne-a transmis că între firma pe care o reprezintă și Vor Zakone nu sunt legături de acționariat.

Aceasta a recunoscut însă că RG Holz mai cumpără lemn exploatat din păduri de la Vor Zakone.

Acționarii în acte ai firmei Vor Zakone sunt Dumitru Hanțig (80%) și Victoria Grec (20%).

Europa Liberă a stat de vorbă cu reprezentanții firmei, în timp ce tăiau legal pădurile publice administrate de Romsilva Maramureș.

Aceștia nu au acceptat să fie filmați și nici că ofere declarații pe care să le putem cita.

Ne-au explicat, în absența camerelor de înregistrat și a telefoanelor, că ei taie corect pădurea, iar sesizările împotriva lor nu sunt întemeiate.

Europa Liberă a găsit documente din care reiese că societatea Vor Zarkon care transportă lemnul tăiat din munți cu Mocănița a preluat și relația comercială cu Holzindustrie Schweighofer/ Timber Group de la firma primarului, RG Holz.

Lemnul tăiat în condiții suspecte ajunge la Timber Group

Grupul austriac Holzindustrie Schweighofer, redenumit Timber Group în 2019, este cel mai mare cumpărător de masă lemnoasă din România.

După ce a ajuns primar, firma lui Coman, RG Holz nu a mai tăiat și livrat lemne la fabrică. În schimb, lemnele au fost livrate de Vor Zakone.

Iar Europa Liberă a descoperit relații de afaceri foarte strânse între Timber Group (fostul Holzindustrie Schweighofer Group) și firma Vor Zakone.

Timber Group a oferit un credit de 800.000 de euro pentru Vor Zakone, pentru ca firma să cumpere utilaje moderne de tăiat copaci, potrivit actelor văzute de Europa Liberă.

În schimb, acționarii Vor Zakone s-au angajat să livreze fabricii lemnul tăiat.

În răspunsul său către Europa Liberă, conducerea Timber Group a dat asigurări că societatea cumpără doar lemn tăiat legal.

Compania a vândut în acest an fabrica de prelucrare a lemnului de la Sebeș/ jud. Alba grupului german Ziegler.

Procurorii închid anual două dosare din 170. Condamnările sau nu există, sau nu sunt publice

Șeful Ocolului Silvic Viseu din cadrul Romsilva Maramureș, Vasile Vlad, susține că pădurile statului ar fi bine păzite. Problema ar fi la privat.

„Multe din suprafețe private sunt tăiate. Și sunt tăiate nu de acum, ci de ani de zile. Unele de 10 ani, de 15 ani și de 20 de ani sunt suprafețe tăiate. Asta este o meteahnă și o problemă românească. Din 15.000, dacă fac eu evaluarea, spun că 10.000 sunt tăiate sigur”, susține Vlad.

În ultimii cinci ani, Pachetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus a deschis peste 850 de dosare penale. Ele pornesc de la plângerile proprietarilor de păduri. O plângere la două zile lucrătoare.

Sunt cauze în care există probe plauzibile că s-a tăiat lemn ilegal. Dar procurorii nu izbutesc să termine decât foarte puține.

Conform datelor primite de la Parchetul din Vișeu de Sus, doar 14 din cele 865 de dosare din ultimii cinci ani au fost finalizate cu trimiterea în judecată a suspecților.

Altfel spus, anual, cei trei procurori trimit în judecată suspecții de tăieri ilegale în maximum trei din cele 170 de sesizări primite.

Cât despre condamnări, procurorii ne-au trimis să căutăm dosarele pe paginile de internet ale instanțelor. Am căutat două zile.

Concluzia? În ultimii ani, în Maramureș, nu există nicio condamnare publică pentru tăiere ilegală de lemn.

Activistul Tiberiu Boșutar ridică privirea spre zonele muntoase din Vișeu de Sus.

„Uitați-vă, e destul de dezolant, ca să folosesc cuvântul. Dealurile care fac parte din Valea Vaserului sunt goale. Ici, colo, câte un brăduț. Alea pe care le vedeți e foios și procentul de foios … consistența de foios e foarte mică aici. Aici mare parte este rășinos. Se văd numai drumuri. Totul e distrus de acolo”, este concluzia tristă a activistului de mediu.

Conform cifrelor din Inventarul Forestier Național (Ciclul II), jumătate din lemnul care dispare din pădure nu are acte. Adică aproximativ 20 de milioane de metri cubi anual, din care doar 200.000 de metri cubi sunt capturați ulterior de autorități.