Bună dimineața, dragi prieteni,
Întreaga Uniune Europeană se află în campanie electorală. De săptămâna trecută au intrat în competiție electorală și partidele din Marea Britanie, pentru alegerile generale din 4 iulie. În România, și europarlamentarele, și alegerile locale par estompate de problemele din sănătate sau ... siguranță națională.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Europa Liberă a aflat de ce un pacient asigurat trebuie să contacteze chiar și 20 de clinici pentru un RMN, încă așteptăm răspunsuri de la Ministerul Sănătății privind pașii pentru îndreptarea problemei. Dar și de la politicienii aflați în campanie.
- Statul chinez îi urmărește pe protestatari și disidenții anti-Beijing chiar și după ce au obținut azil politic în Occident.
- Mai puțin de 14 zile până la europarlamentare, partidele radicală iau în calcul o coaliție ca să devină unul dintre cele mai puternice grupuri din PE.
De ce să aștepți șase luni pentru un RMN?
La ediția „Țară în Service” din această săptămână, colega mea, Andreea Ofițeru, a stat de vorbă cu pacienți, medici și manageri ca să afle de ce e nevoie să aștepți luni de zile ca să faci un RMN sau orice analiză ceva mai sofisticată, cu decontare de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Da, nu toată lumea și permite să dea sute de euro pentru un RMN sau un CT. Și este normal ca după plata unei contribuții obligatorii, să primești înapoi serviciile asigurate.
Una din pacientele cu care a stat de vorbă, în vârstă de 45 de ani, i-a explicat, de exemplu, că a sunat la 20 de clinici și că „sunt programări făcute până în august, inclusiv. La o clinică mi-au zis că sunt 227 de persoane înaintea mea. E un sistem depășit, pur și simplu”.
Tot din articolul demn de toată isprava aflăm că România ocupă unul din ultimele locuri din Europa în privința accesului pacienților la aparatură imagistică de înaltă tehnologie.
Așteptăm, desigur, răspunsuri de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de la Ministerul Sănătății, dar nu ar fi rău dacă actualii și viitorii primari, dar și parlamentari, adică cei care se ocupă de croirea politicilor publice ar lua în calcul problemele reale și grave, unele pe viață și pe moarte, semnalate de oameni reali, în textul jurnalistic citat.
Macheta unui spital regional, prezentată la 11 decembrie 2019 de primarul general de atunci al Bucureștiului, Gabriela Firea. Spitalul nu a fost ridicat nici în mandatul ei, nici în cel următor. E una din promisiunile repetitive de campanie și la locale, și la parlamentare.
Un editorial din Libertatea semnalează alte fațete ale sistemului medical depășit și, deseori, necruțător din România.
Ce se întâmplă cu cei atât de vulnerabili și de săraci încât nu își găsesc deloc loc în spitale și nici nu pot fi îngrijiți acasă? Unii își găsesc locul în mănăstiri și se sting tot acolo.
De multe ori e vorba de bătrâni cu afecțiuni psihice, de multe ori Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență. Unde, cum și în ce condiții să fie îngrijiți acești pacienți e o problemă dezbătută azi și de Washington Post, într-un articol care se referă în detaliu la educația familiilor.
Apropos de educație, la „România, te iubesc”, ProTV vorbește în această săptămână despre educația profesională, un domeniu neglijat de autorități în ultimele decenii cu consecințe dezastruoase pentru comunitățile rurale și nu numai.
Vestea bună este că fondurile europene disponibile sunt substanțiale și multe renovări, îmbunătățiri și proiecte educaționale propriu-zise sunt deja funcționale. Așa, de pildă, la Moinești în jud. Bacău.
Altfel, Digi24 scrie despre nou adoptata strategie privind combaterea traficului de persoane. Și Europa Liberă a semnalat adoptarea ei de către Guvern. România se află pe primul loc în privința prostituției și a exploatării sexuale a minorilor, remarcă Cristian Șuțu, autorul articolului.
În caz că expertiza politică pentru combaterea unui astfel de flagel e încă deficitară, ar fi probabil de dorit ca unii candidații să renunțe la vacanță și să își facă succint temele. În definitiv alegerile generale sunt abia în septembrie...
Ofițeri români căutând resturile unei/or drone într-un perimetru la 12 km de Brăila, în vara lui 2023. Ulterior, șeful Marelui Stat Major a declarat că dronele străine nu pot fi doborâte în aer întrucât legea permite asta doar pentru țările cu care România se află în război.
Cu atât mai mult cu cât, premierul Marcel Ciolacu și co-președintele Coaliției PSD-PNL, Nicolae Ciucă, au decis că nu e cazul să ceară o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru modificarea legiilor Apărării atât de necesare în vreme de război. Nu sunt urgente, așa cum a declarat șeful Marelui Stat Major, gen. Gheorghiță, în februarie, la Europa Liberă.
Protestatar din Hong-Kong, urmărit de Beijing în Marea Britanie
Un articol de fond din New York Times redă povestea unui protestatar din Hong-Kong, nevoit să ceară azil politic în Marea Britanie după o experiență traumatizantă în custodia autorităților chineze.
Simon Cheng a fost unul din miile de demonstranți cu umbrele galbene care în 2021 au protestat contra înăspririi drastice a regimului politic din Hong-Kong, în urma deciziei Partidului Comunist Chinez de la Beijing care a preluat fosta colonie britanică.
După ce a scăpat de 14 de chin, așa cum povestește, în arest, Simon a reușit să obțină azil politic în Marea Britanie, unde a devenit activist pentru drepturile omului. Se simte însă amenințat în urma politicii Beijing-ului care a pus un preț pe capul lui și îl vrea întors cu cătușe în China.
Acte de violență suspecte, chiar și o sinucidere suspectă, sporesc tensiunea și frica în comunitatea din care face parte Simon Cheng.
Președintele Chinei, Xi Jinping a fsot vizitat recent la Beijing de președintele Rusiei, Vladimir Putin. 16 mai 2024.
E posibil ca influența chineză de diverse tipuri să facă parte din dezbaterea politică din Marea Britanie. Premierul Sunak a anunțat săptămâna trecută că a obținut de la Regele Charles al III-lea dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor pe 4 iulie. Procedura obișnuită în Regatul Unit.
Europarlamentarele pe ultima sută de metri
Politico semnalează într-un articol de fond că 373 milioane de alegători sunt chemați între 6 și 9 iunie să aleagă 720 de europarlamentari.
Cheia - dincolo de dezbaterile din Parlamentul European și direcțiile mari de politici publice din UE - este faptul că cei 720 îi vor desemna pe șeful Comisiei Europene și ce membrii Comisiei, adică oamenii de care depinde împărțirea echitabilă a bugetului de sute de miliarde de euro al comunităților europene. Cât din acești bani va merge spre politici verzi, sau spre dezvoltare regională, cât spre agricultură și ce fel de agricultură este esențial.
Apropos, un foarte documentat articol din NYT arată că peste 80% din producția de celule fotovoltaice globală provine din China sau de la companii chinezești din toată lumea. Se pare că și Europa, și Statele Unite au pierdut demult startul în materie.
Alte subiecte:
- G4Media oferă detalii în scandalul de corupție de care este acuzat fostul nr. 2 din SRI, generalul Coldea și fostul coleg, gen. Dumbravă. Un dosar cu multe ramificații politice, inclusiv în Sănătate, după cum a relatat și Europa Liberă.
- Primarul din Agde, orășel francez la Mediterana, se află în arest alături de o prezicătoare. Femeia - care pretinde că poate să vorbească cu morții - l-a păcălit să cheltuiască bani publici pentru ea.
Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena