O stațiune vestită pentru plajă din Turkmenistan are de toate, numai mare nu

O stațiune la mare, fără mare.

Avaza a fost construită între 2007 și 2017, cu costuri uriașe. Era destinație de vacanță pentru liderii politici și angajații de stat din Turkmenistan. Acum, însă, e victimă a scăderii nivelului apei în Marea Caspică.

Jurnaliștii RFE/RL au vorbit cu Mergen (nume fictiv), care a mers acolo în iunie, împreună cu soția și cei doi copii. A fost prima vacanță a familiei după trei ani, dar s-a încheiat trist.

„O parte din coastă, unde ne-am scăldat în mare în urmă cu trei ani, era acum doar nisip și piatră. Apa era la 25-30 de metri distanță”, a spus el.

Turkmenistan. Oamenii sunt îngrijorați de scăderea nivelului Mării Caspice. Fotografie din iulie 2014, de la Avaza.

Avaza este singura stațiune balneară din Turkmenistan, cu zeci de hoteluri, aquapark-uri și alte facilități. În august, a fost gazda președintelui Serdar Berdymukhammedov și a altor înalți oficiali. Întreprinderile și instituțiile de stat își trimit acolo personalul în vacanță.

Nu este clar dacă toți au fost la fel de dezamăgiți ca Mergen.

„Chiar dacă mergi în mare zeci de metri, apa nu ajunge mai sus de genunchi”, spune el. „Acum trei ani, îți ajungea până la gât”.

Marea Caspică se retrage de ani de zile.

Acest lucru a fost în mare parte pus pe seama reducerii debitelor râurilor Ural și Volga, din cauza proiectelor hidroelectrice din Rusia și a ninsorilor tot mai puține.

Turkmenistanul este singura țară de la Marea Caspică care nu a recunoscut problema.

Dar este clar pentru orice vizitator din Avaza: ajungi până la capătul unui dig și tot ești departe de mare.

Mergen povestește că familia lui și-a petrecut vacanța plimbându-se de-a lungul coastei, pentru că apa era prea puțin adâncă pentru a se scălda în ea.

Un reporter de la serviciul turkmen al RFE/RL, care a fost la Avaza în iulie 2024, spune că hotelurile încercau să construiască plaje artificiale în larg, mai departe de ceea ce era inițial țărmul. Dar chiar și așa, după ce reporterul mergea 100 de metri în apă, marea abia ajungea până la genunchi.

Avaza, Turkmenistan - în stațiune au fost investite sume importante de bani.

Turkmenistanul nu a publicat vreodată cifre cu privire la cât a costat dezvoltarea stațiunii Avaza. O sursă din cadrul regimului a declarat pentru RFE/RL că unele dintre hotelurile de lux au costat între 40 și 50 de milioane de dolari fiecare.

Scăderea nivelului mării a afectat și portul Turkmenbashi, aflat la 15 kilometri distanță. Deschis cu mare pompă în 2018, acesta este cel mai nou port din Turkmenistan. Dar acum apa de acolo are o adâncime prea mică.

„Se adâncește fundul mării din apropierea portului. Pompele hidraulice draghează nisipul”, a declarat un specialist implicat în lucrări, care a dorit să rămână anonim.

„Dragajul nu are loc doar lângă port, ci și mai departe, în larg, pe rutele către Azerbaidjan. Au fost cumpărate utilaje scumpe din Rusia pentru lucrările de dragare”, a adăugat el.

În 2018, oficialii au declarat că Turkmenbashi avea o capacitate de 17 milioane de tone de marfă și 300.000 de pasageri pe an. De atunci, nu a mai fost publicată nicio cifră reală privind volumul de marfă sau de pasageri.

Dacă s-ar atinge capacitatea declarată, portul din Turkmenistan ar avea un rol important în comerțul exterior al țării, pe care regimul îl menține în mare parte izolat de rutele externe.

Turkmenistan. Hotelul Gami de la Avaza, iulie 2024.

Acum, navele sunt redirecționate către portul vechi, aflat la doi kilometri distanță.

„Au adus acolo două macarale din portul nou”, a declarat specialistul. „Până acum, portul vechi era folosit pentru navele mici de pasageri”.

În timp ce se îndreptau spre casă din vacanța lor în Marea Caspică, Mergen și soția sa au rămas cu gândul la ce le-ar putea rezerva viitorul.

„Ne gândeam dacă nepoții noștri vor vedea Marea Caspică, dacă problema nu se rezolvă”, spune el.

„Își vor petrece vacanțele la Avaza, care ar putea fi la sute, chiar mii de metri de mare? Ne-am întors acasă punându-ne unul altuia aceste întrebări.”

Articol publicat inițial pe www.rferl.org.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.