O colecție de imagini donate anonim unei arhive fotografice maghiare surprinde agitația din Timișoara, orașul în care a izbucnit revoluția din România acum 35 de ani.
Fotografia de mai sus, care înfățișează un soldat român în timpul unui schimb de focuri pe străzile Timișoarei în decembrie 1989, este una dintre mai multe imagini anonime postate recent online de arhiva fotografică maghiară Fortepan.
Români în centrul Timișoarei în timpul Revoluției din decembrie 1989.
Imaginile arată desfășurarea Revoluției din 1989 din Timișoara, orașul din vestul țării în care a început revolta.
Un soldat român luptă alături de protestatarii antiguvernamentali în centrul Timișoarei în decembrie 1989.
Miklos Tamasi, fondatorul arhivei Fortepan, a declarat pentru RFE/RL că nu există informații despre autorul fotografiilor, care au fost adunate și etichetate ca „Album 40”.
„Tot conținutul denumit Album xx provine din piețe de vechituri sau de la donatori fără nume”, spune Tamasi.
Săteni aplaudând revoluția pe o stradă dintr-un sat din Transilvania.
Revoluția din 1989 din România a început la Timișoara, la mijlocul lunii decembrie, când protestele față de tratamentul aplicat de autorități pastorului de etnie maghiară László Tőkés s-au transformat în tulburări antiguvernamentale de amploare.
Tineri români sărbătoresc în timpul revoluției din 1989.
Spre deosebire de căderea relativ pașnică a comunismului în alte părți ale Europei în 1989, în România, dictatorul Nicolae Ceaușescu le-a cerut forțelor armate și ale Securității să tragă în protestatarii din Timișoara.
Zeci de persoane au fost ucise la Timișoara începând cu 17 decembrie. În total, Revoluția Română a avut 1.166 de morți și mii de răniți.
O fotografie rară în care sunt prezentate scene din Arad, în timpul revoluției din 1989. Fotografia face parte din anonimul „Album 40”.
Revoluția s-a extins și la București, după ce, pe 21 decembrie, mitingul convocat de Nicolae Ceaușescu în fața sedului Comitetului Central al Partidului Comunist, actualul sediu al Ministerului de Interne, a luat altă turnură decât cea dorită de dictator.
Acesta chemase poporul să-l sprijine în timp ce înfiera manifestanții de la Timișoara; manifestația era transmisă în direct la televiziune și la radio, iar oamenii din mulțime au început să-l huiduie pe dictator.
Românii au scandat atunci numele orașului pe care doar îl șoptiseră până atunci: „Timișoara”.
Soldat pe stradă la Timișoara, decembrie 1989.
Marcel Tolcea, profesor universitar și scriitor, martor al revoluției la Timișoara, spune pentru RFE/RL că, judecând după comportamentul soldaților din albumul foto anonim, fotograful era străin.
„Nu era român, îți dai seama pentru că vezi că soldații sunt mândri să arate că nu au fost implicați în crimele de la revoluție”.
Românii flutură steagul țării cu stema comunistă îndepărtată.
Tolcea spune că, în momentul în care au fost făcute aceste fotografii, frica de Securitate – poliția secretă din România – era uriașă, iar străinii erau singurii care nu erau suspectați de legături cu regimul Ceaușescu.
„Știu că atunci când se nimereau în jurul unor români cu aparate foto, soldații nu erau atât de încrezători”, își amintește Tolcea despre militarii care s-au alăturat revoluției.
Tolcea crede că fotografiile din albumul misterios au fost făcute după așa-numita sinucidere, pe 22 decembrie, a fostului ministru al Apărării, Vasile Milea.
Soldați și civili se adăpostesc într-un magazin din Timișoara.
Nu a fost clar în mijlocul tulburărilor, spune Tolcea, cine a tras în revoluționarii și soldații din România după 22 decembrie 1989.
„S-ar putea să fi fost [mașini care trăgeau pe la spate] sau poate că erau niște trăgători solitari care încercau doar să întrețină frica”, spune el. „Erau încă mulți oameni care nu erau convinși că Ceaușescu a pierdut puterea.”
Mulțumile sărbătoresc revoluția, la Timișoara.
La 35 de ani de la Revoluția Română, la care a luat parte, Marcel Tolcea spune că, faptul că a văzut aceste imagini clare, color, ale acelor zile, a fost un fel de șoc. „Primul lucru la care m-am gândit când am văzut fotografiile a fost «wow, cât de calitative sunt!»”, spune profesorul universitar.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.