Foștii ofițeri de securitate Marian Pîrvulescu și Vasile Hodiș, dar și fostul șef al Securității, Tudor Postelnicu (decedat) au fost declarați nevinovați, joi, de Înalta Curte de Casație și Justiție a României.
Ei erau ultimii judecați pentru că au participat la omorârea, în 1985, a disidentului Gheorghe Ursu.
În 2000, colegul de celulă al lui Gheorghe Ursu, Marin Clită, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru omor deosebit de grav, iar trei ani mai târziu, coloneii Tudor Stănică, șef al Miliției Capitalei în 1985, și Mihai Creangă, adjuctul lui, au primit aceleași pedepse pentru moartea lui Gheorghe Ursu.
Gheorghe Ursu fusese încarcerat și maltratat la ordinele Securității. Andrei Ursu, fiul său, a susținut că Mihai Pîrvulescu a declanșat ancheta împotriva lui Gheorghe Ursu și l-a cercetat cât a fost liber.
El a dispus apoi continuarea cercetărilor în stare de arest. Motivul? Securitatea dorea să clarifice natura relațiilor lui Ursu cu amicii săi, scriitorii Radu Coșăsăuți, Geo Bogza și Nina Cassian.
Îți mai recomandăm Torționarii lui Gheorghe Ursu au fost achitați definitiv. Familia disidentului trebuie să plătească sute de lei cheltuieli judiciareOficial, Securitatea l-a acuzat de deținerea ilegală a 17 dolari și l-a arestat pe 21 septembrie 1985, în încercarea de a preveni un caz de „persecuție politică”, acuzație care ar fi adus grave prejudicii de imagine regimului Ceaușescu.
Condamnații de drept comun cu care a fost încarcerat Ursu au primit ordine de la Securitate să îl bată. Ofițerii au fost astăzi achitați definitiv. Ei au motivat în fața instanței că, la rândul lor, au primit ordine.
Andrei Ursu: „Mă așteptam!”
Sentința nu a fost o supriză pentru fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, cel care încearcă să obțină dreptate pentru tatăl său, „din cauza atitudinii pe care am văzut-o la judecători în ultimul am și jumătate”.
„În mod normal, la orice complet normal, profesionist, onest, echidistant, condamnarea era de așteptat și era, ca să spun așa, foarte clară din cauză că probele sunt efectiv indubitabile”, explică Andrei Ursu, pentru Europa Liberă.
El spune că, de un an și jumătate, au existat intimidări ale martorilor, avocaților și eliminarea unor probe din dosar.
Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, după premiera filmului documentar privind cazul tatălui său. El spune că și din acest documentar poate fi observată atitudinea judecătoarei.
Andrei Ursu spune că atitudinea judecătoarei poate fi observată și în ultimul film documentar apărut despre inginerul Ursu.
„Într-o discuție cu un martor care spunea că l-a văzut pe Gheorghe Ursu dus la Pîrvulescu, care semnase bonul de scoatere și adus de acolo bătut sprijinit de alți gardieni - că nu se putea ține pe picioare, ei bine îl tot întrerupea și se vede cum îi pune întrebări agasată. Până la urmă a zis că e suficient, dar nici nu a consemnat tot ce a spus”, mai spune Andrei Ursu.
IICMER: Decizia contravine valorilor statului de drept
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului critică dur decizia Înaltei Curți de astăzi: „contravine tuturor valorilor pe care se întemeiază statul de drept, precum și ideii de justiție în România”.
Daniel Șandru, directorul IICMER, spune că miza istorică a acestui proces era să demonstreze caracterul sistematic al represiunii făcute de Securitatea comunistă.
Daniel Șandru, președintele IICMER, instituția care verifică crimele comunismului.
„Fără a interfera cu actul de justiție, la mai bine de 30 și ceva de ani de la căderea regimului comunist, încă ne luptăm cu stafiile acestuia care bântuie și care au nume și prenume. Practic, s-ar fi demitizat ceea ce ofițerii de securitate din epoca Ceaușescu au tot declarat în perioada post-comunism, și anume că ei nu au făcut decât să îndeplinească ordinele și că și-au apărat țara și că au fost patrioți și că, vezi Doamne, au efectuat misiuni de intelligence”, explică Șandru
Îți mai recomandăm Dosarele Securității | Germina Nagâț, CNSAS, despre cazul Ursu: O crimă politică strigătoare la cer a fost acoperităLegenda pe care s-au bazat susținerile celor doi acuzați, mai arată Șandru, a fost vehiculată în spații publice, la conferințe, inclusiv la Academia Română sau în universități și este „nedreaptă față de victimele regimului comunist”
„Trebuie spus foarte clar că acești oameni, inclusiv cei doi ofițeri care au fost achitați astăzi de Înalta Curte, n-au făcut decât să fie în slujba clanului Ceaușescu și și-au urmărit interesele personale, nu au fost nicio clipă nici patrioți, nici eroi. Mecanismul de argumentare pe care îl tot promovează pentru a se disculpa, pentru a se detașa de represiunea din anii 50 din epoca Gheorghiu Dej, este unul care a fost folosit și de naziști. Stă mărturie în acest sens reportajul cutremurător de la procesul lui Eichmann (n.r. Adolf Eichmann, unul dintre naziștii care au organizat Holocaustul) de la Ierusalim, scris de Hanna Arendt”, mai spune Șandru.
Mulți dintre cei care au fost mâna represiunii în regimul comunist sunt astăzi beneficiari de pensii speciale.
Istoricul Cosmin Popa: Justiția română nu are capacitatea de a judeca cauza complexe
Istoricul Cosmin Popa spune că decizia de astăzi demonstrează incapacitatea justiției din România de a discerne asupra unor cauze complexe.
„În condițiile în care o astfel de decizie și astfel de argumente ar fi fost aduse într-unul din tribunalele în care s-a judecat Holocaustul, condamnarea acestuia n-ar mai fi avut loc pentru că toți cei care au participat și au contribuit la asasinarea milioanelor de oameni, milioanelor de evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au invocat că nu au făcut decât să execute ordine”, explică Popa.
Popa spune că, pe lângă lovitura dată statului de drept, decizia de astăzi arată clar o „posteritate a comunismului” care ar duce la o reabilitare a totalitarismului.
„Atâta vreme cât doi domni care au fost responsabili direct de moartea unei conștiințe, de moartea unui om, părăsesc sala de judecată în postura de nevinovați, de achitați, și în condițiile în care au contribuit direct la asasinarea acestui om prin instigarea de a-i administra periodic bătăi, asta se arată că există forțe, oameni interesați în reabilitarea comunismului”, explică Popa.
Istoricul Cosmin Popa consideră că precedentul creat de decizia ÎCCJ duce la o reabilitare a regimurilor totalitare.
El spune că Justiția continuă să se raporteze la la cauzele legate de represiunea din comunism ca la simple cazuri penale.
Ideea este reluată și de Andrei Ursu care nu crede că la mijlocul deciziei de astăzi este doar neprofesionalism, ci și o rea intenție.
Hotărâre nu se referă doar la a asigura impunitate celor doi torționari in acest caz, ci de a minimiza rolul altor torționari din anii '80, a celor bătuți sălbatic în beciurile de la Rahova în anii '70-'80, a celor care au reprimat mișcarea de la Brașov din 1987 sau a celor care au omorât la Revoluție.
„Concluzia care se desprinde din decizia instanței e că Securitatea în anii '80, sau cel puțin cea din '85, pur și simplu nu a fost violentă”, concluzionează amar Andrei Ursu.
Parchetul General a anunțat că va căuta orice cale extraordinară judiciară pentru a ataca decizia definitivă de joi a Curții Supreme.
Cum justifică Înalta Curte sentința din dosarul Ursu
„Înalta Curte de Casație și Justiție reamintește că judecătorii învestiți cu soluționarea unei cauze au obligația legală de a se pronunța numai în conformitate cudispozițiile legii și în raport cu faptele stabilite exclusiv pe baza probatoriului administrat în cauză.
Împrejurările că nicio cauză nu are o soluție dinainte stabilită, că rezultatul procesului nu depinde de cât de populară sau impopulară ar fi el sub aspect social, și că stabilirea adevărului judiciar se face exclusiv pe baza probelor administrate în cauză, cu respectarea tuturor garanțiilor procedurale, nu pot fi considerate decât expresia funcționării statului de drept și constituie unul dintre aspectele care diferențiază fundamental un regim democratic de orice formă de totalitarism.
Dincolo de aceste aspecte, dezbaterea publică a oricăror chestiuni, inclusiv critica adusă instituțiilor publice sau deciziilor acestora este legitimă într-o societate democratică, fiind însă important ca orice persoană interesată să poată avea acces, în măsura în care dorește, la datele necesare pentru a-și face propria apreciere. Este totuși esențial ca formatorii de opinie, în special oamenii politici sau reprezentanții diferitelor instituții sau organizații publice, să manifeste consecvență în ceea ce privește modul în care se raportează la aceste principii fundamentale de funcționare a justiției în cadrul comunicării publice.”
Sursa: Comunicat de presă ÎCCJ