Foștii ofițeri de Securitate Vasile Hodiș și Marin Pârvulescu au fost achitați joi de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Decizia este definitivă. Cei doi torționari au fost trimiși în judecată în 2016, la 31 de ani de la decesul disidentului.
Aceeași decizie a fost luată de judecătorii de la Curtea de Apel și în primă instanță, în 2019.
Familia lui Gheorghe Ursu a contestat decizia luată de judecătoarea Mihaela Niţă, care a schimbat încadrarea juridică din crime împotriva umanităţii în tratamente neomenoase, pe motiv că legea mai favorabilă este Codul penal din 1968.
Istoricul Mădălin Hodor, cercetător la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), declara în 2020 că împărțirea perioadei comuniste în două, cea de până în 1964, una represivă, și cea de după, considerată blândă, a fost exact propaganda întreținută sistematic după revoluție de foștii securiști.
Joi, instanța supremă a respins definitiv apelul familiei ca fiind nefondat. Prin această decizie a fost achitat și Tudor Postelnicu (decedat între timp), fost şef al Departamentului Securităţii Statului, acuzat de complicitate.
Gheorghe Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985, în arestul din Calea Rahovei, după ce a fost anchetat de Vasile Hodiș și Marin Pârvulescu, foști ofițeri de Securitate, pentru că a trimis scrisori către Europa Liberă şi pentru că ţinea un jurnal în care nota ororile conducerii comuniste.
Institutul Național de Medicină Legală București a stabilit în 1990 că moartea lui Ursu a fost una violentă și că „leziunile interne și externe s-au putut produce prin loviri repetate, cu corpuri dure în regiunea abdominală cu circa 3-4 zile anterior”.
Procurorii spun că Gheorghe Ursu a fost bătut inclusiv de colegii săi de celulă, Marian Clită şi Gheorghe Radu, dar că decesul a survenit în urma bătăilor primite de la Marin Pârvulescu.
Andrei Ursu, fiul acestuia, spunea luna trecută la lansarea documentarului „Cazul inginerului Ursu” că, prin procesul pe care l-a deschis împotriva celor doi foști ofițeri de Securitate care i-au anchetat tatăl, a vrut să demonstreze caracterul criminal al regimului comunist chiar și după 1965, anul când a venit la putere dictatorul Nicolae Ceaușescu.
„Credem noi că am demonstrat în instanță criminalitatea sistemului. Am adus efectiv în instanță, am propus ca probe dosare de la Brașov, mărturii ale muncitorilor care s-au revoltat la Brașov în 1987 și care au fost supuși la torturi medievale, după cum ei singuri au declarat în instanță”, a declarat Andrei Ursu.
Minuta instanței supreme:
„Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, de părțile civile Ursu Andrei Horia, Ursu Ștefan Olga și Ursu Sorana și de părțile responsabile civilmente Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Afacerilor Interne împotriva sentinței penale nr. 196/F din 17 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Bucuresti, Secția I Penală, în dosarul nr. 2500/2/2017 (1030/2017).
Obligă pe fiecare dintre apelantele părți civile și pe apelanta parte responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice rămân în sarcina statului.
Definitivă. Pronunțată prin punerea hotărârii la dispoziția părților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 27.07.2023.”