„Astăzi, acord 6,2 miliarde de euro în total, fonduri europene din mecanismul de conectare a Europei, care este mecanismul de finanțare a infrastructurii mari de transport din Uniunea Europeană. România ia aproape 600 de milioane în total din aceste 6,2 miliarde, deci o performanță notabilă, pentru că înseamnă aproape 10%”, spune Adina Vălean, pentru Europa Liberă.
Cea mai mare parte a banilor, peste 400 de milioane de euro, va merge către lucrările de la Gara Progresul spre Giurgiu Nord, adică modernizare și electrificare, toate lucrările aferente acestei linii de cale ferată, scopul fiind creșterea vitezei pentru trenurile de pe această rută la 120km/h.
„Eu n-am elemente cum că ar fi întârzieri notabile de când am început să finanțăm acest proiect, deci sper să călătorim până la Giurgiu cu trenul în curând”, susține Vălean.
Îți mai recomandăm Țară în service | Trenurile care ucid. Falimentul căii ferate, cu locomotive de 50 de ani pe șine și întârzieri de 4 ani într-unulPodul de la Grădiștea, de peste Argeș, s-a prăbușit în anul 2005 și nici până azi nu se poate circula pe el. București-Giurgiu a fost prima linie de cale ferată din România, din 1869, de la Principate.
„Suntem într-o situație în care sunt foarte mulți bani pentru proiectele de transport în România. Important este să se și respecte termenele și să se meargă așa cum s-a proiectat și s-a gândit, pentru că atunci, încet, încet, vom începe să vedem. Lucrurile se întâmplă, bine, nu pe măsura frustrării și așteptărilor noastre, ca români”, spune comisarul european.
Pe lângă acest tronson feroviar, București-Giurgiu, România mai primește finanțare pentru infrastructura de cale ferată din portul Constanța. De asemenea, pentru proiectele comune cu Moldova și cu Ucraina pentru trecerile de frontieră, acestea fiind foarte importante pentru coridoarele solidarității, în care România este implicată.
Îți mai recomandăm De ce riscă CFR Călători să intre în incapacitate de plată chiar la începutul sezonului de vară„Pe Brațul Sulina, înaintea conflictului, treceau două vapoare pe zi și am ajuns ca în luna mai să treacă 476. Deci, de la 60, să zic, pe lună, la 476 de vapoare. Reprezintă o creștere a capacității extraordinară și asta ne folosește și nouă, deoarece comerțul este sângele economiei. Deci, e un lucru foarte bun și pentru România”, explică Adina Vălean.
Ce le recomandă comisarul european pe Transporturi autorităților din România pentru a a fi siguri că ne vom folosi de acești bani?
„Să aibă grijă să-și pregătească bugetele de cofinanțare, pentru că sunt granturi, dar există și părți de cofinanțare, pentru a nu fi întârzieri. Să respecte proiectele, pentru că, dacă ceea ce s-a convenit și cu experții comisiei este foarte bun, să nu mai schimbăm nimic, să ne ținem de ceea ce s-a hotărât că se face și atunci, încet, încet, or să vină și rezultatele vizibile”, spune Adina Vălean.