Cu aproximativ o săptămână înainte de lansarea estivală, pe 16 iunie, a „trenurilor soarelui 2023”, prin care 32 de trenuri ale CFR Călători vor circula zilnic între regiunile ţării şi litoral, conducerea principalului operator feroviar de călători a semnalat probleme grave în funcţionarea companiei de stat.
Asta în condiţiile în care fiecare vară aduce din punct de vedere tehnic provocări majore pentru operatorul feroviar: locomotive care cedează sau chiar iau foc din cauza suprasolicitării şi vechimii lor, sisteme de ventilaţie care nu funcţionează în trenuri.
De altfel, un incident grav a avut loc în primăvară, când șefa unui tren staționat în gara din orașul Galați, a decedat după ce trenul său a fost lovit de o locomotivă. De asemenea, un tren de călători și unul de marfă s-au tamponat în zona localității Roșiorii de Vede, din județul Teleorman, provocând deraierea celui de-al doilea.
Salariile pentru iunie, salvate „la mustaţă”
În 2022, CFR Călători - care operează aproximativ 80% din călătoriile interne cu trenul - a avut o cifră de afaceri de peste 2,4 miliarde de lei (492 milioane de euro) şi o pierdere de 176 milioane de lei (35 de milioane de euro), reiese din bilanțul financiar al companiei.
Aproximativ jumătate din veniturile operatorului de transport feroviar de călători a reprezentat-o compensaţia pentru prestarea serviciului public de transport, acordată de către Guvern, la fel ca şi celorlalţi cinci operatori privaţi din piaţă.
Însă, printr-o adresă transmisă Ministerului Transporturilor şi Autorităţii de Reformă Feroviară (ARF) în prima parte a lunii iunie, conducerea CFR Călători anunţa că este în imposibilitatea de a plăti salariile celor peste 11.000 de angajaţi, în valoare de aproximativ 40 de milioane de lei, plus tichete de masă în valoare de alte 7 milioane de lei.
Deşi a solicitat ARF - instituția care gestionează contractele de servicii publice cu cei șase operatori feroviari din România - plata compensaţiei lunare pentru serviciul public, de 156 de milioane de lei, aceasta a anunţat CFR Călători că dispunea de doar 32 de milioane de lei, insuficiente inclusiv pentru plata salariilor.
Ulterior, ARF şi conducerea companiei au transmis că problema salariilor s-a rezolvat.
Chiar dacă săptămâna trecută ar fi fost virată o primă tranșă din suma solicitată, aproximativ 66 milioane de lei (13 milioane de euro), urmând o a doua să ajungă în conturile CFR Călători săptămâna aceasta, problemele operatorului nu par să aibă o rezolvare de pe o zi pe alta.
„A fost o problemă legată strict de respectarea unor proceduri privind transmiterea plăţilor. Chiar dacă din motive de îmbunătăţire a modului de cheltuire al bugetului viramentele se fac lunar, alocarea bugetară este trimestrială. Luna iunie este ultima lună din trimestru și de aceea a existat un decalaj, pe care l-am reglat”, a spus preşedintele Autorităţii de Reformă Feroviară, Ştefan Roşeanu, pentru Europa Liberă.
„În domeniul acesta al finanţelor publice banii nu se mută dintr-un «buzunar» în altul de pe un minut pe altul”, a adăugat el.
Cererile operatorilor feroviari de stat, fie că e vorba de CFR Călători sau CFR Marfă, sunt onorate de Ministerul Transporturilor, dar trebuie justificate şi anunţate la timp, susţine consilierul ministrului Transporturilor, Alin Şerbănescu.
„Nu poţi cere în contra-timp şi să ai o strategie de optimizare. Au cerut creşterea tarifelor la bilete, le-am aprobat, dar astfel de cereri trebuie să fie justificate, pentru că după ce aprobă MT ajungi la Ministerul de Finanţe şi acolo trebuie să justifici aceste cereri”, a spus el.
Suplimentarea fondurilor, dincolo de compensaţia acordată de Guvern, poate reprezenta ajutor de stat - vefificate minuţios de organismele europene şi care pot fi contestate de alte companii, private - subliniază reprezentantul MT.
Spre exemplu, în 2020, Comisia Europeană a transmis că statul român va trebui să recupereze aproximativ 540 de milioane de euro de la CFR Marfă, pe care i-ar care ar fi reprezentat ajutor de stat nelegal.
Pe de altă parte, CE a declarat legal un ajutor de stat acordat TAROM de 36,6 milioane de euro acordat companiei în 2020, decizie contestată în instanţă de WiZZ Air, dar câştigată de forul european în cele din urmă.
„Mai multe locomotive se defectează decât se repară”
Pe de altă parte, CFR Călători s-ar afla în continuare în risc de a intra în incapacitate de plată, în condiţiile plăţilor curente scadente, ale unor restanțe financiare masive și a pierderilor anuale constante, de ordinul sutelor de milioane de lei.
Vorbim de plăţi curente de aproximativ 200 de milioane de lei, la care se adaugă plăţi restante către furnizori, care în aprilie cumulau aproape 230 milioane de lei.
În total, aproape 430 de milioane de lei (aproximativ 83 milioane de euro).
Conform adresei transmise de CFR Călători autorităţilor din transporturi, cea mai mare plată curentă neachitată era către ANAF, de peste 57 milioane de lei (11,5 milioane de euro).
De asemenea CFR Călători ar avea şi o datorie mai veche către instituția financiară, eşalonată în rate lunare de 5 milioane de lei.
La cele 62 de milioane de lei datorate ANAF se adaugă plăţile lunare către ceilalți furnizori, inclusiv taxa de utilizare a infrastructurii (TUI) către CFR Infrastructură - 44 milioane de lei, respectiv pentru energia electrică (40 milioane lei) şi motorină (20 milioane lei), reparaţii (11 milioane lei), plus datorii către alţi furnizori, în valoare de 25.000 de lei.
Neplata datoriei către ANAF ar împiedica operatorul de transport să obţină certificatul de atestare fiscală cu zero datorii, care nu ar permite nici primirea compensaţiei de la Guvern şi care reprezintă asigură aproximativ jumătate din veniturile companiei.
De altfel, compensaţia de la bugetul de stat ar acoperi doar 49% din nivelul necesar, se mai arată în adresă şi a fost redusă cu 10% odată cu intrarea în vigoare a celebrei „Ordonanţe a austerităţii” din luna mai.
„Față de cele de mai sus, atragem atenția că începând cu luna iunie CFR Călători este în situația de a intra în incapacitate de plată, neavând resursele financiare de a achita la zi obligațiile la bugetul de atat, aceasta fiind o condiție obligatorie a obținerii certificatului de atestare fiscală cu zero datorii”, a trasmis conducerea CFR Călători, în adresa amintită.
Speranţele CFR Călători se leagă acum de prima rectificare de buget al Guvernului recent învestit.
„Așteptăm să se facă rectificarea bugetară undeva pe la începutul lunii august, pentru a nu intra în incapacitate de plată”, a spus directorul general Traian Preoteasa, citat de clubferoviar.com.
Conducerea CFR Călători nu a răspuns până marţi dimineaţă solicitărilor Europei Libere pentru a oferi detalii despre situaţie. Compania a revenit ulterior cu răspunsuri la întrebările adresate.
În schimb, liderul Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România, Rodrigo Maxim, a explicat că problemele financiare ale operatorului feroviar sunt cât se poate de acute.
Principala problemă este că Guvernul nu a aprobat încă bugetul de venituri şi cheltuieli al CFR Călători pe 2023, ceea ce ar bloca cheltuielile curente şi investiţiile.
Astfel, sindicaliștii pregătesc un nou protest la Ministerul Transporturilor, în 26 iunie.
„Unii mecanici iau în calcul să iasă pe traseu doar cu locomotivele apte de drum, care sunt doar câteva. Să vadă guvernanţii că mai multe locomotive se defectează decât se repară, rămân doar cele defecte şi nu mai avem cu ce să ieşim pe traseu”, a spus el.
„Cererea pieţei este mare, mai ales în sezon, dar dacă nu ai piese de schimb o să ai din ce în ce mai puţine trenuri, locomotive. De aceea am făcut 20 de proteste în doi ani, pentru asta vom ieşi în continuare, să facem Guvernul să înţeleagă să aloce banii măcar pentru piese de schimb. CFR-istul venea la lucru de plăcere, acum se gândeşte unde rămâne cu locomotiva și ce alte probleme se întâmplă?”, mai spune el.
Preşedintele ARF, Ştefan Roşeanu, spune că în curând va exista o suplimentare cu aproximativ 5% a trenurilor aflate în funcţiune, aprobată de instituţie.
CFR Călători trebuie să se organizeze mai bine în privinţa gestionării reparaţiilor şi chiar să reînfiinţeze, cu ajutorul firmelor private, unităţi dedicate, spune Alin Şerbănescu.
ARF: Compensaţia va fi suplimentată la rectificare
Preşedintele ARF, Ştefan Roşeanu, şi Alin Şerbînescu, consilierul ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, spun că la rectificarea bugetară va exista o suplimentare a compensațiilor acordate celor șase operatori feroviari, în frunte cu CFR, care beneficiază de cea mai mare sumă.
„Compensația aprobată inițial era de 1,7 miliarde lei (344 mil euro), dar avem speranțe că suma finală, la rectificarea bugetară va fi de 2,5 miliarde de lei (507 mil euro), deci cu 800 de milioane de lei (162 mil euro) în plus”, a spus Ștefan Roșeanu, pentru Europa Liberă.
El a explicat că Guvernul a aprobat recent „reîntregirea salarială” pe acest an, ridicând plafonul salarial de la 40 de milioane de lei la 90 de milioane de lei (din care o parte a fost virată companiei) şi că rectificarea ar putea aduce o nouă suplimentară
Deocamdată nu se știe data când va avea loc această rectificare, prima pe care ar trebui să o facă noul Guvern Ciolacu.
„Cel mai probabil va fi în august, dar de multe ori se ajunge și în toamnă cu rectificările”, adaugă consilierul ministrului Transporturilor, Alin Șerbănescu.
„E anormal să aştepţi până în iulie şi august la rectificare, ca să aprobi bugetul de venituri și cheltuieli”, spune Rodrigo Maxim.
Pe de altă parte, bugetul de venituri şi cheltuieli propus de CFR Călători pe acest an, în consultare cu ARF, este însă unul cu elemente surprinzătoare.
Pentru acest an operatorul feroviar a bugetat însă pierderi imense, de 1,1 miliarde de lei (222 mil euro), după cum nota într-un articol exclusiv publicația Club Feroviar.
Deşi estimează venituri mai mari faţă de 2022, de aproape 2,8 miliarde de lei (566 milioane de euro), în creştere faţă de 2022, datorată în special creşterii tarifelor la bilete în 2022 cu 20%.
Sunt estimate cheltuieli totale de peste 3,9 milioarde de lei (aproximativ 790 mil euro), ceea ce duce la pierderile amintite, conform sursei citate.
Pierderile de aproximativ 1,1 miliarde de lei sunt de șapte ori mai mult decât în 2022, când pierderile au fost de 176 milioane de lei (aproximativ 35 milioane de euro).
Şi atunci CFR bugetase pierderi mult mai mari, de peste 600 milioane de lei, astfel că şi rezultatul exerciţiului financiar pe 2023 ar putea include o pierdere mai mică decât cea estimată.
Pentru 2023 datoriile bugetate au fost estimate la 500 de milioane de lei, în timp ce în 2022 erau sub 70 de milioane de lei, potrivit publicaţiei amintite.
Ordonanţa austerităţii a mai tăiat din buget
Veniturile CFR Călători sunt deja afectate de „Ordonanţa austerităţii”, aprobată în luna mai, ea „taie 10% din buget, în condiţile în care toate preţurile au crescut”, afirmă Rodrigo Maxim.
„Nu sunt bani nici de piese de schimb, nici de investiţii, de la 1 iulie ar trebui aplicată Legea statutului personalului feroviar - care prevede majorări salariale în baza unor indici raportaţi la salariul minim brut pe economie - dar fără buget de venituri și cheltuieli aprobat este puţin probabil; de aceea pregătim un nou protest, pentru a trage un nou semnal de alarmă”, spune sindicalistul.
El completează că problema salariilor în compania de stat este una care se poate repeta şi în viitor, în condiţiile în care Guvernul nu şi-ar îndeplini la timp obligaţiile financiare.
În replică, Alin Șerbănescu spune că aprobarea cu întârziere a bugetelor instituțiilor publice este o practică întâlnită frecvent și că nici salariile, dar nici alte cheltuieli curente stringente nu ar trebui să fie afectate.
„Chiar dacă nu ai buget aprobat și poți cheltui 1/12 din bugetul anterior, salariile sunt prioritare și, dacă apare un blocaj, Ministerul virează urgent bani necesari. Nu există riscul real al incapacităţii de plată, chiar şi cu datorii, e greu să se întâmple asta la o companie de stat. Mă întreb totodată de ce operatorii privaţi, care depind şi ei de compensaţie, cum de nu au aceleaşi probleme?”, a spus reprezentantul MT.
„Până la urmă ajungem tot la management”, a continuat el.
Sindicalist: CFR Călători nu e pe pierdere, ci compensațiile nu ajung
Rodrigo Maxim spune că din 2011 nu ar mai fi fost acordați bani pentru investiții, iar Ministerul Transporturilor și fosta conducere a ARF au ratat șansa de a moderniza garniturile CFR Călători cu bani europeni din exercițiul financiar 2014-2020.
„Problemele pleacă de la Guvern, care şi-a întors faţa de mult timp de la calea ferată, deşi în UE direcţia e spre calea ferată. Nu s-au dat bani pentru infrastructrua, nici pentru trenuri noi”, spune el.
„CFR-ul semnalează probleme pe care ceilalți operatori feroviari nu le resimt la fel, ceea ce înseamnă că e o chestiune și de management. În privința investițiilor, ARF cumpără peste 30 de locomotive și trenuri noi, cu bani europeni. Trebuie să își gestioneze și ei mai bine partea de reparații”, declară Alin Șerbănescu.
Pierderile anuale de sute de milioane de lei consemnate în bilanțul contabil al CFR Călători sunt cauzate de faptul că suma compensațiilor acordate de Guvern pentru serviciul public nu sunt suficiente.
„În toate țările UE se plătește compensație, există o formulă de calcul după care se dă această compensaţie operatorilor de transport feroviar. E la fel şi în România, doar că la noi CFR Călători lucrează pe caiet cu statul român. Statul plătește doar o parte din compensaţia care îi revine ca prestaţie şi pe restul o consideră pierdere. Păi nu e pierdere a societăţii, nu alocă banii pentru compensaţia respectivă”, spune Maxim.
Preşedintele ARF, Ştefan Roşeanu, a admis că sumele de care beneficiază CFR Călători nu acoperă toate nevoile, mai ales că toate preţurile s-au majorat faţă de anul trecut, de la motorină şi energie, la taxa de utilizare a infrastructurii feroviare (TUI).
Asta chiar dacă la toţi operatorii feroviari se pot aplica măsuri de optimizare, -inclusiv prin eliminarea cheltuielilor nejustificate - unul din scopurile înfiinţării ARF, în 2016.
„Ţinând cont de toate creşterile dar şi de problemele salariale, având în vedere că Legea statutului feroviar este în vigoare şi trebuie să se aplice de la 1 iulie, am şi semnalat, în bugetul pe acest an că e nevoie de o subvenţie în creştere. În Germania s-a introdus biletul lunar de 49 de euro, dar şi-au permis să acorde o subvenţie de 3 miliarde de euro. La noi subvenţia pentru toţi operatorii e de (aproximativ, n.r.) 500 de milioane de euro”.
Salariile mecanicilor, neatractive
În prezent salariile sunt la un nivel neatractiv, subliniază sindicalistul.
„Un mecanic debutant vine cu salariu minim brut pe economie, de 3.300 de lei brut. La o asemenea răspundere, plecat de acasă, să ai salariu mic ca orice necalificat nu cred că mai e atractiv. Cu tot cu sporuri, salariile tot sunt mici. În UE un mecanic ia între 3.000 - 5.000 de euro, în România nu ajunge la 1.000 de euro, deși costurile vieții sunt asemănătoare”, mai spune Maxim.
Posibile erori ale mecanicilor au fost luate în calcul de altfel la incidentele petrecute în acest an pe căile ferate române, motiv pentru care în aprilie-mai un control amplu a avut loc în privința personalului feroviar.
Mai puţin de jumătate din locomotivele CFR Călători sunt active
Dincolo de posibilele erori umane, problemele tehnice frecvente ale locomotivelor reprezintă în continuare o provocare pentru operatorul public de transport feroviar.
Potrivit unei analize incluse în Planul de Redresare și Reziliență (PNRR), „parcul de locomotive al SNTFC CFR Călători S.A. este de peste 1080 unități, din care parcul activ însumează numai circa 440 de unități.”
Vârsta medie a parcului de locomotive este de 38 de ani în cazul locomotivelor electrice, locomotive diesel - 44 ani și automotoare - 49 ani.
Cele mai noi locomotive au fost livrate în perioada 2009-2011, menționează documentul.
Vârsta medie a celor aproape 2.300 de vagoane din flota CFR Călători este de 30 de ani; peste 770 de unități sunt mai vechi de 20 de ani și peste 220 unități sunt mai vechi de 40 de ani, conform aceleiaşi surse.
Din totalul vagoanelor, aproximativ o treime - 840 - reprezintă parcul activ, adică sunt folosite în mod curent.
Planuri mari în programele de transporturi, cu bani europeni
PNRR poate aduce o infuzie de material rulant nou pentru operatorii feroviari din România.
Prin programul-cadru de susţinere a modernizării României, investițiile feroviare însumează aproximativ jumătate din banii europeni de care beneficiază România pentru infrastructura de transporturi: 3,5 miliarde de euro, dintr-un total de 7,62 miliarde.
Suma totală inclusă de România în bugetul secţiunii Transporturi sare de 12 miliarde de euro, completată însă de contribuţia proprie a statului.
Cea mai mare parte a banilor pentru investiţiile feroviare merg spre infrastructură, reabilitare şi electrificare de linii.
Investițiile în material feroviar rulant, ecologic, ajung la 555 de milioane de euro (2,73 miliarde de lei), din care 416 milioane de euro (peste 2 miliarde de lei) bani europeni și restul contribuția statului român.
Astfel, prin PNRR este finanțată achiziția a 12 trenuri cu hidrogen, de 3+1 vagoane şi o staţie hidrogen, cu o alocare de bani europeni de 150 de milioane de euro (aproape 740 mil lei), 20 de trenuri electrice (tren cu 6 vagoane) - 183 milioane de euro (902 mil lei) și cumpărarea a 16 locomotive electrice - 46 milioane de euro (226 mil lei).
ARF a semnat în aprilie contractele de finanţare pentru achiziţia trenurilor şi locomotivelor, conform Econmedia. Licitaţiile sunt în diverse faze, cea pentru trenurile cu hidrogen fiind anulată în acest an.
În schimb, în martie anul trecut, ARF a semnat contractul pentru achiziţia celor 20 de trenuri electrice, cu compania Alstom, la o valoare totală a contractului de 1,3 miliarde de lei (aproximativ 263 milioane de euro), fără TVA, primele trenuri urmând să fie livrate chiar la finalul anului.
Trenurile efective costă 931 milioane de lei (186 milioane euro), iar serviciile de mentenţă pe 15 ani 378 milioane de lei (76 milioane euro).
Diferenţa între banii prevăzuţi în PNRR şi costul total este asigurată din bugetul statului.
Toate vehiculele feroviare achiziţionate vor fi dotate cu echipamentul ERTMS On-Board, în valoare de 15 milioane euro - sistem modern care asigură comanda, controlul și managementul materialului rulant.
De asemenea, sunt prevăzute fonduri și pentru modernizarea altor 55 locomotive care să poate ajunge la viteza de 160 km/oră şi să poată trage 16 vagoane, cu costuri de 66 milioane de euro (325 mil lei).
De asemenea programul include și reînnoirea 139 vagoane de dormit, cuşetă, restaurant, de clasă - va costa 100 milioane de euro (493 mil lei) și conversia a 20 de locomotive diesel hidraulice de manevră în locomotive electrice cu acumulatori plug-in - 10 milioane de euro (49,3 milioane de lei).
De asemenea, Programul Operaţional Transporturi 2021 - 2027 (cu buget total peste 9,6 miliarde euro, din care contribuția UE este de 4,65 miliarde euro) menționează că „România are nevoie imediată de achiziția a 110 unități multiple de transport pe calea ferată. În plus, parcul existent de rame, vagoane și locomotive trebuie reabilitat la standarde moderne de eficiență energetică și confort pentru pasager”.
Nu în ultimul rând, din ţinta de 99 de trenuri ecologice noi necesare ar urma să fie cumpărate 40, potrivit documentului.
CFR Călători: Incapacitatea de plată poate fi evitată
CFR Călători a transmis, ulterior publicării acestui articol, răspunsurile la întrebările adresate de Europa Liberă.
Reprezentanţii companiei au confirmat plata salariilor pe luna iunie, după ce ARF a virat în conturile acesteia suma 66.000 de lei, reprezentând plata salariilor și plata parțială pentru TUI (taxa de utilizare a infrastructurii feroviare).
„După ce va fi alocat restul de compensație (compania a solicitat ARF peste 150.000 de lei, compensaţie lunară, n.r.) și va avea loc rectificarea Bugetului de Venituri și Cheltuieli, incapacitatea de plată va putea fi evitată” , au mai precizat aceştia.
CFR Călători a subliniat că valoarea compensaţiei pe 2023, pentru contractul de servicii publice şi aprobată de Guvern la începutul anului satisface doar 49% din necesarul solicitat de operatorul feroviar.
„La rectificarea bugetară s-au solicitat sume în plus, astfel încât să fie acoperite cheltuielile”, a transmis compania.
Volumul insuficient al compensaţiei afectează direct pierderile constante ale companiei, a mai spus conducerea CFR Călători.
„În cazl în care compensația nu este alocată la nivelul necesarului desfășurării Contractului de Servicii Publice şi în condiţiile realizării obligaţiei de serviciu public, diferența de compensație nealocată se va transforma în pierdere”.
„Principala problemă a companiei este lipsa de cash, urmată de lipsa unui Buget de Venituri şi Cheltuieli aprobat (ceea ce semnifică că nu se pot face investiții noi). Rezultatele subcompensării se concretizează în reducerea fondurilor alocate pentru modernizarea parcului de material rulant și a întregii activități”, a cconcluzionat CFR Călători.
