Decizia în cazul Albaniei a fost aprobată la câteva săptămâni după ce miniștrii UE au permis țării să se „desprindă” de Macedonia de Nord, care nu progresează în același ritm înspre aderare, mai ales din cauza boicotului Bulgariei.
Cele două țări trebuiau să deschidă aceste capitole de negocieri în 2022, însă au bătut pasul pe loc până când statele UE nu au permis desprinderea celor două țări.
Albania, care a aplicat la aderarea UE în 2009, va continua acum în calea sa europeană.
Următorii pași pentru Albania vor ține de evaluarea elementelor fundamentale: a gradului de respect pentru drepturile omului, statul de drept și funcționarea instituțiilor de stat.
Lupta anticorupție rămâne unul dintre punctele slabe ale țării balcanice, în special achizițiile publice și Justiția.
Cea mai pro-UE țară din regiune
„Albania nu are un plan B. Viziunea comună a tuturor partidelor este de a aduce Albania în UE”, declară pentru Euronews ambasadorul UE la Tirana, Silvio Gonzato.
Albania este cea mai pro-UE țară din regiune: 92% dintre cetățeni spun că ar vota în favoarea aderării la Uniune, însă acest procent este în descreștere din cauza percepției că UE nu ia în serios candidatura țărilor balcanice și că țările nu-și doresc, la nivel politic, extinderea blocului comunitar.
În paralel cu noul parcurs european al țării, au loc proteste împotriva premierului Edi Rama. Opoziția îl acuză de corupție și cere un guvern tehnocrat înaintea alegerilor de anul viitor, precum și eliberarea fostului premier Sali Berisha, arestat pentru corupție.
Premierul Edi Rama a declarat, la rândul său, că UE nu a fost întocmai corectă cu Tirana în procesul de aderare, pe care l-a întârziat și l-a complicat, dar speră că următorii pași vor decurge mai ușor, fiindcă „Vladimir Putin, cu agresiunea sa în Ucraina, a amintit Europei că are nevoie de Balcanii de Vest”.
La deschiderea negocierilor, la Luxemburg, au fost vocali mai ales politicienii maghiari - ministrul de Externe, Peter Szijjarto, și comisarul european pentru Extindere, Oliver Varhelyi - fiindcă pe agenda Budapestei, aflată acum la președinția rotativă a Consiliului European, una dintre priorități este aderarea țărilor din Balcanii de Vest.
„Trebuie să accelerăm procesul. Majoritatea statelor membre scot în evidență faptul că aderarea ar trebui să se bazeze pe merite. Dacă ne uităm la realizările Albaniei în ultimii ani, fie că sunt în domeniul economic, politic, sau în problemele sociale, e clar că meritele sunt acolo”, a declarat Szijjarto.
Guvernul de la Tirana „a construit încrederea bucată cu bucată” în ultimii ani și merită să continue pe calea spre aderare, a menționat Varhelyi.
Luni, liderii din Balcanii de Vest au semnat un plan de acțiune pentru o piață comună în regiune, care le-ar permite țărilor să devină mai conectate la nivel economic.
Săptămâna trecută, pe 11 octombrie, UE a aprobat agendele de reforme a cinci țări din Balcani, inclusiv Albania, care le-ar permite accesul la Planul de Creștere - un fond în valoare de 6 miliarde de euro, bani primiți în schimbul reformelor din aceste state.
Albania se implică în sistemul anti-migrație din UE
Deschiderea negocierilor are loc în paralel cu intrarea Albaniei în sistemul anti-imigrație gândit de prim-ministra Italiei, Giorgia Meloni. Roma și Tirana au semnat un acord prin care mii de refugiați care ajung pe țărmurile italiene să fie duși în tabere din Tirana, în timp ce li se procesează solicitările de azil.
Dacă acestea vor avea rezultate pozitive, oamenii vor fi aduși în Italia - dacă nu, vor fi trimiși înapoi în țările de origine. Însă majoritatea celor trimiși în aceste centre sunt bărbați „non-vulnerabili” din țări considerate a fi sigure, deci au șanse mari să fie trimiși înapoi.
Unul dintre centrele pentru migranți proaspăt construite în Albania, care se califică teoretic ca fiind sol italian. Shengjin, la 60 de kilometri în nord-vestul capitalei Tirana.
Pe 11 octombrie au fost deschise primele două centre pentru refugiați în Albania, care au costat peste 670 de milioane de euro.
Luni a fost lansat primul transport de refugiați către aceste centre: este vorba de 16 oameni din Bangladesh și Egipt, care au călătorit din Libia și au fost prinși pe mare duminică lângă insula Lampedusa, conform Reuters. Ei vor ajunge miercuri în Albania.
Planul a fost aprobat și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care spune că instituția va propune o nouă legislație pentru a încuraja expulzarea coordonată a migranților.
Premierul albanez Edi Rama spune că nu va încheia astfel de acorduri cu alte țări, fiindcă acesta a fost agreat în virtutea „relației foarte speciale” cu Italia.
Îți mai recomandăm Cum răspândește Rusia știri false în BalcaniEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.