Alegerile de la sfârșitul acestei săptămâni din Germania vor decide conducerea țării pentru următorii patru ani. Angela Merkel s-a aflat în fruntea țării în ultimii 16 ani. În ultima perioadă, coaliția CDU/CSU-SPD a fost criticată de mulți cetățeni germani, care consideră că nu s-a pronunțat destul de hotărât pe anumite puncte de pe agenda politică.
Angela Merkel a condus Germania drept cancelar pentru ultimii 16 ani. Există trei opțiuni pentru un urmaș.
Actualul cancelar a ghidat însă Germania, în ultimii ani, printr-o criză economică, o criză a migrației și o pandemie.
Germania s-a manifestat, de asemenea, în timpul conducerii Angelei Merkel, ca o forță în Europa. Merkel a fost un element de stabilitate nu doar Germania, ci și în Uniunea Europeană.
În lipsa unui cancelar/premier la fel de puternic, este neclar care va fi în viitor rolul Germaniei la nivel european.
Partidul Social-Democrat al Germaniei (SPD) conduce în sondaje. Este urmat de partidul lui Merkel, Uniunea Creștin Democrată (CDU/CSU) și de Partidul Verde. În funcție de rezultatele scrutinului de duminică, sunt posibile mai multe scenarii privind viitorul cancelar sau viitoarele coaliții.
Urmașul lui Merkel
Cursa pentru poziția de cancelar se desfășoară între unul dintre liderii Verzilor, Annalena Baerbock, preferatul lui Merkel, Armin Laschet (CDU/CSU), și ministrul finanțelor, Olaf Scholz (SPD).
Olaf Scholz - SPD; Armin Laschet - CDU și Annalena Baerbock - Verzi. Ei sunt cei trei posibili urmași ai Angelei Merkel în fruntea Germaniei.
O opțiune pentru viitorul cancelar este Olaf Scholz, candidatul de stânga al SPD, partid care conduce în sondaje. SPD figurează în cinci din cele șase posibile coaliții iar Scholz este, pentru mulți, o schimbare bine venită. SPD a sărit în sondaje începând cu finele lunii iulie.
Pe de altă parte, este prima oară când un candidat al Verzilor intră în cursa pentru postul de cancelar. Annalena Baerbock are și ea cifre bune în sondaje, însă nu este clar cât de pregătită este țara pentru un cancelar al Verzilor, cu atât mai mult unul lipsit de experiență. Baerbocka fost, de asemenea, acuzată de plagiat, lucru care i-a afectat popularitatea.
O a treia opțiune este candidatul CDU/CSU, Armin Laschet, alesul lui Merkel. Pentru mulți germani, Laschet este o opțiune sigură datorită experienței sale și a faptului că apără aceleași valori pe care le-a apărat și Merkel în trecut.
Laschet ar oferi continuitate erei Merkel. Un avantaj, însă deopotrivă și un dezavantaj într-o țară în care o parte din electoral și-ar dori, după 16 ani, o schimbare.
Dezbaterile de duminică
La dezbaterile televizate de duminică, Olaf Scholz a câștigat discuția, potrivit unui sondaj eliberat de posturile care au difuzat dezbaterea, ProSieben, Sat 1 și Kabel 1. 42% din urmăritori au considerat că Scholz a câștigat dezbaterea. 37% au considerat că Scholz a părut cel mai credibil. Baerbock a obținut 29% din votul urmăritorilor în privința credibilității, iar Laschet 28%.
Scholz și Baerbock s-au arătat uniți împotriva candidatului CDU, Armin Laschet. Ambii candidați au sugerat că ar fi un lucru bun dacă CDU s-ar alătura opoziției și au reiterat faptul că sunt dispuși să negocieze cu alte partide însă sub nici o formă cu partidul extremist de dreapta, Alternativa pentru Germania, AfD. Acesta are 11% în sondaje.
Laschet s-a menținut moderat la dezbaterile de duminică și nu și-a atacat oponenții la fel de frecvent ca la dezbaterile anterioare. Spre exemplu, atât Scholz cât și Baerbock au susținut creșterea salariului minim de la 9.60 euro/oră la 12 euro, lucru la care Laschet s-a opus, spunând că angajatorii ar trebui să hotărască ei înșiși venituri echitabile.
Reprezentanta Verzilor, Baerbock, s-a arătat nemulțumită de venitul minim actual, acuzându-și oponenții că au permis ca în ultimii 16 ani să se adâncească diferențele dintre bogați și săraci.
Schimbările climatice reprezintă și ele un punct de reper important pentru electorat. SPD dorește reducerea emisiilor de carbon, la fel ca Verzii. Laschet a susținut că CDU a fost printre primele partide care a abordat problema schimbărilor climatice, încă din timpul guvernării lui Helmut Kohl.
SPD conduce în sondaje cu 26%, urmat de CDU/CSU cu 21% și de Verzi, cu16%.
Nespuse dezbaterii au rămas și de această dată problemele externe. Uniunea Europeană și rolul Germaniei în Uniune sub următorul cancelar au rămas puncte nediscutate în timpul campaniei electorale din Germania. Reinhard Bütikofer, membru al Parlamentului European din partea Verzilor, a spus că cei trei au dat dovadă de „mediocritate parohială”.
Rusia și alegerile pentru Duma de Stat, Nord Stream 2, rolul Chinei în lume și criza actuală din Afganistan au fost alte teme care nu au fost abordate de cei trei candidați pentru poziția de cancelar.
Viitoarea coaliție
Deși aceștia nu s-au pronunțat clar privind posibilele coaliții, matematica sondajelor oferă următoarele posibilități:
- CDU/CSU - SPD - Verzi
- CDU/CSU - SPD -FDP
- SPD - FDP - Verzii
- CDU/CSU - FDP - Verzi
- SPD - Stânga (Linke) - Verzi
- CDU/CSU - SPD
Cea mai posibilă variantă este o coaliție CDU/CSU – SPD – Verzi. Cele trei partide ar deține 410 dintre cele 598 de locuri în Parlament.
Coaliția care se va forma va trebui să aibă o majoritate de peste 50% din cele 598 de locuri din Parlament. O coaliție între cel puțin trei partide este probabilă.
Mai există și alte opțiuni, printre care figurează și Partidul Liber Democrat (FDP) - care deține actual 11% în sondaje. FDP apără, printre altele, piața liberă, liberalismul economic și privatizarea. Partidul ar putea apărea într-o coaliție cu oricare dintre CDU/CSU, SPD sau Verzii, însă o opțiune mai probabilă ar fi o coaliție cu CDU/CSU și SPD.
Cum vor vota germanii?
Proiecțiile, oricât de realiste, nu pot prezice clar cum vor arăta următorii 4 ani, cine va fi cancelar și, mai ales, cum vor vota oamenii.
Știința politică arată că, oricât de bine pus la punct este un sistem electoral, oamenii votează, în mare parte în funcție de sentimentele legate de un candidat sau altul sau în funcție de temerile și interesele personale. Însă la alegerile actuale din Germania există tot felul de inițiative de a oferi sfaturi populației când vine vorba de cum să voteze.
O astfel de încercare este aplicația Wahl-O-Mat, care ajută utilizatorul să se orienteze la alegeri în funcție de propriile preferințe politice, și nu în funcție de aparențe sau emoții.
Aplicația Wahl-O-Mat „împerechează” utilizatorii cu candidații politici în baza răspunsurilor la o listă de întrebări.
Întrebări de tipul „La alegerile federale ar trebui să poată vota și tinerii de 16 ani?” sau „Ar trebui să existe o limită de viteză pe toate autostrăzile?” le permit utilizatorilor să se poziționeze cât mai aproape de un candidat sau altul.
Peste 13 milioane de utilizatori au folosit aplicația în 2017.
Alegătorii votează totuși, în continuare, nu numai în funcție de ideologie, ci și în funcție de sentimente. Olaf Scholz conduce în sondaje nu datorită unei preferințe a germanilor pentru socialism, ci pentru că populația are nevoie de o nouă opțiune după 16 ani cu Merkel.
Însă scopul platformelor de tipul Wahl-O-Mat nu este să corecteze felul în care votează oamenii, ci să stimuleze dezbateri pentru a crește numărul de persoane care ies la vot. Aplicații similare au fost folosite și în alte țări, precum Olanda.
Din 2002, aplicația este folosită și în Germania iar în 2017, potrivit dezvoltatorilor aplicației, 74% din persoanele care au folosit platforma au discutat despre alegeri cu prietenii și familia. Prezența la vot în 2017 a fost de peste 76%, în creștere față de alegerile precedente.