În Republica Moldova au fost duminică alegeri locale. Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a fost reales în funcție. Președinta pro europeană Maia Sandu a acuzat Rusia de amestecarea în problemele interne ale țării.
Ion Ceban a câștigat încă un mandat de primar al Chișinăului, în primul tur de alegeri. De asemenea, noul său partid a obținut cele mai multe mandate în Consiliul Municipal Chișinău.
El este președintele MAN (Mișcarea Alternativa Națională), partid pe care l-a format după ce a plecat din Partidul Socialist (pro rus) al fostului președinte Igor Dodon.
Ion Ceban a fost reales din primul tur, după ce obținut circa 133.000 de voturi, adică 50,62%.
Pe locul al doilea s-a clasat Lilian Carp, candidatul partidului de guvernământ PAS, cu peste 74.000 de voturi sau 28,2% din totalul acestora.
Ceban a revendicat victoria încă de luni dimineață, înainte de anunțarea rezultatelor oficiale.
„Conform datelor preliminare – Mișcarea Alternativa Națională a câştigat în Chişinău. Aduc sincere mulţumiri tuturor locuitorilor, în numele meu şi al echipei. Au fost manipulări, trişări şi multe încercări de a frauda alegerile, în folosul partidului de la guvernare”, a spus el, potrivit News.ro
„A fost cel mai lung proces de numărare al voturilor, din toate scrutinele din ultimii ani. După calculele noastre, minim 51% din voturile exprimate în municipiu trebuiau să fie pentru Primarul General şi 34 la sută pentru MAN la consiliul municipal”, a mai spus Ion Ceban luni dimineaţa.
PAS a câștigat cele mai multe consilii raionale
Partidul Acțiune și Solidaritate - pro european, înființat de președinta Maia Sandu - a câștigat cele mai multe voturi pentru consilii în 19 din cele din 32 de raioane.
Dar asta nu înseamnă neapărat că va avea și majoritatea, deoarece negocierile pentru formarea unor coaliții abia urmează, transmite biroul de la Chișinău al RFE/RL.
În nordul țării, tradițional, cele mai multe voturi au mers către Partidul Socialiștilor (PSRM), iar în centrul și sudul republicii – către PAS. În sud, socialiștii obțin victorii doar la Taraclia și Basarabeasca.
La Bălți și Fălești câștigă „Partidul Nostru”, la Glodeni – Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) condus de fostul premier Ion Chicu, iar la Șoldănești – Partidul Social Democrat European, condus de Ion Sula.
Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova a anunțat duminică seară că la vot au participat circa 1,15 milioane de cetățeni, ceea ce reprezintă peste 41,4% din numărul total de alegători înscrişi în listele electorale.
Ce au spus principalii candidați după încheierea votului
Cei doi candidați la Primăria Chișinăului au făcut declaraţii duminică, după ce secţiile de votare s-au închis.
„Acum (...) cel mai important este să asigurăm securitatea votului fiecărui locuitor. Şi este exact ceea ce vom face în timpul imediat ce urmează. Pe lângă cifrele oficiale pe care le-am văzut în registrul Comisiei Electorale Centrale avem o cifră de aproximativ de 12.000 de voturi exprimate pe listele suplimentare. Vom număra fiecare vot”, a spus Ion Ceban, îndemnând colegii săi la vigilență.
De cealaltă parte, candidatul partidului de guvernământ Acţiune şi Solidaritate (PAS), Lilian Carp, a remarcat că la acest scrutin s-a înregistrat o prezenţă la vot mai mare în comparație cu alegerile 2019.
„Acest lucru înseamnă că oamenilor le pasă de Chişinău şi, aşa cum am spus-o în multe întâlniri în această campanie electorală, este important ca lumea să iasă la vot să dea o mai mare legitimitate viitorului primar de Chişinău, care va fi el”, a spus Lilian Carp, conform News.ro.
Peste 1,1 milioane de alegători sau peste 40% dintre alegatori au participat la vot până la ora 19:00.
Cu două ore înainte de închiderea secțiilor de votare, doar în 9 din cele 898 de localități din R. Moldova la urne s-au prezentat mai puțini alegători decât pragul de validare de 25%, a anunțat președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angelica Caraman.
Primul test pro-occidental
Alegerile locale din 5 noiembrie 2023 au fost un prim test electoral major pentru puterea pro-occidentală din Republica Moldova.
Autoritățile spun că se confruntă cu un „război hibrid” purtat împotriva lor de Moscova și oligarhi-fugari. Asta le-ar justifica decizia de a elimina din cursă sute de candidați.
Republica Moldova încearcă să-și avanseze candidatura la Uniunea Europeană și de a părăsi orbita Moscovei.
Zeci de partide, inclusiv Partidul de Acțiune și Solidaritate al președintelui Maia Sandu și partidul Renaștere prorus, legat de omul de afaceri fugar Ilan Șor, au participat la cursa pentru alegerea a aproximativ 12.000 de oficiali.
Maia Sandu acuză Rusia că a dat milioane de dolari partidelor proruse
Pe 1 noiembrie, Maia Sandu a acuzat Moscova că a direcționat bani către partidele pro-ruse, inclusiv partidul Renaștere, pentru a „cumpăra” alegători.
Maia Sandu a susținut că Rusia a canalizat aproape 5 milioane de dolari în două luni în finanțare pentru ceea ce ea a numit „grupuri criminale”.
Cu doar două zile înainte de alegeri, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a Republicii Moldova a interzis candidaților partidului prorus Șansă să participe la vot pentru că ar fi folosit bani ilegali din Rusia în campanie.
Decizia a fost luată „din motive de securitate a statului” și un „război hibrid” purtat de Rusia împotriva Moldovei, a declarat premierul Dorin Recean reporterilor pe 3 noiembrie.
Îți mai recomandăm Alegeri în Republica Moldova: un vot local, o miză geopolitică. Cine sunt candidații pentru ChișinăuDe asemenea, Republica Moldova a suspendat luna trecută licența de difuzare a mai multor posturi de televiziune ruse și a blocat accesul la site-urile marilor mass-media ruse de știri luna trecută, susținând că Moscova le folosește pentru a încerca să influențeze alegerile. Printre acestea se numără ziarul Komsomolskaya Pravda și site-ul Lenta.ru, precum și TASS și Interfax.
Maia Sandu a spus că autoritățile au luat decizia de a proteja „statul și democrația de încercările Federației Ruse de a interveni în procesul electoral”.
Potrivit premierului Recean, decizia CSE a fost propusă de serviciile de informații. El a spus că instituțiile de presă interzise, inclusiv mai multe canale TV, sunt subordonate unor grupuri infracționale organizate care „și-au unit forțele pentru a destabiliza țara” și au urmărit interese în afara Moldovei.
Șeful serviciilor de informații spune că Rusia a vrut să cumpere voturi
Alexandru Musteață, directorul Serviciului de Informatii si Securitate, a spus că, în ultimele luni, Rusia a încercat să influenteze alegerile prin finanțarea ilegală a partidelor, cumpararea de voturi, coruptia candidatilor si o campanie de dezinformare „bine plasată" prin anumite posturi TV, site-uri web și rețelele sociale.
„Acestea fac parte din arsenalul războiului hibrid purtat de Rusia împotriva țării noastre”, a spus Musteață la sfârșitul lunii octombrie, propunând suspendarea licențelor de difuzare a șase radiodifuzori ruși, inclusiv ITV, Channel 2 și Channel 3.
Într-o declarație comună, ITV și alte posturi au respins acuzațiile, numindu-le „falsuri grosolane fără nicio dovadă sau justificare legală” și au acuzat guvernul Republicii Moldova de un „atac fără precedent” la adresa libertății presei.
Moldova a acuzat Moscova că încearcă să răstoarne guvernul pro-occidental de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022.
Trupele ruse ocupă regiunea separatistă a Moldovei, în principal vorbitoare de limbă rusă, a Transnistrei, iar principalele partide de opoziție din Moldova au de multă vreme legături strânse cu Moscova.
Îți mai recomandăm R. Moldova blochează șase posturi TV și 30 de site-uri prin care Rusia ar manipula alegerile