Președinta pro-occidentală și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) fondat de ea rămân populare, sprijinindu-se pe ajutoare politice și financiare masive din partea Statelor Unite și UE.
Sondajele de opinie sugerează însă că PAS, o formațiune de centru-dreapta care vrea să ducă R. Moldova în UE până în 2030, nu va câștiga cu ușurință primăriile în principalele orașe, inclusiv în capitală.
Peste 2,7 milioane de alegători sunt așteptați la urne pentru a alege cei aproape 900 de primari și peste 11 mii de consilieri locali.
Fiind vorba de alegeri locale, nu vor participa sutele de mii de alegători moldoveni aflați din diaspora, inclusiv în România, care au avut o contribuție majoră la victoria Maiei Sandu la prezidențialele din noiembrie 2020 și cea a PAS la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021.
Ce legătură are declarația de la Snagov cu alegerile din Chișinău
În Chișinău, candidatul puterii, Lilian Carp, deputat și președintele comisiei parlamentare pentru securitatea națională, unionist și membru (de anul trecut) al Uniunii Salvați România, se bate cu primarul actual, Ion Ceban.
Șansele sale de reușită sunt reduse, potrivit rezultatelor celui mai proaspăt sondaj de opinie, publicate la mijlocul lunii octombrie.
Fostul socialist pro-rus, Ceban protesta în 2014, la Bruxelles, față de semnarea unui Acord de Asociere între R. Moldova și UE, dar și-a moderat discursul antieuropean pentru a câștiga voturile unui electorat majoritar proeuropean din capitala moldoveană și fotoliul de primar al Chișinăului în 2019.
Ceban a părăsit apoi Partidul Socialiștilor al fostului președinte pro-rus Igor Dodon, și-a creat propria formațiune (MAN), a declarat că „integrarea europeană ar trebui să devină idee națională” și a propus tuturor partidelor semnarea unei pact à la Snagov, după modelul celui din 1995 între liderii principalelor partide românești, pentru pregătirea aderării României la UE.
Apreciat pentru modernizarea transportului public din Chișinău (și pentru marcajul de pe străzile capitalei moldovene, unde au fost trasate în premieră piste prioritare pentru transportul public), dar mai ales pentru reconstrucția trotuarelor din centrul orașului, Ceban poate câștiga alegerile din 5 noiembrie din primul tur.
Dar votul pentru Consiliul Municipal Chișinău poate fi câștigat detașat de PAS, potrivit rezultatelor ultimului sondaj.
„Vrem să ne apărăm alegerile de amestecul Rusiei”
Partidul de guvernământ spune că Ceban este „omul Moscovei”, o acuzație respinsă de acesta. Dar efortul principal al campaniei PAS a fost îndreptat împotriva unui grup de politicieni pro-ruși coordonați din străinătate de oligarhul-fugar Ilan Șor, sancționat de Statele Unite, UE și alte guverne occidentale pentru că ar promova interesele Kremlinului în R. Moldova și ar încerca să răstoarne puterea prin mijloace ilegale.
În cuvintele președintelui Parlamentului, Igor Grosu, liderul PAS, puterea de la Chișinău vrea să organizeze alegerile locale în mod „liber și corect”.
Într-un interviu acordat Europei Libere, Grosu a spus că puterea de la Chișinău va „apăra” alegerile de „influențe din partea Federației Ruse și a grupărilor criminale care au făcut echipă cu Federație Rusă”.
Guvernul PAS crede că Moscova a făcut mai multe tentative de a-l debarca de la putere, recurgând inclusiv la „arma energiei”, pentru a instala la Chișinău un regim prietenos și a crea astfel o amenințare în spatele Ucrainei.
Guvernul a parat, folosind sute de milioane de euro din împrumuturi occidentale nerambursabile iarna trecută pentru a compensa cheltuielile sporite ale populației, prevenind posibile nemulțumiri la scară largă și a amortizat impactul războiului din Ucraina asupra unei economii în derivă.
În campania pentru locale, PAS a anunțat că se pregătește să cheltuiască alte sute de milioane în iarna care urmează.
Nici Chișinăul nu joacă șah, când Moscova vine cu mănuși de box
Partidul Șor a fost declarat ilegal și lichidat printr-o decizie a Curții Constituționale în luna iunie - o premieră absolută pentru R. Moldova - fiind acuzat de guvern de încălcarea statului de drept și acțiuni contra suveranității R. Moldova.
Așa cum nu poți să joci șah când Moscova vine cu mănuși de box, după cum a spus recent președinta Sandu, peste o sută de membri din conducerea partidului ostracizat au primit interdicție de a candida la alegeri timp de trei ani, printr-o decizie a Comisiei Situații Excepționale și un vot al parlamentului pe 4 octombrie, în plină campanie pentru locale.
Mulți candidați au fost scoși din cursă după ce depuseră actele de înscriere, iar unii au depus contestații în justiție.
La propunerea Serviciului de Informații și Securitate (SIS) Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a suspendat la 30 octombrie licențele de emisie pentru șase posturi TV, pe motiv că Federația Rusă ar încerca să influențeze prin intermediul lor alegerile locale în favoarea membrilor fostului Partid Șor, care au migrat spre alte partide, ca „Șansa”.
Cele șase posturi suspendate acum se adaugă altor șase suspendate cu un an în urmă și câtorva zeci de website-uri. Posturile suspendate au protestat.
Din ascunzișul său în Israel, Ilan Șor care a fost condamnat în absență pentru devalizarea a trei bănci, în 2014, în ceea ce a rămas cunoscut drept „furtul miliardului”, acuză puterea de la Chișinău de metode autoritare. Autoritățile din justiție spun că R. Moldova a cerut Israelului extrădarea lui Șor, dar deocamdată fără succes.
Ce spun observatorii
Alegerile locale vor avea loc cu câteva zile înainte de publicarea, la 8 noiembrie, a unui raport al Comisiei Europene, care se crede că va recomanda începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova.
Nimic nu sugerează că raportul poate fi schimbat în ultima clipă, în funcție de felul cum decurg localele.
Aflată recent la Chișinău, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lăudat progresele moldovene, iar sprijinul de care se bucură guvernarea PAS și Maia Sandu în UE a rămas robust.
Vorbind despre recenta suspendare a licențelor celor șase televiziuni, ambasadorul UE la Chișinău, Jānis Mažeiks, a spus că „analizează” decizia autorităților moldovene pentru a înțelege „care sunt motivele de securitate națională” invocate la luarea acestei decizii, dar a admis că deși presa trebuie „să poată opera liber”, pot exista și „unele restricții necesare într-o societate democratică”.
Într-un interviu pantru Europa Liberă, președinta Sandu a fost întrebată la 16 octombrie dacă măsurile luate împotriva concurenților electorali acum pot crea un precedent care să se întoarcă împotriva forțelor numite „democratice” în viitor.
„Nu, deoarece noi credem în transparență, în respectul pentru lege și în alegerea liberă a oamenilor, nu în bani murdari care vin să cumpere voturile sau candidații”, a răspuns președinta R. Moldova.
Cea mai mare organizație neguvernamentală moldoveană de monitorizare a alegerilor, „Promo-Lex” spune însă că intervențiile puterii în campania electorală prin intermediul Comisiei Situații Excepționale sunt problematice, „în special în ajunul demarării negocierilor de aderare cu UE”.
Comisia Situații Excepționale este condusă de șeful guvernului și oferă puterii executive dreptul de a lua decizii, ocolind parlamentul și opoziția, în perioada „stării de urgență”. Declarată în februarie 2022, în urma invaziei rusești la scară largă în Ucraina, starea de urgență este prelungită periodic.
„Contextul poate fi înțeles”, a spus Europei Libere Nicolae Panfil, director de programe la Promo-LEX, dar aceste intervenții „oferă motive” ca alegerile să fie „percepute ca incorecte” și creează „premise pentru contestarea lor”.
