Guvernul Orban a operat pe ultima sută de metri mai multe modificări ale alegerii Parlamentului prin Ordonanță de Urgență, care indică și pregătirea pentru alegeri anticipate. Schimbările gândite de PNL valorifică poziția bună din sondaje a partidului lui Ludovic Orban, care ar putea fi principalul beneficiar al acestora, dacă vor intra în vigoare la momentul alegerilor parlamentare, indiferent dacă sunt anticipate sau la termen. Și dacă nu vor fi declarate neconstituționale de către CCR.
Dacă vor fi anticipate, votul ține două zile în interiorul României
Între modificările pe care le-a introdus Guvernul Orban între cele 25 de ordonanțe de urgență sunt luate în calcul mai multe scenarii, inclusiv varianta alegerilor locale și parlamentare ținute în același week-end, pe parcursul a două zile, sâmbătă și duminică, pe plan intern, între granițe. Pentru diaspora, votul este prevăzut să dureze, ca și anul trecut, trei zile - de vineri până duminică. Asta înseamnă că liberalii au luat în calcul și varianta în care alegerile au loc în luna iunie, prima lună de vară și de vacanță, în speranța că va aduce cât mai mulți oameni în fața urnelor.
Se votează în orice secție, indiferent unde te afli
Cabinetul demis prin moțiune de cenzură a mai făcut un gest care să mobilizeze câți mai mulți oameni la vot. A decis că nu mai ești obligat ca la alegerile parlamentare să votezi doar la secția la care ești arondat. Poți vota oriunde te afli. Pe liste suplimentare.
Cu această schimbare sunt mai multe chestiuni de urmărit. În primul rând, regiunile au un profil politic, chiar dacă la alegerile de anul trecut au intervenit câteva semne de schimbare a comportamentului electoral. În cazul în care într-o circumscripție dominată de un partid, dintr-un fief tradițional, cum ar fi Teleorman sau Olt pentru PSD, s-ar deplasa în zilele de vot mai mulți electori ai PNL sau USR, atunci împărțirea mandatelor pe partide ar putea schimba ierarhia, dacă sunt liste suplimetare de ordinul miilor. În circumscripții precum Mureș, Covasna sau Harghita, UDMR ar putea fi afectat, de un asemenea mecanism, în cazul în care ar fi prezență masivă de la alte partide, cu oameni veniți din alte zone. În limbaj de drfept electoral, este o chestiune care pune problema reprezentativității.
Prezența listelor suplimentare a fost criticată de-a lungul timpului și a pus problema suspiciunii în privința votului multiplu, prin intermediul turismului electoral. Acum, înregistrarea electronică a votanților nu mai permite votul multiplu.
Număr dublu de parlamentari ai disporei. Suficient?
Ordonanța modificării alegerii parlamentarilor a dublat numărul de parlamentari ai diasporei - de la 6 mandate, vor fi acum 12. Aici se pune problema reprezentării. Dacă la alegerile prezidențiale au fost peste 1 milion de români care au votat peste granițe, atunci numărul de 12 mandate este suficient? Legea spunea, în 2015, că un mandat de deputat corespunde unui număr de 73.000 de cetățeni. Așa se împarte numărul de mandate parlamentare pe județe, în funcție de numărul de locuitori. Iar un mandat de senator se acordă la 168.000 de locuitori. În aceste condiții, o repartizare care să corespundă aceleiași aritmetici ar fi însemnat atribuirea - la un milion de voturi ale diasporei (în absența unor date oficiale cu numărul real de români din afara granițelor) - a 20 de mandate de parlamentari.
De asemenea, nu este clar dacă prin ordonanță s-a micșorat cu șase numărul de mandate de parlamentari atribuite intern, pentru ca Parlamentul să nu sporească și să fie compensate posturile de parlamentari în plus adăugate diasporei.
Crește considerabil numărul de voturi redistribuite
O altă noutate este că voturile diasporei vor fi acumulate de fiecare partid la scorul general, nu doar pentru împărțirea celor 12 mandate de parlamentari, un avantaj pentru PNL și USR, partidele cu cel mai bun scor în 2019 pe acest segment electoral.
Pe plan intern, voturile de pe listele suplimentare se vor aduna în coșul pentru redistribuire - de unde se rotunjesc mandatele pentru fiecare partid.
Alegeri mai rapide după dizolvarea Parlamentului
În cazul în care ar avea loc dizolvarea Parlamentului, Constituția spune că sunt convocate alegeri anticipate „în cel mult trei luni”. Modificările operate de Cabinetul Orban cu câteva ore înainte de demitere se referă și la acest termen. Ordonanța aplică o interpretare și spune că se pot convoca alegeri anticipate în 50 de zile de la data dizolvării Parlamentului, iar data lor este anunțată de guvern la cinci zile de la data dizolvării.
Rămâne ca acest aspect să fie interpretat de specialiști, în condițiile în care este limpede graba celor care au făcut ordonanța de urgență de a permite ca scrutinul parlamentar anticipat să poată avea loc mai devreme de cele 90 de zile - limita maximă impusă de Constituție. Așadar, 50 de zile, în interiorul perioadei maximale impuse de Constituție.
De asemenea, această precizare într-un act normativ sugerează că strategia pentru alegeri anticipate a PNL are și un calendar. Din această perspectivă, se pare că liberalii vizează alegeri generale - locale și parlamentare în a doua parte a lunii mai sau în luna iunie.
Inconsecvența PNL
PNL anunțase, la momentul preluării guvernării că dorește alegeri anticipate, vrea revenirea la alegerea în două tururi a primarilor și la alegerea președinților de consilii județene indirect, prin consilierii.
Comisia de la Venezia și CCR spun că nu se schimbă legislația electorală decât cu un an înainte de alegeri. Liberalii au venit la putere doar cu trei luni în urmă și au avut inițiative legislative depuse la timp în Parlament, dar care nu au fost susținute de majoritatea PSD.
- alegerea primarilor în două tururi a fost compromisă de adoptarea moțiunii de cenzură. O ordonanță de urgență pe același subiect nu ar putea să fie dată decât de un guvern în funcție, nu de unul interimar. În aceste condiții, cel mai probabil legislația pe alegeri locale rămâne cum a cerut PSD, partid avantajat de acest sistem, alături de PNL, în detrimentul USR-PLUS și al partidelor mici.
- alegerea președinților de consilii județene indirect a fost retrasă de Guvern din șirul celor 25 de ordonanțe de urgență care au fost adoptate de Cabinetul Orban cu câteva ore înainte de moțiunea de cenzură, din lipsa avizeului Ministerului Justiției, care a amintit de Comisia de la Venezia și CCR. Precizare - Alegerea uninominală a președinților de Consilii județene a fost impusă de PSD în vara anului trecut prin ordonanță de urgență și a fost contestată de Avocatul poporului la CCR. Nici până astăzi CCR nu a dat o decizie. Însă, dacă ordonanța este declarată neconstituțională de către CCR până în luna iunie, când este sigur că vom avea alegeri locale, atunci președinții de consilii județene vor fi aleși de consilieri.
- Alegerile anticipate vor avea loc doar dacă în 60 de zile de la prima solicitare de formare a unui guvern Parlamentul nu acordă încrederea de două ori consecutiv guvernelor propuse.
Actuala situație a legislației electorale și demersurile explicite ale PNL arată că pentru partidul condus de Ludovic Orban sunt mai importante alegerile parlamentare, ca miză strategică, decât alegerile locale, unde PSD își păstrează statutul de partid mare, cu infrastructură dominantă.