Candidații conservatori și cel moderat și-au recunoscut învingerea în alegerile prezidențiale din Iran. Prezența la vot a fost redusă, dar după retragerea opozanților ultra-conservatorul Ebrahim Raisi a câștigat alegerile, obținând 17,8 milioane de voturi. Până acum s-au numărat 28,6 milioane de voturi, 90% din buletinele de vot.
Raisi, cleric în sistemul judiciar, a fost favorizat de constrângerile sistemului asupra candidaților și interesul scăzut al cetățenilor.
Cetățenii iranieni s-au strâns la secțiile de vot pe 18 iunie. Guvernul spune că numerele sunt mari, dar previziunile arată că iranienii au fost cuprinși de apatie față de sistemul politic.
Bancherul Abdolnaser Hemmati, singurul moderat rămas în cursă, și-a transmis felicitările către Raisi. „Felicitări Președintelui Republicii Islamice Iran cu ocazia alegerii lui Ayatollah Raisi. Sper că al 13-lea guvern va aduce glorie Republicii Islamice Iran și va îmbunătăți viața cu comfort și prosperitate”, a scris fostul șef al Băncii Centrale pe Twitter.
Majoritatea celor care au dorit să candideze în aceste alegeri au fost blocați de către Consiliul de Gardă condus de Liderul Suprem Ayatollah Ali Khamenei. Niciuna dintre cele 40 de femei care s-au înscris nu au fost aprobate ca și candidați.
În Iran, Președintele este al doilea cel mai important om din stat, după Liderul Suprem Ayatollah Khamenei. Președintele are puteri de ddecizie asupra politicilor interne și externe, dar Liderul Suprem este cel căruia îi aparțin deciziile finale.
Postul de televiziune național a arătat imagini cu cozi la secțiile de vot, însă prezența la vot a fost de fapt foarte scăzută. Președintele Hassan Rohani, care nu a putut candida pentru un al treilea mandat, a sugerat că nu va fi nevoie de al doilea tur.
Îți mai recomandăm Alegerile prezidențiale din Iran | Cine sunt cei patru candidați„Felicit poporul pentru alegerea lor”, a declarat Rohani, fără a menționa candidatul ales. „Felicitările mele oficiale vor veni mai târziu, dar știm deja cine a câștigat suficiente voturi și cine este ales astăzi de către popor”.
Cei doi candidați conservatori, Mohsen Rezaei și Amirhossein Gazizadeh-Hashemi, l-au felicitat și ei pe Raisi. Alți doi candidați au abandonat cursa în ziua de dinaintea votului.
În cadrul mandatului său de judecător, Raisi a aprobat în 1988 o serie de procese prin care mii de prizonieri politici au fost condamnați la moarte și executați. Organizațiile pentru drepturile omului îl consideră pe Raisi vinovat de crime împotriva umanității. Statele Unite au impus sancțiuni împotriva sa.
Hassan Rohani, actualul Președinte, la urne în cadrul alegerilor din 18 iunie.
Analiștii politici sugerează că victoria lui Raisi marchează câștigul conservatorilor opuși vestului asupra pragmatiștilor ca Rohani. Sub Rohani, Iranul a decis în 2015 să își reducă arsenalul nuclear în schimbul relaxărilor sancțiunilor, dar programul anti-nuclear este pe moarte.
Oficialii de la Teheran și de la Washington s-au arătat interesați să mențină acordul de reducere a arsenalului, care a fost abandonat în 2018 sub conducerea lui Donald Trump. Negocierile au început din nou în aprilie 2021. Raisi a indicat că ar fi în favoarea continuării acestor negocieri.
Khamenei a declarat că dorește „acțiuni, nu promisiuni” de la cele cinci țări care au semnat acordul cu guvernul de la Teheran. Iranienii au încălcat deja condițiile acordului, reconstruindu-și proviziile de uraniu.
O femeie din Iran care a votat își arată pașaportul și degetul pătat cu cerneală. Cerneala temporară are rolul de a preveni frauda electorală.
Observatorii internaționali au fost atenți la prezența la vot - legitimitatea câștigătorului poate fi pusă sub semnul întrebării dacă prea puțini oameni se prezintă la urne. Aceste alegeri sunt, în parte, comparabile cu un referendum asupra modului în care teocrația a guvernat până acum țara prin momentele dificile cauzate de sancțiunile americane. Inflația a ajuns la 40% și rata șomajului este de 11%.
Conform unui studiu al Agenției Electorale a Studenților Iranieni, doar 42% dintre cei 59 de milioane de cetățeni eligibili au avut de gând să voteze în aceste alegeri. Dacă această previziune este adevărată, ar fi o scădere semnificativă față de cifrele din 2017, când 73% din iranieni s-au prezentat la secțiile de votare. De la Revoluția din 1979, a fost un singur tur doi la alegerile prezidențiale, în 2005.
Mulți iranieni au declarat că nu votează din cauza lipsei opțiunilor. Oamenii sunt frustrați din cauza stării economiei, a represiunii statului, și și-au pierdut speranța că politicienii vor schimba ceva.
Your browser doesn’t support HTML5
Ebrahim Raisi, ucigașul care ar putea deveni președintele Iranului