Amirhossein Qazizadeh Hashemi, unul dintre candidații la alegerile prezidențiale din Iran, s-a retras din cursă. El a motivat această decizie prin dorința de a oferi mai mult sprijin unui alt candidat care să susțină linia dură a regimului iranian, atât în politica internă, cât și în cea internațională, mai ales în legătura cu SUA.
Înainte de a intra în campania electorală, candidații la alegerile prezindențiale din Iran trebuie aprobați de Consiliul Gardienilor, care le verifică dosarul religios și „revoluționar”.
Dintre cei șase candidați pentru alegerile din 28 iunie, Consiliul Gardienilor a selectat cinci care au o viziune dură, care să continue actuala politică restrictivă a regimului din punct de vedere religios, politic și de nerespectare a drepturilor omului.
Amirhossein Ghazizadeh Hashemi, vicepreședinte al lui Ebrahim Raisi, decedat într-un accident de avion, s-a retras din cursa pentru funcția de președinte al Iranului.
Analiștii văd cursa în acest moment ca pe un concurs în trei candidați principali.
Doi sunt adepți ai liniei dure, fostul negociator nuclear Saeed Jalili și președintele parlamentului Mohammad Bagher Qalibaf, spun observatorii.
Despre Saeed Jalili, fost secretar al Consiliului Suprem de Securitate Națională și negociator cu SUA în chestiunea programului nuclear iranian, se crede că este favoritul ayatollahul Khamenei.
Jalili este văzut de mulți ca un ideolog islamist, dur, dar fără experiență executivă. Jalili a declarat luni în cadrul unei dezbateri: „Ar trebui să facem inamicul să regrete sancționarea Iranului prin mijloace economice”, cu referire la sancțiunile SUA și occidentale aplicate Iranului.
Un susținător al lui Saeed Jalili, candidat la alegerile prezidențiale din 28 iunie, ține afișul său în timpul unei adunări de campanie în Teheran, Iran, miercuri, 26 iunie 2024.
Un alt candidat cu șanse mari este actualul președinte al Parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf.
Este un om al regimului, fost general al Gărzilor Revoluționare, fost șef al poliției naționale și primar al Teheranului.
Apoi, există candidatul reformist în cursă, Masoud Pezeshkian, medic, asociat cu fosta administrație a președintelui moderat Hassan Rouhani, cel care a ajuns la acordul nuclear al Iranului din 2015 cu occidentul.
O excepție de la linia dură este Massoud Pezeshkian, membru al parlamentului. Este un politician relativ moderat
Dl Pezeshkian ar putea atrage voturile multor alegători reticenți, adversari ai liniei dure promovată de actualul regim tutelat de ayatollahul Khamenei.
Massoud Pezeshkian este etnic azer și se crede că are voturile unora din nord-estul Iranului, unde cea mai mare parte a populației sunt azeri vorbitori de limbă turcă.
Unii analiști cred că lui Peseshkian i s-a permis sa candideze pentru a crește prezența la vot, dar fără a avea șanse reale de câștig.
Candidatul Masoud Pezeshkian pentru funcția de președinte al Iranului este considerat singurul care vine cu o agendă moderată pentru regimul de la Teheran.
Alegeri într-un context tensionat
Alegerile din Iran au loc pe fondul unei situații economice grele a țării, cauzată parțial și de sancțiunile internaționale. De asemenea, scrutinul vine în contextul tensiunilor din Orientul Apropiat, care a implicat direct Iranul într-un atac cu rachete asupra Israelului.
De asemenea, o parte importantă a societății iraniene a participat la protestele care au urmat uciderii lui Mahsa Amini în custodia poliției, în 2022.
Teocrația iraniană, sub conducerea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei nu permite accesul la puterea politică al femeilor și al oricărei persoane care solicită o schimbare radicală a politicii țării.
Cu toate acestea, ayatollahul Khamenei a cerut în ultimele zile o prezență „maximă” la vot.
Se așteaptă ca prezența alegătorilor la vot să nu fie semnificativă, în contextul opțiunilor limitate și a nemulțumirii larg răspândite față de regimul represiv de la Teheran.
Campania electorală de 20 de zile s-a desfășurat după reguli stricte. Astfel, presei i s-a interzis să difuzeze conținut care ar putea descuraja participarea alegătorilor la vot sau ar putea îndemna la boicotul scrutinului. În campania electorală sunt interzise protestele, grevele sau adunările publice.
Aceste reguli presupun și pedepse severe pentru cei care le încalcă, inclusiv zeci de lovituri de bici pentru cei care le încalcă.
Fostul președinte Ebrahim Raisi și fostul ministru de Externe, Hossein Amir-Abdollahian au murit pe 19 mai, după ce elicopterul cu care călătoreau s-a prăbușit în nordul Iranului, din cauza vremii nefavorabile.
Relația Iran - SUA, subiect esențial în campanie
Unele analize spun că, indiferent cine câștigă alegerile prezidențiale din Iran, SUA va juca un rol important pentru evoluția ulterioară a țării.
Astfel, situația economică grea din țară ar putea face Teheranul să revină la discuții și negocieri cu SUA, mai ales în privința programului nuclear, pentru a ridica sancțiunile. Cealaltă variantă ar fi înrăutățirea situației economice și adâncirea tensiunilor sociale.
Relația cu SUA a fost, de altfel, unul dintre subiectele predilecte de campanie.
Ayatollahul Khamenei a avertizat candidații care „cred că toate căile de progres trec prin America”, o critică voalată la adresa singurului reformist, Masoud Pezeshkian, care susține revenirea la acordul nuclear din 2015 semnat cu SUA, denunțat ulterior de Iran.
O remarcă pe care o fac analiștii este că, în campania electorală pentru funcția de președinte al Iranului, s-a vorbit despre Donald Trump. Numele actualului președinte SUA și candidat la alegerile din toamnă, Joe Biden, nu a fost menționat.
În timp ce critică pe scară largă Iranul, mai ales pentru abuzurile regimului și încălcarea drepturilor omului, administrația Biden a făcut unii pași de apropiere de Iran, oferindu-i acces la unele active înghețate în străinătate. De asemenea, a permis realizarea unor exporturi semnificative de petrol ale Iranului.
Din cauza influenței majore a SUA în Orientul Apropiat, analiștii cred că adevărata miză pentru Iran nu este la alegerile din 28 iunie, ci la scrutinul prezidențial din SUA, din 5 noiembrie.
Daca Joe Biden va fi reales, politica de până acum - o combinație de sancțiuni și recompense - ar putea continua.
Dacă Donald Trump este reales, discuțiile despre una acord între Iran și SUA ar putea fi intensificate, însă și politica SUA față de Iran ar putea deveni mai imprevizibilă.
În 2020, Trump a autorizat un atac cu drone care a dus la moartea generalul Gărzii Revoluționare Qassem Soleimani.
Îți mai recomandăm Iranul aprobă lista candidaților la președinția țării. Fostul lider a murit într-un accident de elicopter