Bună dimineață,
Cu gândul la Rusia, o veste tulburătoare din România - la 30 de ani de la căderea comunismului, 63% dintre români cred că „înainte era mai bine”. Andreea Pora explică de ce.
„Fără opoziție, fără presă independentă, fără observatori OSCE” – așa pot fi rezumate alegerile legislative și regionale care au loc la sfârșitul acestei săptămâni în Rusia, desfășurate, după cum explică Dora Vulcan, fără vreo marjă reală de schimbare.
E drept că „Rusia Unită” a președintelui Vladimir Putin a pierdut din susținerea electoratului, dar Kremlinul s-a asigurat că monitorizarea de către observatorii internaționali sau prin transmisiuni video din secții e limitată suficient, că oponenții sunt fie la închisoare, fie în exil, iar presa și organizațiile de protejare a drepturilor și libertăților intră sub incidența Legii „agenților străini”.
Your browser doesn’t support HTML5
„E înfricoșător”: observatorii electorali ruși se pregătesc pentru provocările de dinaintea votului
Alegerile din Rusia sunt unul dintre principalele subiecte al presei internaționale în această dimineață, în care jurnaliștii de la New York Times scriu că deși s-au săturat de corupție și sărăcie, rușilor le e frică că schimbarea nu poate veni fără „vărsare de sânge”.
Iar jurnalistul RFE/RL, Mike Eckel, explică miza celor 450 de locuri disponibile în duma de Stat și contextul votului, descris de Vladimir Putin drept cel mai important eveniment al societății, pentru care rușii sunt chemați să dea dovadă de „patriotism”.
Vladimir Putin le-a cerut rușilor să fie patrioți și să meargă la vot. Oricum, autoritățile au făcut tot posibilul pentru a se asigura că Rusia Unită nu va avea mari probleme: trei zile de vot, controlul asupra sistemului electoral și reprimarea opoziției ar trebui să îi asigure o victorie fără emoții.
Noi restricții anti-Covid
În România, în timp ce lupta politică dintre USR PLUS și PNL e îngropată adânc în detalii constituționale explicate de Hotnews.ro, cea din interiorul PNL a ajuns la faza stabilirii delegaților, după cum scrie Cristian Andrei/Europa Liberă România.
Poate multiplele fronturi pe care se luptă l-au împiedicat pe premierul Cîțu să fie suficient de atent la noile reguli pentru prevenirea răspândirii coronavirusului. Chiar dacă autoritățile au avut la dispoziție multe luni în care să traseze interdicțiile anunțate joi. Acestea impun certificate verzi pentru copii, fără să precizeze vârsta. Desigur că e vorba doar despre „o scăpare”, care va fi corectată vineri, a anunțat premierul la TVR 1. Și desigur, spun mulți specialiști, noile reguli par să ignore evoluția accelerată a numărului de cazuri și gravitatea acestora, după cum i-a spus zilele trecute profesorul Răzvan Cherecheș Andreei Ofițeru.
Un test negativ va putea oferi românilor acces la competiții sportive sau evenimente cu 200 de persoane dacă incidența este între 3 și 6 cazuri la mia de locuitori. (Imagine generică)
Între timp, Italia, devine prima țară în care certificatul Covid e obligatoriu pentru toți salariații. Nu e o recomandare, ci o lege cu norme de aplicare și sancțiuni. Deși măsura nu impune vaccinarea (certificatul poate dovedi și doar trecerea prin boală sau rezultatul unui test negativ recent), ea este, desigur, contestată, după cum relatează Corriere della Sera, ceea ce nu îl împiedică pe premierul Draghi să o apere fără ezitare.
Tot din Italia, apel emoționant al Papei Francisc în favoarea vaccinării. După cum scrie BBC, Papa e uimit și nu îi înțelege pe cei care nu vor să se vaccineze, în ciuda „prieteniei demonstrate în timp dintre oameni și vaccinare”.
„Chiar și în Colegiul Cardinalilor există niște antivacciniști. Unul dintre aceștia, bietul om, este internat cu coronavirus. Ironia vieții”, le-a spus Papa jurnaliștilor care l-au însoțit în călătoria din Slovacia și Ungaria.
Un „cuțit în spate”
Dimineața este însă marcată, în plan internațional, de nemulțumirea profundă, atât a Chinei, cât și a Franței față de parteneriatul semnat între SUA, Marea Britanie și Australia, prin care cea din urmă ar primi submarine cu propulsie nucleară. Le Monde avertizează cu privire la „riscul proliferării nucleare” în zona indo-pacifică.
China spune că gestul subminează stabilitatea din zona indo-pacifică, Uniunea Europeană e surprinsă, iar Franța „revoltată”, scrie CNN: ministrul de Externe de la Paris îl critică pe președintele Biden pentru o decizie „brutală și unilaterală”, care aduce aminte de era Trump, și spune că Australia, pur și simplu, „ne-a înjunghiat pe la spate”.
Parteneriatul cu Australia și Martea Britanie nu este primul gest al președintelui Biden care pune în dificultate Uniunea Europeană și ridică semne de întrebare în legătură cu deciziile sale de politică externă. Dincolo de haosul plecării din Afganistan, Biden pare, de exemplu, mult prea prietenos față de Rusia (vezi Nord Stream 2...).
Bucovina: furtul de lemne, o luptă pe viață și pe moarte
Greenpeace România a anunțat joi seară, pe pagina sa de Facebook, încă un eveniment tragic din eforturile de documentare a furtului masiv de lemne din pădurile Bucovinei.
La final, nu ratați incursiunea lui Virgil Burlă în istoria recentă a României și lista politicienilor care au sprijinit aderarea României la EU și NATO fără a reuși să lase în urmă tradiția corupției.
Despre cererea Ministerului român de Externe de la București de a primi „clarificări” de la Londra pe tema datelor conform cărora controalele la frontieră ar viza în special cetăţenii români, scrie Digi 24, iar dacă sunteți în București, un gând de weekend: a început Art Safari, la Palatul Dacia-România și la Arcub – Hanul Gabroveni.
Expozițiile Art Safari 2021 (cea de-a VIII-a ediție a Pavilionului de Artă București) pot fi văzute până în 26 septembrie.
O zi frumoasă și toate bune,
Carmen