Alegeri în Serbia | Va fi influența președintelui Vucici mai puternică decât dorința de schimbare a opoziției?

De ce sunt acum alegeri anticipate?

În mai, au avut loc în Serbia două atacuri armate, în urma cărora au fost uciși 17 oameni. În primul, pe 3 mai, atacatorul a fost un băiat de 13 ani. Copilul a ajuns la școală, în centrul Belgradului, cu o armă, și a început să tragă: a omorît opt dintre colegii săi și pe paznicul școlii.

În ziua următoare, un tânăr de 21 de ani a început să tragă cu o armă automată dintr-o mașină înspre un grup de oameni: i-a ucis pe opt dintre ei și a rănit alți 14.

Nemulțumiți de corupția și neglijența guvernamentală - despre care spun că au generat aceste incidente, sârbii au ieșit în stradă cu săptămânile. Multe dintre proteste au fost organizate de coaliția Serbia Împotriva Violenței, care a strâns opoziția într-o formă mai puternică și mai pro-UE decât a reușit orice altă formațiune în ultimii cinci ani.

Pe 1 noiembrie 2023, președintele Serbiei, Alexsandar Vucici a dizolvat Parlamentul și a convocat alegeri anticipate.

În ultimul an, au avut loc zeci de proteste împotriva violenței. Sârbii au ieșit în stradă în numere impresionante, cerând schimbare. Belgrad, 17 iunie.

Duminică, pe 17 decembrie, sunt alegeri parlamentare și locale parțiale, în municipiile unde primarii au demisionat odată cu anunțul alegerilor anticipate. Vorbim de 250 de mandate de parlamentari și despre primăriile unor orașe mari ale Serbiei - inclusiv Belgradul.

Peste 6,5 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt chemaţi la urne, potrivit Fundaţiei Internaţionale pentru Sistemele Electorale (IFES).

În cel mai recent sondaj de opinie, Partidul Progresist al Serbiei (PPS), aflat la putere, ar câștiga în jur de 39,2% dintre voturi. Coaliția Serbia Împotriva Violenței este preferată de 25,8% dintre votanți. Sondajele sunt, însă, rareori de încredere în Serbia.

Alegeri locale erau programate oricum pentru vara lui 2024. Totuși, Vucici a cerut anticipate. De ce? Ipotezele sunt:

• A încercat să distragă atenția de la protestele din țară.
• Ar permite amânarea implementării Acordului de la Ohrid pentru normalizarea relațiilor cu Kosovo.
• Ar mobiliza suportul pentru PPS înainte ca situația economică să se înrăutățească.
• Ar fi suficient de repede organizate încât opoziția să nu aibă timp să se mobilizeze.

Jucătorii principali

• Opoziția

Coaliția Serbia Împotriva Violenței s-a născut în urma atacurilor armate din mai: violența e o problemă care a trecut de liniile ideologice. Oamenii din întregul spectru politic, de la progresiști la conservatori, care cer la unison o Serbie mai sigură, incluzivă și democratică, sunt suporterii Coaliției.

Coaliția include Partidul Democrat și aproape toate partidele pro-UE formate după 2012, pentru prima oară unite atât de puternic. Sondajele de opinie sugerează că alianța va obține peste 20%, o performanță fără precedent după instaurarea lui Vucici.

Serbia Împotriva Violenței a organizat proteste la care au participat zeci de mii de oameni, toată vara. Belgrad, 19 august.

Din coaliția aceasta face parte și Partidul Român din Serbia, care a propus doi dintre cei 250 candidați de pe listă.

Serbia Împotriva Violenței cere reforme legislative, ale poliției și educației, servicii mai bune pentru sănătatea mintală, transparență la guvernare.

Pe lângă actorii politici obișnuiți, în campania electorală s-a implicat și un grup de figuri publice, care militează în favoarea prezenței la vot și a schimbării Serbiei în Bine. Grupul, numit ProGlas, include actori, profesori și magistrați. Ei nu s-au aliat cu un partid, deși majoritatea susțin Serbia Împotriva Violenței.

• Opoziția de dreapta

Opoziția de dreapta nu a reușit să creeze o alianță la fel de puternică. Toate partidele din această aripă sunt naționaliste anti-Kosovo, anti-UE și conservatoare. Sondajele nu prevăd mai mult de 10% din voturi pentru vreuna dintre aceste formațiuni politice.

• PPS și Vucici

Președintele Aleksandar Vucici, aflat acum la al doilea mandat, este președintele Serbiei din 2017. În timpul războiului din Kosovo, a fost ministru al Informației, în Guvernul președintelui Slobodan Miloșevici.

Vucici rămâne figura centrală a campaniei Partidului Progresist Sârb (PPS), chiar dacă funcția lui de președinte nu este disputată în aceste alegeri și nici nu mai este președinte al partidului. Lista PPS la alegerile de duminică se numeşte "Aleksandar Vucic - Serbia nu trebuie să se oprească".

Vucici a avut numeroase apariții la mitinguri și la televizor în timpul campaniei electorale: este un demnitar care amestecă promovarea partidului și activitățile oficiale, avertizează experții.

Vucici însuși este mai popular decât partidul pe care îl susține, chiar dacă oficial l-a părăsit.

PPS este la guvernare din 2012, iar de la același partid vine și premiera Ana Brnabic. Și a investit masiv în campania electorală.

Până acum PPS a cheltuit 4,5 milioane de euro în campanie, în timp ce Serbia Împotriva Violenței a cheltuit 82.000 de euro.

În ciuda numelui, ideologia partidului se bazează pe populism și neoliberalism: austeritate, privatizare, liberalizarea pieței.

Sub conducerea PPS, Serbia și-a accelerat căderea înspre autoritarism, a limitat libertatea presei și a opoziției și a compromis justiția. A deschis o portiță și pentru influența Rusiei în Balcani, în special în presă.

După ce zeci de mii de oameni au ieșit în stradă împotriva violenței, partidul lui Vucici a organizat contraproteste. Belgrad, 26 mai.

Vucici este o „amenințare pentru Europa”, potrivit Foreign Policy. El s-a apropiat de China, de premierul maghiar Viktor Orban și de președintele rus Vladimir Putin.

El a jucat ambivalent față de liderii autoritari și cei din UE, fără ca europenii să pună frână, spun activiștii pentru democrație.

Libertatea presei

Reporteri Fără Frontiere caracterizează spațiul media din Serbia drept „o junglă în care interesul general este învins de interesele politice” din cauza lipsei pluralismului și independenței presei din țară. Partidele politice sunt tratate nedrept, posturile pro guvern desfășoară campanii de dezinformare, toate frecvențele radio sunt ocupate exclusiv de radiouri pro guvern, iar propaganda rusă este omniprezentă.

În prima jumătate a campaniei electorale, 81% dintre politicienii de la televizor erau de la PPS. Opoziția a fost prezentată pozitiv în presă doar în 1% dintre momentele în care a fost menționată.

Un raport recent al Meta, citat de Freedom House, a dezvăluit că mai mulți bugetari și angajați PPS au participat la o misiune la scară largă prin care au creat conturi false pe rețelele sociale care să promoveze discursurile guvernului și să atace opoziția.

Site-urile de știri pro-guvern primesc sume mari de la bugetul de stat. Operatorul de telefonie și cablu de stat, Telekom Srbija, este folosit ca o armă politică, potrivit Euractiv.

Vucici a urmărit cu atenție tratamentul aplicat presei în Rusia.

Au apărut și site-uri supranumite „gemeni urâți” care seamănă cu site-uri de știri independente și le plagiază conținutul, dar îl modifică pe alocuri pentru a semăna cu linia partidului.

Vucici se adresează direct publicului de 300 de ori pe an, iar în ianuarie-octombrie 2023 a apărut la știri de 14 ori mai des decât toată opoziția, spune Serbia Elects. Este chiar mai popular decât partidul în spatele căruia stă.

Potrivit ONG-ului Transparency Serbia, între 2 noiembrie și 13 decembrie Vucici a apărut pe prima pagină a ziarelor de 268 de ori, dintre care 85,1% au fost mesaje pozitive. La televizor, la posturile publice și cele private, poate vorbi despre ce își dorește și se folosește de această ocazie să-și reprezinte pozitiv partidul, fără să primească critici.

În comparație, fostul primar al Belgradului, Dragan Djilas, din opoziție, a fost numărul doi la mențiuni: a apărut de 62 de ori, cu mesaje negative în 93,5% din ele.

Problema nu e deloc nouă. Semnale de alarmă sunt trase de ani buni, potrivit Freedom House.

Jocuri murdare

Observatorii electorali care au vizitat Serbia la sfârșitul lunii noiembrie spun că atmosfera este mai polarizată ca niciodată și că atacurile împotriva opoziției, presei și membrilor societății civile sunt acerbe.

Retorica ar veni de sus. Însuși premierul „divizează cetățenii în discursurile sale”, consideră Rasa Nedeljkov, director de program la Centrul pentru Cercetare și Transparență din Belgrad.

Videoclipuri cu candidatul opoziției la primăria Belgradului, Djordje Miketic, surprins într-un moment intim au început să circule pe internet la câteva zile după ce Vucici a sugerat că ar avea informații despre el: „știe el ce știu eu”. Imaginile au apărut în toate tabloidele pro-guvern și au fost difuzate în formă cenzurată la televizor.

Djordje Miketic a condus parte din protestele din 2021 împotriva deschiderii minei de litiu Rio Tinto în Serbia, care ar fi produs daune ireparabile asupra mediului.

„Scopul înregistrării nu a fost doar să mă intimideze pe mine, ci este un mesaj adresat tuturor celor din opoziție”, a declarat Miketic înainte să se retragă din cursa electorală.

Opoziția l-a acuzat pe Vucici că a ordonat publicarea imaginilor și că s-a folosit de serviciile secrete în acest scop.

Nu e singurul membru al opoziției intimidat de Vucici. Pe parcursul a doar trei zile în noiembrie, au fost raportate cinci incidente de intimidare a opoziției, de la amenințări la distrugerea proprietății.

Asociația Jurnaliștilor Independenți din Serbia a documentat 137 de atacuri împotriva jurnaliștilor în 2022, atât online cât și în viața reală. În primele șase luni ale anului, au avut loc alte 90. Dintre aceste atacuri, 15 au fost fizice, iar restul au fost verbale ori au ținut de amenințări, presiune sau vandalism, potrivit Freedom House.

Nu în ultimul rând, și la sârbi se dau cadouri electorale. Sârbii au primit de la lemne de foc, la biciclete, mâncare și produse de igienă - majoritatea de la oficialii PPS.