Linkuri accesibilitate

De ce au sârbii atât de multe arme de foc? Președintele țării promite că va dezarma țara după cele două atacuri


Belgrad, 4 mai: Antrenorul de volei Dragan Kobiljski își plânge fiica ucisă de colegul său de 13 ani la școala Vladislav Ribnikar din Belgrad.

În urma atacului armat de la școala generală din centrul Belgradului executat de un elev de 13 ani, guvernul sârb a anunțat că va revizui permisele de port armă și va face controale pentru a se asigura că cei care le au își depozitează armele și muniția conform cu regulamentele de siguranță.

„Vom dezarma țara”, promite Președintele Serbiei în urma celor două atacuri armate din această săptămână.

Băiatul acuzat de uciderea a opt colegi și pe paznicul școlii a fost plasat într-o clinică de psihiatrie. Părinții săi au fost arestați.

Președintele Aleksandar Vucici a propus un moratoriu de doi ani pentru emiterea noilor permise de port armă, cu excepția puștilor de vânătoare.

El a adăugat că 1.200 de polițiști vor fi mobilizați în școlile din întreaga țară pentru a asigura protecția elevilor. În ultimele zile, zeci de tineri au copiat planul băiatului care și-a omorât colegii la Belgrad și chiar și-au amenințat colegii cu arme la rândul lor.

Măsurile au fost înăsprite după un al doilea atac armat, târziu în noaptea de 4 mai. Un bărbat în vârstă de 21 de ani a tras dintr-un vehicul, cu o armă automată, în apropierea unui sat la 60 km sud de Belgrad. El a ucis opt oameni și a rănit alți 14.

Bunicul acestuia a fost arestat, după ce o percheziție la domiciliul său a descoperit o cantitate mare de explozibili și arme.

Medicii de la spitalele din Serbia spun că n-au mai fost folosite simultan atât de multe săli de operație de la sfârșitul conflictelor etnice din anii 1990.

Președintele a anunțat că toți deținătorii înregistrați de arme din Serbia vor fi controlați și dezarmați dacă se va găsi ceva în neregulă. Se vor înăspri și regulile pentru proprietarii de arme de vânătoare.

„Amenzile vor fi enorme pentru armele ilegale, încât să nu mai vedem repetarea situației de ieri”, a anunțat Vucici. El a propus ca cei găsiți în posesia unei arme ilegale să fie pedepsiți cu închisoarea între 5 și 12 ani.

Este posibil ca țara să intre într-o stare de urgență de luni, după finalizarea perioadei de doliu.

Președintele Vucici a propus chiar și întoarcerea le pedeapsa cu moartea, dar premierul Ana Brnabic i-a refuzat direct această cerere, considerată a fi prea populistă și prea extremă.

Singura țară europeană care mai aplică pedeapsa cu moartea este Belarusul, condusă de un regim autoritar.

Legi și norme stricte

Serbia are o cultură a deținerii armelor, dar spre deosebire de SUA, de exemplu, cadrul legal și normele de port armă sunt stricte. Doar cei peste 18 ani pot deține arme, doar dacă au un permis obținut în urma unei verificări intense din partea poliției, au urmat un curs de instruire și au trecut un examen despre legislație.

Deținătorii de arme trebuie să treacă un examen medical o dată la cinci ani și nu pot intra în proprietatea unei arme dacă au un istoric de infracțiuni, boli mintale sau abuz de alcool ori droguri.

În Serbia, armele și muniția trebuie ținute separat, încuiate în seifuri și dulapuri de siguranță. Deținătorii de arme nu au voie să le scoată din casă, iar permisele de port armă în public sunt relativ greu de obținut.

Belgrad, 5 mai: Președintele Aleksandar Vucici a anunțat controale mai stricte asupra armelor din Serbia.
Belgrad, 5 mai: Președintele Aleksandar Vucici a anunțat controale mai stricte asupra armelor din Serbia.

Zeci de mii de arme ilegale au fost predate diverselor societăți de amnistie la sfârșitul conflictelor etnice, dar multe au rămas în casele oamenilor.

În 2018, poliția sârbă a distrus peste 18.000 de arme confiscate de la infractori sau predate sub amnistie după 2014. În aceste programe de amnistie, cetățenii pot preda armele din posesia lor fără întrebări și fără consecințe legale. Programele au reușit să strângă doar în jur de 100.000 de arme în ultimele trei decenii.

Serbia, în topul mondial la deținerea de arme

Din cauza faptului că multe arme din Serbia nu sunt înregistrate, nu este clar câte arme există în țară.

Conform unui raport din 2018, cinci țări din Balcani se află în top 25 mondial la posesia de arme. La egalitate, pe locul trei mondial, sunt Serbia și Muntenegru, urmate de Bosnia pe locul 10, Macedonia pe locul 12 și Kosovo pe locul 17.

Sârbii se află pe locul trei în acest clasament: există cel puțin 39 de arme pentru fiecare 100 de oameni.

Autoritățile spun că cetățenii sârbi dețin, în mod legal, aproape un milion de arme. Majoritatea sunt de vânătoare, pentru sport sau pentru „protecție personală”, conform ministerului de Interne din Serbia.

În jur de 78.000 de sârbi au permis pentru arme de vânătoare. Armele cu foc automat și dispozitivele explozive sunt ilegale în Serbia.

Președintelui Vucici a anunțat, pe 5 mai, că vor fi controlați 450.000 de oameni care au permis de port armă, o cifră mult mai redusă decât alte estimări.

Cifrele din raportul independent din 2017 spun că cei 7 milioane de sârbi ar deține 2,7 milioane de arme, numărându-le și pe cele ilegale. În alte țări din Balcani s-ar afla:

  • 1.185.000 de arme în Bosnia-Herțegovina (la o populație de 3,793 milioane de persoane);
  • 621.000 de arme în Macedonia (populație: 2,083 milioane);
  • 590.000 de arme în Bulgaria (populație: 7,045 milioane);
  • 576.000 de arme în Croația (populație: 4,210 milioane);
  • 436.000 de arme în Kosovo (populație: 1,831 milioane);
  • 350.000 de arme în Albania (populație:. 2,911 milioane);
  • 245.000 de arme în Muntenegru (populație: 626.000);

Același raport estimează că în România ar exista în jur de 506.000 de arme.

Armele în Balcani: Bărbăție, etnie, violență

În timpul regimului comunist din Iugoslavia, federația era un exportator major de arme de infanterie ieftine. Acestea au rămas în societate și multe altele au pătruns în regiune în timpul războaielor din anii ‘90 pe piața neagră.

În conflictele etnice din regiune au activat nu doar armatele naționale, dar și zeci de grupuri paramilitare și alte grupuri armate.

Bărbăția, arată sociologii, a devenit o valoare protejată și respectată, care s-a militarizat în anii ‘90. Odată cu declanșarea conflictelor etnice, așteptarea către bărbați a fost, pe de-o parte, să-și protejeze patria și grupul etnic, și, de cealaltă parte, să-și susțină familia.

Țările din fosta Iugoslavie au fost inundate de arme în anii '90, în timpul conflictelor etnice. În această fotografie din noiembrie 1991 la Vukovar, trupele croate își predau armele armatei Iugoslave.
Țările din fosta Iugoslavie au fost inundate de arme în anii '90, în timpul conflictelor etnice. În această fotografie din noiembrie 1991 la Vukovar, trupele croate își predau armele armatei Iugoslave.

Războiul, inflația fără precedent și dizolvarea sistemului socio-economic comunist au făcut ca mulți bărbați să nu poată să își întrețină familie, așa că s-au alăturat grupărilor paramilitare cu speranța că vor fi plătiți și că vor putea dobândi un statut respectat în societate.

Sărăcia este, la nivel global, unul dintre motivele principale pentru care bărbații adoptă un comportament violent și recurg la arme, în subordinea liderilor paramilitari.

Majoritatea oamenilor din zonă nu dețineau arme pentru că erau îngrijorați de siguranța personală, ci mai degrabă de cea colectivă, reiese dintr-un raport despre percepțiile sârbilor și muntenegrenilor despre deținerea de arme din 2004, la scurt timp după conflictele din regiune.

Neîncrederea afecta fiecare comunitate: în timp ce etnicii sârbi se simțeau amenințați de etnicii albanezi, albanezii se simțeau amenințati de jandarmerie și alte forțe de ordine ale statului predominant sârb (raportul a fost întocmit înaintea independenței statului Kosovo). Fiecare grup etnic spunea că „ceilalți” sunt cei care dețin arme.

Bărbăția militarizată în războaiele din anii 1990: membrii grupării Cetnicilor, o grupare paramilitară de etnici sârbi care și-au început activitatea în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Criminalii cetnici au executat mii de civili croați și musulmani în anii '90.
Bărbăția militarizată în războaiele din anii 1990: membrii grupării Cetnicilor, o grupare paramilitară de etnici sârbi care și-au început activitatea în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Criminalii cetnici au executat mii de civili croați și musulmani în anii '90.

Lăudați în public, în acei ani, au fost liderii militari, naționaliști, violenți. Societatea, mai ales între etnicii sârbi, a aprobat acest model de bărbăție.

Astfel, s-a întărit în Balcani legătura dintre „a fi un bărbat adevărat” și înarmare, sete de violență, militarizare ca soluție la o poziție socio-economică precară.

La doar o generație distanță de aceste războaie etnice, atitudinile sociale s-au transmis ușor din tată în fiu. Există, în ziua de astăzi, sute de băieți în Balcani care aspiră la o carieră militară pentru a ieși din sărăcie, care au învățat să tragă de la tații și bunicii lor și le-au moștenit armele.

Experții atrag atenția asupra faptului că ambii băieți care au executat atacurile armate din această săptămână au avut acces ușor la arme, că fuseseră antrenați și că au fost crescuți într-o societate care a normalizat violența armată.

„Violența aduce la mai multă violență. Cei care dau vina pe valorile vestice încearcă să se distragă de la faptul că acesta este un eșec al sistemului. Există familii înarmate până la dinți ai căror copii știu să ucidă”, spune experta în securitate Marina Kostic, intervievată de publicația sârbă Danas.

„Nimic nu se va schimba în societate” pentru că nu s-a creat o masă critică împotriva violenței în Serbia, avertizează și psihiatrul Dragan Vukadinovic. Acesta spune că nu este corect să se dea vina doar pe tatăl care deținea arme, ci și pe tendințele violente care sunt acceptate social și în familie.

„Copilul este un indicator al sistemului dezorganizat”, punctează psihiatrul sârb.

„Am avut parte de prea multă violență, prea mult timp”, a confirmat și psihologul Zarko Trebjesanin. „Copiii copiază modele. Trebuie să eliminăm modelele negative și să instalăm un nou sistem de valori.”

Serbia, 1995: Criminalul de război și lider naționalist sârb Zeljko Raznatovici, poreclit Arkan, trage cu arma în timpul nunții sale, îmbrăcat în port tradițional.
Serbia, 1995: Criminalul de război și lider naționalist sârb Zeljko Raznatovici, poreclit Arkan, trage cu arma în timpul nunții sale, îmbrăcat în port tradițional.

Armele au devenit, de-a lungul timpului, parte din cultura sârbă. „Sunt prezente la sărbători, unde oamenii împușcă în aer. Armele sunt încă văzute ca simboluri de statut, un semn de putere”, confirmă pentru Deutsche Welle expertul în securitate Predrag Petrovic. El adaugă că instabilitatea din ultimele decenii a devenit motivul pentru care sârbii simt că trebuie să se poată apăra.

Pasiunea pentru arme nu ține doar de etnicii sârbi. În Albania și Kosovo, de exemplu, se întâmplă des ca la un grătar sau o ieșire la iarbă verde să fie prezente și pistoale. La nunți, albanezii au și ei o tradiție de a trage focuri de armă către cer, în semn de sărbătoare.

XS
SM
MD
LG