„Sunt ardelean, apoi cetățean român și maghiar”. Cum sunt văzute alegerile din Ungaria în Transilvania

Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate duminică, 3 aprilie, iar competiția se anunță una mult mai strânsă decât la alegerile anterioare.

Lupta electorală se duce între alianța Fidesz / KDNP, aflată la guvernare și o coaliție alcătuită din șase formațiuni, sub numele „Uniți pentru Ungaria”.

Nominal, e o înfruntare între actualul premier Viktor Orbán și Péter Márki-Zay, primar independent al orașului Hódmezővásárhely, ales candidat din partea coaliție de opoziție.

Cetățenii maghiari din afara granițelor Ungariei au început să voteze prin corespondență de peste două săptămâni.

În Transilvania, numărul etnicilor maghiari depășește 1,2 milioane de persoane, potrivit datelor Recensământului din 2011. Aproximativ 600.000 dintre aceștia au dublă cetățenie, după ce li s-a oferit acest drept în urmă cu 11 ani.

Cei care nu au mai votat anterior au putut să se înregistreze pentru alegerile din acest an până în 9 martie. Pot să își transmită opțiunile până mâine seară, fie prin Poștă, fie prin intermediul Ambasadei sau a Consulatelor din Cluj și Miercurea-Ciuc.

În colectarea și transmiterea de voturi s-au implicat și asociațiile și fundațiile afiliate unora dintre formațiunile politice maghiare din România.

„Dacă la alegerile anterioare s-au înregistrat circa 200.000 de oameni, acum numărul a crescut la peste 280.000. În total aproximativ 600.000 de locuitori ai Transilvaniei au dublă cetățenie. O parte dintre ei nu s-au înregistrat pentru vot, iar alți nu pot vota încă, fiind minori”, a declarat pentru Europa Liberă Krisztina Sándor, președinte al Consiliului Național al Maghiarilor din Transilvania.

În total, aproximativ 440.000 de membri ai minorităților maghiare din România, Slovacia, Serbia, Austria și Ucraina s-au înregistrat la vot. Cifra transilvănenilor înscriși este una estimativă și este calculată pe baza populației totale a fiecărei minorități și a numărului celor înregistrați la alegerile precedente, potrivit reprezentanților CNMT.

Aproximativ 140.000 de voturi pentru alegerile parlamentare din Transilvania au fost exprimate deja, potrivit estimărilor furnizate de asociațiile care facilitează desfășurarea procedurii.

În privința participării efective la vot, în 2018, aproximativ 70% din cei înregistrați și-au exercitat acest drept.

Asociația amintită, care funcționează pe lângă Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), este partener oficial al Guvernului din Ungaria, la fel ca fundația Eurotrans a UDMR, în procedurile de obținere a cetățeniei maghiare.

De asemenea, ambele fundații au intermediat colectarea și transmiterea voturilor către Biroul Electoral Central din Budapesta.

„La vot se prezintă în special cei vârstnici, o tendință valabilă în general la alegeri. În schimb, pentru obținerea cetățeniei, nu putem spune că a existat doar o categorie anume interesată. Cererile au fost foarte multe în primii ani după 2011, dar interes există în continuare”, mai spune Krisztina Sándor.

De precizat că în rândul locuitorilor din Transilvania cu dublă cetățenie există și mii de români, în special de la granița de nord a țării. Aceștia au avut de demonstrat faptul că au avut cel puțin un descendent de etnie maghiară în familie și cunoașterea limbii maghiare.

De ce puterea din Ungaria câștigă încrederea transilvănenilor?

Istoria ultimelor runde de alegeri indică un procent covârșitor al maghiarilor din Transilvania care obișnuiesc să voteze cu actualul partid de guvernământ, în speță Fidesz - Uniunea Civică Maghiară (în alianţă electorală cu Partidul Creştin-Democrat Maghiar, abreviat KDNP).

O analiză realizată recent de Expert Forum trece în revistă faptul că aproximativ 90% din votanții din Transilvania tind să voteze cu Fidesz. Chiar dacă estimările sunt bazate pe sondaje ale partidului din Ungaria, au în spate procentul de peste 95% obținut de partidul lui Viktor Orbán în diaspora la alegerile parlamentare precedente.

Cum se explică susținerea celei mai mari comunități maghiare din afara Ungariei pentru formațiunea de guvernământ?

„Principala explicație o reprezintă eșecul Referendumului pentru dobândirea dublei cetățenii, din 5 decembrie 2004. Socialiștii (alianța MSZP - SZDSZ, n.red.) aflați la putere atunci au făcut un lobby puternic pentru demobilizarea participării, iar Referendumul nu a strâns numărul de voturi necesar. Legea dublei cetățenii s-a aprobat în 2011, maghiarii din Transilvania bucurându-se, în general, şi salutând faptul că măcar acum s-a adoptat o asemenea lege în parlamentul ungar”, ne-a declarat politologul clujean Szász Alpár Zoltán.

„Data de 5 decembrie 2004 nu poate fi ștearsă așa de ușor din memoria comunității. Celelalte aspecte, accentul pus de Fidesz pe identitate, investițiile din Transilvania, contează, însă în proporție de doar 20%, ponderea eşecului referendumului din 2005 fiind de 80% ca sursă a ataşamentului maghiarilor ardeleni faţă de FIDESZ”, este de părere el.

Sistemul de vot din Ungaria

Szász Alpár Zoltán a atras atenția și asupra unui aspect tehnic. În sistemul mixt de vot din Ungaria - vot majoritar în circumscripții electorale uninominale (106 parlamentari) + vot proporțional, pe liste naționale (93 de candidați), cetățenii maghiari din Transilvania votează doar pentru cea de-a doua categorie.

Este și cazul celorlalte minorități maghiare din alte state, dar și al maghiarilor emigrați în străinătate.

„Aceștia au practic jumătate de vot, în sensul că votează doar o dată, pe lista de partide, nu și în circumscripție, cum fac cei care locuiesc în Ungaria. Ponderea votului întregii diaspore în totalul voturilor este destul de puțin semnificativ, practic contribuie la desemnarea a 1-2 parlamentari”, a explicat specialistul.

El a ținut să explice de ce acuza de extremism la adresa formațiunii de guvernământ nu se susține.

„Ca un partid să fie catalogat ca fiind de extremă dreaptă ar trebui să nu existe vreo altă formațiune cu politici mai extremiste. Ori până în 2013 situaţia a fost alta în Ungaria. Chiar dacă fosta formaţiune radicală - care este o etichetă politică mai corectă în acest caz - şi-a moderat poziţiile, actualul partid maghiar de guvernământ este mai degrabă populist şi eurosceptic, fiind în esenţă un partid naţional-conservator”, a menționat politologul.

„Interesul țării ar trebui să fie prioritar!”

Europa Liberă a stat de vorbă cu mai mulți etnici maghiari posesori de dublă cetățenie, iar atitudinea favorabilă guvernării actuale reiese și din discuțiile cu aceștia.

Unii au votat deja, alții au decis să rămână în afara acestui proces, în timp ce alte au ezitat până în ultimul moment.

Sepsi Jozsef spune că și-ar dori politicieni care să poată analiza și critic directivele sau recomandările europene.

Sepsi Jozsef are 40 de ani, locuiește în Târgu-Mureș, iar dubla cetățenie i-a adus în primul rând beneficiul de a călători în SUA, fără să necesite viză. Mai mult, de când deține și pașaportul maghiar, preferă să folosească acest document și pentru călătoriile în spațiul european.

E căsătorit cu o româncă și majoritatea prietenilor îi sunt români. Totuși, diversele deservicii de imagine aduse României de abaterile unor cetățeni l-au făcut să evite această asociere, în momentul în care călătorește în afară.

De asemenea și la chestionarul legat de eventuale intenții de stabilire în Ungaria, completat în momentul depunerii jurământului pentru cetățenia maghiară, a răspuns negativ.

E atașat etniei sale maghiare, dar e mândru în mod special că e ardelean. Este de altfel o replică pe care o rostesc și numeroși români.

„În Ardeal au conviețuit mereu maghiari, români și sași și asta ne-a adus multe plusuri. Așa că în primul rând mă consider ardelean, apoi cetățean român și cetățean maghiar. Inclusiv când am fost în SUA, la fratele meu, le-am zis celor de acolo că sunt din Transilvania, din Estul Europei. Nu le venea să creadă că 'țara' lui Dracula chiar există”, a povestit el.

Spune că e recunoscător pentru privilegiile conferite de cetățenia maghiară, dar nu votează pentru că simte că ar fi ca și cum și-ar băga 'nasul' în bucătăria altcuiva, nelocuind în Ungaria.

„Mulți au dublă cetățenie și nu au fost în SUA, dar au făcut acest pas pentru că simțeau că în sfârșit aparțineau undeva. Poate România are de învățat din asta și să se întrebe de ce atât de mulți au optat pentru dubla cetățenie. Părinții mei au votat și acum, poate e vorba și de vârstă dar și poate pentru că înainte de Fidesz cam niciun partid nu a avut o preocupare specială legată de nevoile minorității maghiare, din afara Ungariei”.

Ce vor etnicii maghiari de la politicienii din România?

Îl interesează totuși cum abordează țara vecină relațiile internaționale, dar Ungaria se bucură de o imagine încă bună. Are unele rezerve, dar nu obiecții majore, legate de politica lui Viktor Orbán și a Fidesz.

„Nu cred că nu face totul tocmai bine, nu sunt de acord cu tot ce face și declară Viktor Orbán, dar mi se pare că pune interesul Ungariei înaintea interesului european”, a spus Jozsef.

„Mi-aș dori să văd oameni politici la noi în România, cu funcții, care să spună nu că nu sunt de acord cu ce dictează UE, dar: 'E în interesul țării mele și al românilor?' 'Da. Atunci o facem. Nu e în interesul românilor? Atunci o facem, dar puțin modificat, sau nu mai facem deloc”, a completat el.

Péter Márki-Zay, candidatul coaliției de opoziție din Ungaria pentru funcția de prim-ministru, la un miting în Piața Széll Kálmán din Budapesta, 29 martie 2022.

Referitor la criticile aduse premierului maghiar legat de relația cordială cu Vladimir Putin înainte de izbucnirea războiului și poziționarea față de Rusia și ulterior, bărbatul crede că asta ține pe de o parte de pragmatism și de importanța strategică a menținerii unor relații diplomatice cordiale cu toți vecinii sau statele apropiate geografic.

„Mi se pare absurd ca vecinul din dreapta să pretindă să nu ai relații bune cu cel din stânga și viceversa”, a spus el. De altfel, a arătat că până la război și șefii altor state au cultivat relația cu Rusia, prin prisma dependenței de gazul din această țară.

„Punctul meu de vedere personal, UE e cel mai bun lucru care se putea întâmple pentru România, în privința comerțului, a libertății de mișcare. În al doilea rând, oricâtă unitate s-ar dori, dar există și în UE bisericuțe, anumite direcții, prin care se pot urmări diverse interese. De aceea a și fost mai mediatizat Orbán. Pentru că uneori a zis 'nu', dar altădată a zis 'stai, să analizăm și vedem după aceea' și nu 'gata, zicem cum faci tu'”, a spus Jozsef.

Faptul că s-a format o coaliție de opoziție acum poate aduce totuși un plus.

„Tot timpul, o opoziție puternică e foarte binevenită, dacă ai greșit te-a sancționat, ca în business, concurența e binevenită. Te constrânge cumva să oferi calitate, pentru că - dacă nu - vin cei din spate și îți iau fața. Asta e foarte bine pentru țară, pentru popor”.

„Primează interesul!”

La o diferență de vârstă de peste 30 de ani și doar câțiva kilometri distanță, în comuna Livezeni, domnul Albert are opinii asemănătoare cu ale bărbatului din Târgu-Mureș.

Diferența este că el a votat, fiind a doua oară când își exercită acest drept. „Nu am folosit la ceva anume dubla cetățenie, dar pe tineri îi ajută, mai ales cu Schengen-ul. Asta contează pentru mulți dintre cei din generația tânără”.

Abordarea guvernului maghiar legată de războiul din Ucraina are la bază argumente economice, spune el.

Domnul Albert spune că interesele economice primează în strategiile statelor, la fel ca la nivel personal.

„Ungaria primește o mare parte din gaz din Rusia, iar dacă se închide robinetul, ajunge să oprească producția, ori sunt o grămadă de companii străine care au investit în Ungaria. Ce faci dacă oprești gazul? De altfel nici Germania, nici Franța nu își doresc o astfel de situație. În astfel de cazuri nu vorbim de prietenie (cu Rusia sau cu Vladimir Putin, n.red.), ci în primul rând de interes”, a spus venerabilul domn.

„Legat de război și Orbán a zis că nu vrea război, că dorește pace, să se termine odată tot conflictul. Dar să știți că toți refugiații care ajung în Ungaria sunt ajutați, cu mâncare, cu loc de muncă, dacă doresc să lucreze; au deschis și școli ca să poată să stea ucraineni”, ține să sublinieze el.

Are câte un răspuns și pe alte teme pentru care guvernarea Fidesz a fost criticată de la nivel european. Cu privire la opoziția Guvernului maghiar față de funcționarea CEU University în Budapesta, care a dus la relocarea sediului acesteia la Viena, trebuie ținut cont că instituția ar fi fost înființată mai degrabă anti-sistem, explică bărbatul.

În privința îngrădirii libertății minorităților sexuale, adoptarea Legii care interzice referirile la homosexualitate în școli nu este un abuz, consideră el.

Prim-ministrul ungar, Viktor Orbán, la un miting de încheiere a campaniei sale electorale din orașul Székesfehérvár, 1 aprilie 2022.

„Până la 18 ani copiii și tinerii trebuie lăsați în pace, nu e cazul ca la grădiniță să vii și să îi spui lucruri de acest gen. Cum ar fi să vină băiatul acasă și să zică: 'vreau să fiu fată'. Să facă după 18 ani cum consideră, dar este prea devreme să promovezi astfel de lucruri. Dar asta nu înțelege Bruxelles-ul?”, se întreabă interlocutorul.

Domnul Albert spune că toate investițiile făcute de Guvernul maghiar în Ungaria - „s-au făcut baze sportive, au fost persoane care au primit și vaci” - au scopul de îi determina pe etnicii maghiari să nu emigreze, ci să rămână în locul unde au crescut de generații.

„Nu pot să înțeleg cum românilor, care sunt 5 milioane în Transilvania, le-ar fi frică de unguri, care sunt cam 1 milion. Și noi vrem un trai mai bun, o țară mai bogată, la fel ca ei”.

Buletine de vot, aruncate pe un câmp de lângă Târgu-Mureș

Un incident intens mediatizat a avut loc în urmă cu trei zile în comuna Livezeni. Pe un teren dezafectat de la intrarea în localitate dinspre Târgu-Mureș, între deșeurile de construcții depozitate acolo au fost găsite mai multe buletine de vot pentru alegerile din Ungaria, semnate și ștampilate.

Locul unde au fost aruncate mai multe buletine de vot pentru alegerile parlamentare din Ungaria, lângă cimitirul din localitatea Livezeni, Mureș.

Incidentul a stârnit ecouri și la nivel înalt. Biroul Electoral Central a depus o plângere în acest caz. Guvernul maghiar în exercițiu a incriminat o înscenare politică, în timp ce liderul coaliției de opoziție, Péter Márky-Zay, a solicitat chiar anularea voturilor din Transilvania, acuzând o fraudă electorală.

Poliția a ridicat buletinele de vot respective, dar întâmplarea păstrează mai multe elemente suspecte. A fost semnalată în presa locală mureșană, după primirea de către mai mulți jurnaliști a unui mesaj de pe un număr anonim de Wattsapp, care nu a mai putut fi contacta ulterior.

De asemenea, procedura specifică votului - votanții primesc atât un buletin de vot cât și o declarație de conformitate a identității - ridică semne de întrebare cu privire la faptul că buletinele ar fi fost completate "pe bune" și apoi aruncate.

Ajutor școlar anual din Ungaria

Poziția cel puțin Ungariei cu privire la a nu sista gazele care vin din Rusia, dar și prudența în a critica vehement invazia din Ucraina sunt de înțeles prin prisma poziției geografice, este de părere mureșeanul Zsolt Oláh, de 40 de ani.

„E ceva normal, ei sunt undeva în mijloc, supraviețuiesc că iau gazul de la ruși, au investitori care fac piese auto chiar mașini întregi, trebuie să supraviețuiască”, a spus el.

Bărbatul consideră că e și multă dezinformare în jur și evită să se pronunțe legat de zum ar trebui abordată problema războiului de țara al cărui etnic este.

Zzolt consideră că politica pragmatică a Ungariei în privința gazului rusesc este de înțeles.

Ce știe este că Guvernul de la Budapesta investește și acordă formă de sprijin foarte concrete: „Fiica mea are 10 ani și primește un ajutor de învățământ, un soi de alocație, dar nu lunar, ci o dată pe an, care vine din Ungaria”.

Deși tocmai a votat prin corespondență, spune că evenimentele din România sunt totuși mai relevante pentru el și familia sa.

„În primul rând contează ce e aici în România, pentru că nu avem de gând să plecăm nicăieri”, a adăugat Zsolt, care crede că toate tensiunile româno-maghiare create de-a lungul timpului au fost artificial umflate.

„Ardealul o să fie tot timpul al României, nu al Ungariei, am 40 de ani și am crescut între români și maghiari și nu am avut treabă cu aceste aspecte”.

„Ajută oamenii, pe candidatul opoziției nu îl cred!”

Chiar dacă Fidesz este, în teorie cel puțin, o formațiune de dreapta, Guvernul a adoptat foarte multe măsuri cu caracter social, care sprijină populația, a subliniat o târgu-mureșeancă, în vârstă de 78 de ani.

„Plafonarea prețului la gaz și curent, care în România abia s-a introdus, în Ungaria s-a întâmplat de foarte mult timp, iar unii dintre cei din opoziție au zis că nu e bine. De ce să nu fie bine? Pentru omul de rând e o măsură de ajutor”, a spus femeia, care a dorit să vorbească sub protecția anonimatului.

A obținut dubla cetățenie pentru că i s-a oferit această posibilitate și nu a „profitat” până acum de acest statut. În schimb și-a exercitat votul.

Spune că reprezentantul coaliției de opoziție din Ungaria, Péter Márky-Zay, nu îi inspiră deloc încredere.

„Ba a spus că e de stânga, ba a negat. Atunci ce încredere să ai?”, a sintetizat ea.

„Un vot simbolic a devenit subiect de dispute!”

Dublu cetățean și el, Killyéni András, istoric sportiv, din Cluj-Napoca, a ezitat până în ultima clipă dacă să voteze la alegerile parlamentare din Ungaria sau nu.

Polemicile iscate pe subiectul voturilor minorităților din afara țării, inclusiv din Transilvania determinat să spună pas.

„Mi-aș dori să fi existat un consens mai mare pe tema rolului acestui vot. De la un drept mai degrabă simbolic s-a ajuns la o politizare a acestui subiect și simt că votul meu, în calitate de cetățean e interpretat în altă cheie decât cea pe care mi-aș dori-o”, a argumentat el.

În privința poziției Ungariei vizavi de războiul din Ucraina, spune că poziționarea unui stat este foarte relativă în astfel de contexte. Asta o arată istoria războaielor, începând cu 1914, iar temerile sale sunt ca conflictul să nu escaladeze.

„Vedem că acum apar disensiuni de opinii și între membrii grupului de la Viegrad (Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia, n.red.), mi se pare că Uniunea Europeană s-a dovedit destul de slabă ca mesaj. Ar fi fost de dorită să acționeze unitar și să nu lase loc unor păreri particulare ale statelor”, a subliniat el.

Luările de poziție ale lui premierului maghiar ar ține mai degrabă de retorica politică. Spune că în privința statului de drept, în repetatele sale vizite în Ungaria nu a sesizat acțiuni flagrante, care să facă notă disonantă cu specificul țărilor din spațiul est-european.

Faptul că Viktor Orbán dă impresia că vrea să joace la nivel mai mare și să își afirme mai vehement pozițiile este ceea ce îl expune criticilor și catalogărilor, susține el.

„Atât în privința Ungariei și a Poloniei anumite luări de poziții au fost foarte ușor catalogate, de la nivel european, anumite luări de poziții. Poate se impuneau poziții la fel de forme când în România au fost schimbate peste noapte legile Justiției, sau când Bulgaria s-a confruntat cu cazuri mai mult decât notorii de corupție”.

Killyéni András spune că el crede în continuare în proiectul european și speră la mai multă coeziune în rândul statelor membre.

Până atunci, formarea unei coaliții de opoziție în Ungaria nu poate aduce decât beneficii. „Când nu există o opoziție puternică, multe lucruri se pot întâmpla”, a sintetizat el.