Alegerile din Ungaria: Viktor Orbán câștigă al patrulea mandat de prim-ministru

Premierul naționalist al Ungariei, Viktor Orbán, a obținut al patrulea mandat consecutiv, potrivit rezultatelor preliminare, transmite Reuters.

După numărarea a aproximativ 98% din voturile de pe listele partidelor naționale, Fidesz conduce cu 53,1% din voturi, față de 35% cât a obținut alianța Opoziția Unită.

Partidulp lui Viktor Orbán câștigă 88 din cele 106 circumscripții uninominale, potrivit rezultatelor preliminare.

Ambii candidați la alegerile din Ungaria au votat duminică până la orele prânzului.

Péter Márki-Zay a stat la coadă pentru a vota împreună cu soția și copiii săi în orașul natal Hodmezovasarhely, unde este primar. În vârstă de 49 de ani, liderul opoziției maghiare a declarat că speră că votul „va schimba cursul istoriei Ungariei”.

El a spus că maghiarii decid acum asupra sistemului populist de dreapta corupt al lui Viktor Orbán, despre care a spus că a neglijat regulile democratice și a redus libertatea presei în ultimii 12 ani.

„Acum ne luptăm pentru democrație, ne luptăm pentru decență”, a declarat Márki-Zay, potrivit Reuters.

Péter Márki-Zay la mitingul de închidere a alegerilor, în Piața Madách din Budapesta, pe 2 aprilie 2022.

Viktor Orbán și soția lui au votat, cu câteva ore mai devreme, în Budapesta. Premierul maghiar a declarat că se așteaptă la o „mare victorie” și a prezentat scrutinul ca pe o alegere între „pace sau război”, acuzându-și din nou adversarii că încearcă să atragă Ungaria în conflictul din Ucraina, acuzație pe care aceștia o neagă.

„Vladimir Putin nu candidează la alegerile din Ungaria, prin urmare, din fericire, nu trebuie să mă preocupe această întrebare astăzi. Eu candidez pe baza intereselor naționale maghiare, sunt pro-ungar”, a răspuns Viktor Orbán, întrebat în repetate rânduri despre legăturile sale strânse cu Moscova și cu președintele Putin.

„După 12 ani de manipulare a oamenilor, avem șansa să câștigăm alegerile”

Opoziția Unită, în frunte cu candidatul ei unic, Péter Márki-Zay, a ridicat temeri cu privire la cât de drept este sistemul electoral maghiar, cu doar câteva zile înainte de scrutin.

În ultimii 12 ani de guvernare ai Fidesz, Viktor Orbán a reușit să schimbe fundamental pătura democratică a societății, acaparând presa și transformând mare parte din aceasta într-o unealtă politică.

Potrivit experților consultați în trecut de Europa Liberă, controlul asupra presei din Ungaria a fost luat rapid la scurt timp după ce Viktor Orbán a ajuns la putere în 2010.

„E foarte dificil să lupți împotriva spălării creierului oamenilor”, a transmis Péter Márki-Zay jurnaliștilor de la agenția de presă Politico. „E un semn al rezistenței poporului maghiar că, după 12 ani de manipulare a oamenilor, avem șansa să câștigăm alegerile”, a continuat el.

Sarcina sa este, însă, una dificilă. Dacă va fi ales ca premier, Márki-Zay va trebui să aducă sub Guvernul său 6 partide unite doar de fobia față de Viktor Orbán, actualul prim-ministru al țării.

Potrivit lui Paszkan Zsolt, politolog independent din Ungaria, mulți dintre cetățenii maghiari nu sunt convinși de alternativa la Orbán.

„Știm că au păreri contradictorii asupra problemei taxării în Ungaria (cei de la DK doresc cotă progresivă de impozitare, pe când celelalte partide doresc cotă unică), nu știm ce se va întâmpla cu politica socială, cu economia, deci în general nu prea știm nimic, asta e marea problemă”, a explicat Zsolt pentru Europa Liberă.

Cât despre puterea sa ca lider al Opoziției Unite, expertul consultat de Europa Liberă se îndoiește că Márki-Zay - un candidat independent, propus de partidele aflate în opoziție - se va putea impune eficient.

„Nu știm ce dorește Márki-Zay, dacă dorește ceva. Asta e o altă întrebare importantă – va avea acesta dreptul să aibă o părere sau va fi doar un executant, un om de paie, întrucât cele mai mari facțiuni politice vor fi DK și Jobbik (partide de care Márki-Zay nu aparține, n.r.)”, a continuat acesta.

Un sondaj efectuat de aceeași agenție de presă arată că partidul lui Orbán, Fidesz, se plasează pe primul loc în rândul alegătorilor (50%), la o diferență de aproximativ 6% față de principale partide din opoziție aflate în alianță.

În schimb, situația devine din ce în ce mai îngrijorătoare pentru Viktor Orbán, care în ultimele săptămâni a fost aspru criticat pentru apropierea față de Rusia în contextul agresiunii din Ucraina.

Guvernul său a transmis că nu va permite transportul de armament pe teritoriul Ungariei, iar Orbán a călătorit la Moscova cu doar câteva săptămâni înainte de începerea războiului din Ucraina pentru a reafirma colaborarea energetică dintre cele două țări.

Într-un interviu separat acordat serviciului maghiar al Europei Libere, Márki-Zay a spus că Viktor Orbán „nu este independent, ci un trădător”.

„Exilul pe plan internațional și excluderea care s-a întâmplat din cauza trădării lui Orbán ar putea duce chiar la impunerea de sancțiuni asupra Ungariei. Este foarte puțin probabil ca statele occidentale să sprijine financiar, din taxele contribuabililor, o altă țară care și-a trădat partenerii și care îl servește pe Putin. Ungaria nu i-a expulzat pe spionii ruși, ci mai degrabă le-a permis acestora să se infiltreze în Ministerul Afacerilor Externe, iar secretele aliaților noștri din NATO nu mai sunt în siguranță”, a mai spus el.

„Nici viețile soldaților noștri nu mai sunt în siguranță din cauza trădării lui Orbán. Este de la sine înțeles că Occidentul va înceta să sprijine o astfel de țară. Fără sprijinul UE, Ungaria se va confrunta cu pierderi grave”, a continuat liderul opoziției maghiare.

Părerea sa pare să fie împărtășită de din ce în ce mai mulți oameni, inclusiv de cei din localitățile altădată fidele partidului aflat la guvernare.

Situația democrației din Ungaria rămâne principala grijă pentru agențiile internaționale. Potrivit unui raport provizoriu publicat pe 21 martie 2022 de către Biroul OSCE pentru Instituții Democratice, grijile față de sistemul electoral ungar au rămas în principiu neadresate.

Printre grijile menționate în raport se numără inclusiv utilizarea greșită a resurselor administrative, estomparea rolurilor dintre stat și partide politice, dar și lipsa transparenței când vine vorba de finanțarea campaniilor electorale.

Un poster al unui candidat la alegerile legislative pentru partidul Fidesz, condus de Viktor Orbán.

La tot pasul – de la colțul străzii și până pe marginea autostrăzii – oamenii zăresc afișe sponsorizate de Fidesz, alături de mesaje dure față de opoziția țării.

„Sunt periculoși! Haideți să îi oprim! Doar Fidesz”, se arată pe un panou publicitar alături de care apar poze cu Péter Márki-Zay și fostul prim-ministru al Ungariei, Ferenc Gyurcsany.

În tot acest timp, în jur de 20 de ONG-uri și 62 de membrii parlamentari au trimis scrisori adresate organizației OSCE, în care îi solicitau să trimită o misiune de monitorizare a scrutinului.

Organizația interguvernamentală ce se ocupă de securitate și siguranța votului a publicat pe 4 februarie o evaluare preliminară în care recomanda trimiterea unei misiuni formate din 18 observatori pe termen lung și alți 200 pe termen scurt.

Dacă Executivul de la Budapesta acceptă recomandarea, ar fi a doua misiune OSCE de monitorizare a alegerilor într-un stat UE după trimiterea unei misiuni similare în Bulgaria în 2013.