Ultimele date ale cercetărilor sociologice făcute de Parlamentul European sugerează că cele două mari grupuri, popularii și socialiștii sunt pe cale să piardă majoritatea. Din totalul celor 751 de fotolii din Parlamentul European, potrivit calculelor prezentate chiar de această institutie, Partidul Popular European(PPE) și Partidul European al Socialiștilor (PES) ar urma să obțină la scrutinul de la finele lunii mai 329 de locuri (180 popularii și 149 socialiștii), ceea ce înseamnă că celor două formațiuni le-ar putea lipsi 47 de eurodeputați pentru a forma majoritatea.
De altfel, potrivit socotelilor făcute de Politico, grupul euroscepticilor este cotat cu 234 de locuri, cel al proeuropenilor cu 452, rămânând în suspensie 65 de fotolii, care nu e clar de cine vor fi ocupate.
În orice caz, în favoarea euroscepticilor lucrează asiduu, liderul Ligii Nordului, Matteo Salvini, care chiar dacă se ceartă acasă cu Mișcarea 5 Stele, are deja adepți printre liderii extremiști occidental. Marine Le Pen, șefa Adunării Naționale (fostul Front Național) din Franța a fost deja citată spunând: „l-am mandatat deja pe Matteo Salvini să încerce să construiască acest grup foarte mare pentru Apărarea Națiunilor Europene”.
În urmă cu aproape două săptămâni, șeful Partidului Alternativa pentru Germania, Joerg Meuthen, Matteo Salvini și omologii lor din Danemarca și Finlanda au lansat la Milano viitorul grup al extremiștilor din Parlamentul European: Alianţa Europeană a Popoarelor şi Naţiunilor. Ambiția declarată a liderului Italian este să poată forma un grup puternic în legislativul de la Strasbourg: „avem obiectivul de a câştiga şi de a schimba Europa”.
Pentru a avea statut oficial de grup politic în Parlamentul European, Alianța extremiștilor, trebuie să aibă minim 25 de europarlamentari din cel puțin șapte state UE.
Populiștii, extremiștii, naționaliștii, euroscepticii în general, pe care Salvini vrea să-i atragă în noua Alianță au demonstrat că au aceleași ținte, iar liderii acestor mișcări au fost adesea încurajați sau chiar finanțați de la Moscova. O investigația făcută de presa Italiană sugera, de pildă, că vizita liderului Ligii Nordului la Moscova a avut ca scop tocmai sponsorizarea sa și a proiectului său de viitor.
FIDESZ, formațiunea premierului unga Viktor Orban, suspendat deocamdată din Partidul Popularilor Europeni, nu s-a asociat cu ideea noii Alianțe, cu toate că în vara trecută șeful guvernului de la Budapesta a spus că Salvini este „eroul” său. În plus, de curând, i-a criticat pe liderii popularilor europeni insistând că nu e de mirare că britanicii vor să plece, iar migranții să rămână: „este bilanțul Comisiei Juncker”. Acest reproș direct la adresa luxemburghezului Jean-Claude Juncker, care a condus Comisia Europeană în ultimii 5 ani și care a cerut excluderea FIDESZ din PPE este o amenințare directă la adresa popularilor. O situație similară a avut loc în grupul socialiștilor care a suspendat partidului lui Liviu Dragnea. Liderul PSD s-a văzut astă toamnă la rândul lui cu Salvini și în discuția avută și-a regăsit punctele de vedere anti-Soros. Partidul lui Călin Popescu Tăriceanu este deasemnea amenințat cu excluderea din ALDE și nu e exclus să-și găsească refugiu sub aceeași mare umbrelă deschisă de Salvini.
Cele două mari partide tradiționale europene se află într-o situație complicată: dacă îi vor ține în brațe în continuare pe populiștii și naționaliști cu tendințe autocrate, riscă să-și piardă credibilitatea și partial, electoratul; dacă PPE exclude FIDESZ și PES dă afară PSD, aceste formațiuni vor sari în tabăra lui Salvini, slăbind și mai mult tabăra pro-europenilor.
Riscul unor divizări, inclusiv pe falia europeană Est-Vest este tot mai mare, mai ales că toate statele din fostul lagăr socialist și-au arătat, în doze mai mari sau mai mici, înclinațiile anti-democratice.
În România, potrivit evaluărilor Parlamentului European, topul partidelor cu o lună înainte de scrutinul European, are pe primul loc Partidul Național Liberal (25,2%), urmat de PSD (21,5%), Alianța USR-Plus (17,7%), ALDE (12,7%), Pro România (11,2%), UDMR (5,1%), PMP (4,7%).
Populiștii și naționaliștii nu au în România un partid dedicat, fiindcă ei sunt răsfirați prin marile partide. PSD este însă singurul care are contacte cu formațiunea lui Matteo Salvini și care are un discurs cu tușe groase împotriva multinaționalelor și adesea chiar anti-european.
Alianța extremiștilor s-ar putea să nu-și atingă obiectivul în următorul mandat al Parlamentului European, dar dacă trendul rămâne același, e posibil ca pe termn mediu, populiștii să pună mâna pe conducerea UE. Formațiunile din Estul Europei par gata să sară în această barcă, în care contează puterea, nu valorile, conștiente, sau nu că tot acest joc este în favoarea Rusiei.
Moscova e interesată de o UE slabă și divizată, în care valorile să fie înlocuite cu autoritatea. Statele din Europa de Est care au exersat jumătate de secol acest model sunt primele care sunt gata să-l experimenteze din nou.