One-to-One | Ambasadoarea Suediei în România: Sfârșitul războiului este în mâinile lui Putin

Relațiile turco-suedeze, în ceea ce privește pacea, securitatea, inclusiv lupta împotriva terorismului, trebuie aprofundate, susține ambasadoarea Suediei la București.

În privința războiului din Ucraina, oficialul spune că va fi de lungă durată, iar Suedia a ajuns la concluzia că cea mai bună soluție pentru siguranța cetățenilor suedezi este ca țara să devină membră NATO.

„Cred că domnul Putin ar putea opri acest război în orice moment. Sfârșitul războiului este în mâinile lui Putin”, spune ambasadoarea.

Suedezii sunt profund îngrijorați de ceea ce se întâmplă în Ucraina și e nevoie ca Occidentul să se pregătească pentru reconstrucția Ucrainei, spune Therese Hydén.

Argumentul oficialului e că ucrainenii nu luptă doar pentru ei înșiși, ci și pentru valorile occidentale, democrație și, în esență, dreptul fiecăruia stat la propriile alegeri în privința viitorui.

Principalele declarații, pe scurt:

• Despre opoziția Turciei privind aderarea Suediei la NATO: „Dorim să aprofundăm relațiile turco-suedeze, în ceea ce privește pacea, securitatea, inclusiv lupta împotriva terorismului. Trebuie să avem acest dialog cu Turcia, astfel încât să putem atinge acest obiectiv. Dialogul este deschis și în desfășurare”;
• Despre aderarea la NATO: „Agresiunea neprovocată a lui Putin asupra vecinului său, Ucraina, țară suverană, democratică, a schimbat profund securitatea în lume. Suedia a reconsiderat modul în care siguranța populației ar fi cel mai bine servită și am ajuns la concluzia că trebuie să fim membru NATO. Vrem aceste garanții de securitate pe care nu le avem acum”;
• Despre o posibilă amenințare din partea Rusiei: „Chiar dacă nu împărtășim o graniță imediată cu Rusia, este foarte aproape și suntem foarte aproape de vecinii noștri finlandezi, care au cea mai lungă graniță cu Rusia. Poporul Suediei se simte profund îngrijorat şi, de asemenea, afectat de acest război şi de această nouă situaţie ameninţătoare. Acesta este motivul pentru care există majoritate în societate pentru aderarea la NATO”;
• Despre Vladimir Putin: „Cred că domnul Putin ar putea opri acest război în orice moment. Sfârșitul războiului este în mâinile lui Putin. În mod clar, nu asta vrea acum. A cultivat, în ultimii 15 ani, această viziune a sferelor de interes. A invadat ilegal țări independente, suverane și democratice”;
• Despre relația cu Rusia: „Din punctul de vedere al Suediei, comportamentul Rusiei și al lui Putin vor fi cele care vor ghida când și dacă putem negocia sau vom putea coopera cu o țară ca Rusia. Este în mâinile lui Putin să oprească acest război. Pentru Suedia, a fost o decizie istorică de a decide să trimită echipament militar în Ucraina. Am făcut asta în 1939, când am ajutat Finlanda în războiul său împotriva Rusiei. Acum, am luat din nou această decizie. Arată cât de grav a schimbat acest război securitatea;

Ambasadoarea Suediei, Therese Hydén, despre aderarea la NATO și negocierile cu Turcia

Europa Liberă: Vorbim despre aderarea Suediei la NATO. Președintele turc Recep Tayip Erdogan cere măsuri concrete în legătură cu preocupările de securitate ale Turciei si cere un calendar bine stabilit din partea Suediei și Finlandei, pentru a accepta aderarea la NATO. Sunt dificile aceste negocieri între Turcia şi Suedia? Este dificil pentru Suedia să vorbească cu Turcia?

Therese Hydén: În legătură cu această situaţie, ca urmare a cererii de aderare a Suediei şi Finlandei la NATO, la începutul acestei luni, suntem conştienţi, desigur, de obiecţiile de până acum ale Turciei.

Prim-ministrul suedez, doamna Magdalena Andersson, a vorbit cu preşedintele Erdogan în urmă cu o săptămână şi jumătate. Prin urmare, au stabilit contacte, iar delegațiile suedeze și finlandeze s-au aflat la Ankara săptămâna trecută și au început dialogul cu omologii turci și aceste discuții sunt în desfășurare.

Înțelegem că există câteva discuții despre cum să continuăm, unde, cum și când să continuăm acest dialog. Și acest lucru este foarte important pentru a continua discuțiile pe acest subiect.

Europa Liberă: Nu ați spune că aceste negocieri sunt dificile.

Therese Hydén: Aceste discuții sunt în curs de desfășurare. Și, din punctul de vedere al Suediei, dorim să aprofundăm relațiile turco-suedeze, în ceea ce privește pacea, securitatea și inclusiv lupta împotriva terorismului.

Europa Liberă: Şi credeţi că va exista un rezultat pozitiv în aceste negocieri cu Turcia? Sunteți optimistă?

Therese Hydén: Firește, scopul principal al cererii Suediei, care a fost trimisă secretarului general al NATO, a fost să devenim membru NATO. Și acesta este, desigur, în continuare scopul nostru.

De aceea, trebuie să avem acest dialog cu Turcia, astfel încât să putem atinge acest obiectiv. Cât timp va dura, rămâne de văzut. Cel mai important lucru este că dialogul este deschis și în desfășurare.

Europa Liberă: Credeți că Suedia va primi în curând un răspuns, va primi în curând aprobarea Turciei pentru aderarea la NATO?

Therese Hydén: Cred că aceasta este ceea ce vom vedea în continuarea negocierilor, discuțiilor, în acest dialog.

Cred că secretarul general al NATO și-a exprimat dorința ca Suedia și Finlanda să poată participa la următoarea reuniune a NATO de la Madrid, la sfârșitul lunii iunie.

Și știm cu toții că este nevoie de 30, de toți membrii NATO pentru a conveni asupra unei cereri de aderare. Și sperăm, desigur, că acest dialog și aceste discuții vor fi fructuoase.

Europa Liberă: Turcia acuză Suedia de găzduirea teroriștilor și solicită ridicarea restricțiilor Suediei asupra exporturilor de arme către Turcia. Ce transmite Suedia Turciei în legătură cu aceste acuzaţii?

Therese Hydén: Cred că acestea sunt unele dintre punctele care fac parte din acest dialog care a început. Și cred că acest subiect ar trebui să fie pentru discuțiile care se desfășoară la mai multe niveluri cu partea turcă.

Deci, este dificil pentru mine și nu ar trebui să speculez despre conținut, dar este important ca acest dialog pe aceste teme să continue.

Europa Liberă: Consideraţi că Suedia nu va putea adera la NATO din cauza opoziţiei Turciei?

Therese Hydén: În acest moment, suntem în faza de pre-aderare. Există întotdeauna o astfel de situație, desigur, deoarece cererea nu este imediată. Presupune acordul tuturor membrilor NATO.

Așa că ne-am pregătit pentru o perioadă în care nu am fi membri cu drepturi depline, desigur. Într-o astfel de perioadă, știm, bineînţeles, atât pentru Suedia, cât şi pentru Finlanda, că nu suntem pe deplin acoperiţi de garanţiile de securitate pe care NATO le oferă. Vrem aceste garanții de securitate. De aceea am aplicat pentru calitatea de membru. Și știm că nu le avem până când nu suntem membri cu drepturi depline.

Avem, bineînţeles, mult sprijin din partea multor ţări, care s-au exprimat că ne vor ajuta. De asemenea, în cadrul Uniunii Europene, există solidaritate, garanții pentru a ajuta.

Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, ar trebui să fim conștienți că nu ar trebui să permitem niciun motiv inutil care să-l facă pe Putin să creadă că nu suntem de acord, că nu există unitate în Occident, deoarece, în cele din urmă, cererea de aderare a fost trimisă pentru a spori securitatea, nu numai pentru propria mea țară, Suedia, ci și pentru întreaga alianță nord-atlantică și pentru securitatea întregii regiuni.

Europa Liberă: Vedeți acest risc, de a nu deveni membru NATO?

Therese Hydén: Rămâne de văzut. Important este că dialogul este în desfășurare.

Europa Liberă: De ce vrea Suedia să adere la NATO? Care sunt riscurile dacă nu devine membru NATO, dacă nu reușește?

Therese Hydén: Ei bine, motivele pentru cererea noastră de aderare la NATO se află în ceea ce s-a întâmplat pe 24 februarie, în acea zi și evenimentele din acea zi. Agresiunea neprovocată a lui Putin asupra vecinului său, Ucraina, țară suverană, democratică, a schimbat profund situația securității în Europa, în regiunea noastră și cu ramificații globale, cu efecte globale.

În această situație, prim-ministrul suedez și guvernul au fost nevoiți să reconsidere, să ia în considerare și să reconsidere modul în care securitatea Suediei și securitatea, siguranța populației suedeze, toți cei care trăiesc în Suedia, ar fi cel mai bine servite.

Și, în această reflectare, doamna prim-ministru și guvernul au ajuns la rezultatul că securitatea Suediei și a regiunii ar fi cel mai bine servită de calitatea noastră de membru NATO.

Această cerere, această decizie a guvernului a fost precedată de un proces în parlament, la care au participat toate partidele politice din parlamentul suedez. Există un raport care a urmat acelor discuții, în care toate cele opt partide politice ale parlamentului suedez au fost de acord cu analiza în legătură cu efectele comportamentului Rusiei.

Și șase din cele opt partide au convenit asupra tipului de concluzii, iar aceste concluzii au condus, de asemenea, la aderarea la NATO.

Așadar, în urma acestui proces în parlament foarte aprofundat, a fost luată și această decizie a guvernului.

Credem, de asemenea, că aderarea Suedia ar fi, de fapt, o lărgire utilă a NATO. Noi, în calitate de membri NATO, ne-am angaja pe deplin faţă de toate obligaţiile şi vom proteja întregul teritoriu al Alianţei Nord-Atlantice, de la Marea Neagră până la Marea Baltică, şi oriunde ar fi nevoie.

De asemenea, am fi o rețea, un furnizor de securitate al NATO, pentru că am îndeplinit cerinţele financiare, am îndeplinit cerinţele militare, cerinţele democratice, fundamentul care trebuie să fie acolo. Și sperăm că vom aduce valoare adăugată NATO în ceea ce privește capacitatea aeronavelor militare, capacitatea submarinelor amfibie și, de asemenea, capacitatea de securitate cibernetică.

Deci, aceasta este ceea ce am aduce la NATO. Și, desigur, ca membru, am avea acele garanții de securitate. Aceasta este esenţa de a fi membru NATO. Până în acel moment, nu o avem. De aceea, desigur, ar fi dorința noastră ca această perioadă să fie cât mai limitată posibil.

Şi aici vreau să spun că suntem recunoscători, bineînţeles, pentru sprijinul pe care îl avem din partea tuturor celorlalţi membri NATO, nu în ultimul rând din partea României.

România ne-a ajutat, de asemenea, discutând cu omologii turci atunci când, de exemplu, ministrul de externe a avut întâlniri cu omologii săi şi cu preşedintele Erdogan. Suntem recunoscători pentru asta. Și, de asemenea, prim-ministrul suedez și președintele finlandez s-au întâlnit recent, la Washington, cu președintele Joe Biden, unde am primit sprijinul deplin pentru aderarea la NATO.

Europa Liberă: Pentru Suedia, neutralitatea este mai riscantă decât aderarea la NATO?

Therese Hydén: Prin această decizie, nu putem spune că suntem neutri și nici nu mai suntem aliniați la nicio alianță militară. Aceasta este schimbarea fundamentală. Și, de aceea, această decizie, pentru Suedia, este istorică, într-un fel.

Este un fapt că Suedia, pentru o perioadă de aproape 200 de ani, a avut neutralitate în diferite forme și mai târziu, de când am devenit membri ai UE, nu mai eram neutri în acel sens. Asta s-a întâmplat în 1995 dar, de atunci, nu am fost aliniați la nicio alianță militară. Și asta se schimbă acum. Și cred că asta arată cât de profund a schimbat agresiunea Rusiei situația securității din Europa și cum a distrus ordinea europeană de securitate.

Therese Hydén, despre frica de Rusia și ce spune populația despre aderare

Europa Liberă: Suediei îi este frică de Rusia în contextul războiului din Ucraina?

Therese Hydén: Cred că vedem cu toții, vedem cu toții în fiecare zi, la știri, de ce este capabil Putin, vedem efectele brutale ale acești agresiuni asupra populației civile din Ucraina. Și vedem, de asemenea, ramificațiile globale în ceea ce privește faptul că nu se permite exportul de cereale de care depind țări din întreaga lume. Deci, vedem aceste efecte.

De asemenea, observăm că ceea ce se întâmplă astăzi nu este ceva nou. Credem că acest lucru este un comportament structural în numele lui Putin. Este ceva care este sistematic. Și este, de asemenea, ceva ce credem, din păcate, că va fi pe termen lung. Deci, vedem de ce este capabil.

Pe de altă parte, nu vedem o amenințare militară imediată împotriva Suediei și nici domnul Putin nu a reacționt într-o asemenea manieră cu privire la cererile din Finlanda sau Suedia. De fapt, el a spus că aceste cereri nu reprezintă o amenințare pentru Rusia.

Europa Liberă: Ce spune populația? Ce spun cetăţenii suedezi despre integrarea în NATO? Sunt mulțumiți de asta? Sau există anxietate, tensiune în societatea suedeză cu privire la acest război?

Therese Hydén: Desigur, populația suedeză, toată lumea din Suedia a fost profund îngrijorată și continuă să fie profund îngrijorată de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Există multă solidaritate, la fel ca și aici, în România, față de oamenii care trebuie să fugă, populația civilă care trebuie să fugă din Ucraina.

Și, desigur, chiar dacă nu împărtășim o graniță imediată cu Rusia, este foarte aproape și suntem foarte aproape de vecinii noștri finlandezi, care au cea mai lungă graniță cu Rusia. Aşa că poporul Suediei se simte profund îngrijorat şi, de asemenea, afectat de acest război şi de această nouă situaţie ameninţătoare.

Acesta este motivul pentru care există acum o majoritate. Și, chiar înainte ca această decizie de aderare să fie luată, a existat o majoritate a populației care a susținut aderarea la NATO. Cred că undeva la 53 de procente din populație, în sondaje, au fost în favoarea unei cereri de aderare și 60% - 65% din oameni doreau ca Suedia să adere la NATO dacă Finlanda ar adera la NATO și, într-adevăr, ne-am alăturat.

Iar acest lucru este o dovadă de putere, dar arată și modul în care aceste țări și destine sunt legate una de cealaltă în această parte a lumii.

Europa Liberă: Vorbim şi despre imigranţi. Suedia este una dintre cele mai tolerante țări din Europa atunci când vine vorba de imigranți. Ce credeți că ar trebui să facă România pentru a gestiona corect fluxul de refugiați de război?

Therese Hydén: Până în prezent, România a făcut o treabă remarcabilă primind, cred, aproape 1 milion de oameni care vin peste graniță, atât din Ucraina, cât și din Moldova. România are, cum să spun, un job dublu, în a ajuta și Moldova în această situație nouă, prin asigurarea faptului că refugiații pot veni direct în România.

Aici, autoritățile s-au grăbit să înființeze centrele de ajutor și s-au asigurat că se acordă asistență, atât din partea autorităților, cât și a poporului român. Cred că au reacționat atât de repede și cu o asemenea generozitate față de vecinul său, încât dau un exemplu foarte frumos și foarte important.

Nu toată lumea stă în România. Refugiații sau oamenii care au trebuit să fugă din Ucraina aleg să rămână sau să plece în multe țări diferite. De asemenea, cred că unii încearcă deja să se întoarcă. Poate de aceea e bine să fii în România pentru că, pentru unii, ești aproape de casă, evident. Ca vecin direct al Ucrainei, România are un anumit drum care va continua să fie extrem de important.

Știu că Uniunea Europeană sprijină și cu fonduri. Mă bucur să spun că, prin intermediul mecanismului UE, sprijinim România cu detașări în ceea ce privește personalul care lucrează pentru UE sau organizațiile profesionale sau internaționale care susțin efortul guvernului român în acest fel. Ceea ce trebuie să realizăm este că aceasta este o situație de durată.

Therese Hydén, despre ce a dus la războiul din Ucraina

Europa Liberă: Ce a dus la războiul din Ucraina și cum poate fi oprit?

Therese Hydén: Cred că domnul Putin ar putea opri acest război în orice moment. În mod clar, nu asta vrea acum. Și vedem că agresiunea continuă. Din nou, am văzut ce a reușit să facă domnul Putin. El a cultivat, în ultimii 15 ani această viziune a sferelor de interes.

În anii precedenți, el a invadat ilegal țări independente, suverane și democratice. Și a luat pământ din aceste țări. Vorbesc despre Georgia. Vorbesc despre Crimeea și alte părți ale Ucrainei, chiar înainte de această ultimă agresiune care a început pe 24 februarie.

Așa că am văzut ce este capabil să facă. Și așa cum am menționat deja, vedem acest lucru ca fiind un comportament structural. Este sistematic, în numele său și este probabil pe termen lung, asta este ceea ce este capabil să facă.

Și, în această situație, ei bine, va trebui ca liderii Ucrainei, președintele Volodimir Zelensky, să decidă când și cum aceste negocieri sau discuții cu Rusia pot fi fructuoase.

Și, când vine vorba de relația cu Rusia, din punctul de vedere al Suediei, comportamentul Rusiei și al lui Putin vor fi cele care vor ghida când și dacă putem negocia sau vom putea coopera cu o țară ca Rusia. Din nou, este în mâinile lui Putin să oprească acest război.

Europa Liberă: Poate Uniunea Europeană să facă mai mult pentru a opri acest război? Poate NATO să facă mai mult?

Therese Hydén: Ceea ce trebuie să facem, desigur, este să continuăm ceea ce facem, această solidaritate remarcabilă din partea Europei și a altor părți ale lumii față de Ucraina, în ceea ce privește sprijinul umanitar, alte tipuri de sprijin financiar, sprijinul militar.

Pentru Suedia, a fost, de asemenea, o decizie istorică de a decide să trimită echipament militar în Ucraina. A fost pentru prima dată din 1939, când Suedia a ajutat Finlanda în războiul său împotriva Rusiei, la acea vreme.

După 70 de ani, am luat din nou această decizie în legătură cu Ucraina. Arată cât de grav a schimbat acest război securitatea. Trebuie să continuăm cu tot acest sprijin şi apoi trebuie să ne pregătim şi pentru reconstrucţia Ucrainei.

Trebuie să ne angajăm să ne asigurăm că ucrainenii luptă și în numele nostru, pentru valorile noastre, un stil de viață democratic și pentru a avea dreptul de a face propriile alegeri pentru propriul viitor, în ceea ce privește politica de securitate și stilul de viață. Acest lucru trebuie protejat. De aceea, trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina.

Europa Liberă: Avem război. Ne omorâm unii pe alții. Ne omorâm copiii. Producem peste 300 de milioane de tone de plastic în fiecare an, plastic care ajunge în mări, în oceane, în corpurile noastre. Încotro? Ce facem?

Therese Hydén: Ar putea părea, cred, în această perioadă dramatică, când avem un război la granița noastră, că uităm de tot ce se întâmplă. Am uitat că există Covid, nu neapărat o pandemie, dar există încă un virus, care continuă să îmbolnăvească oamenii în întreaga lume.

Trăim într-o criză climatică în același timp în care avem această nouă situație de război în Europa. Trebuie să încercăm să abordăm aceste lucruri în același timp. Și există, desigur, legături, din păcate, între război și schimbările climatice.

De exemplu, modul în care vedem natura și resursele naturale, câmpurile din Ucraina fiind distruse din cauza războiului, ceea ce crează foamete, ceea ce crează penurie de alimente în mai multe țări, pe continentul african și nu numai. Și asta arată cât de legate sunt lucrurile și că suntem legați în acest sens.

Răspunsul UE la războiul lui Putin reprezintă sancțiunile și în sectorul energetic, ceea ce înseamnă că nu mai trebuie să depindem de combustibilii fosili ruși. Și făcând acest lucru, trebuie să găsim alte mijloace de surse de energie.

Și aici ar trebui să profităm de ocazie pentru a face tranziția asupra căreia am convenit deja. Suedia, România, UE și o serie de țări din lume au convenit asupra angajamentelor de reducere a dependenței de combustibilii fosili. Și apoi, în UE, avem obiective deosebit de stricte. Această tranziție trebuie să se întâmple mai repede.