Amenințări și regrete la dezbaterea PE despre admiterea României în Schengen

Comisia Europeană a recomandat Consiliului încă din 2011 să primească cele două țări în spațiul Schengen.

Dezbaterea de miercuri va fi urmată de o rezoluție care va fi votată abia în următorul plen al Parlamentului European de la sfârșitul lunii octombrie.

Europarlamentar olandez: Mi-e rușine cu guvernul olandez, unul dintre obstacolele aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen

Eurodeputata olandeză Sophia In 't Veld, membră a partidului Democraten 66 aliat la guvernare al premierului olandez Mark Rutte (VVD), a spus miercuri, într-un discurs susținut în Parlamentul European, că-i este rușine de faptul că guvernul țării sale se opune aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen.

„Mi-e rușine cu guvernul olandez, pentru că acest guvern a fost printre principalele obstacole aici, în mare măsură din cauza unor motive politice. Respectarea drepturilor și legilor nu e ceva opțional. Prin urmare, cer premierului Olandei să respecte legea și să susțină aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen”, a spus eurodeputata olandeză de la Renew Europe, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde s-a dezbătut miercuri aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Ea a amintit că România și Bulgaria au primit încă din 2011 recomandare favorabilă de aderare din partea Comisiei Europene și a spus că-i este rușine de colegii săi, români și bulgari care consideră că sunt discriminați în dreptul lor de a călători fără frontiere.

Ea a reamintit că încă din 2011 Comisia Europeană a recomandat Consiliului UE să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, accentuând încă o dată că doar rațiunile politice au împiedicat onorarea acestui angajament.

„După cum am auzit, evaluarea României și Bulgariei privind aderarea la spațiul Schengen s-a încheiat de multă vreme. În 2011, deja Comisia Europeană recomanda aderarea lor. La 11 ani după, în 2022, stimați colegi, mie mi-e rușine. Mi-e rușine de români și de bulgari, care pe bună dreptate cred că nu sunt tratați în mod egal și că nu au primit același drept la a călători fără frontiere. Mi-e rușine că Consiliul nu și-a onorat angajamentele. Am stabilit niște proceduri comune și niște mecanisme de evaluare, prin urmare ar trebui să respectăm rezultatul. Procesul Schengen n-ar trebui să devină un câmp de bătălie pentru alte chestiuni politice.”

Din coaliția aflată la guvernare în Țările de Jos, din care face parte și Democraten 66, al eurodeputatei Sophia In 't Veld, și condusă de VVD, partid al premierului Mark Rutte, mai fac parte CDA și CU. Europarlamentarii VVD și D66 fac parte din grupul Renew Europe, iar cei de la CDA și CU din grupul PPE.

Rareș Bogdan amenință cu blocarea transporturilor de cereale

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a avut miercuri un discurs dramatic în plenul Parlamentului European, lăsând să se înțeleagă că singurele soluții la care mai poate recurge România pentru a fi admisă în spațiul Schengen ar fi o criză europeană la nivel european sau blocarea transporturilor cu cereale care trec prin România de la invazia rusească în Ucraina.

„De 11 ani, două țări pe care românii le respectă îi umilesc sistematic, blocând aderarea la Schengen, deși companiile lor au afaceri uriașe în România și dețin o bună parte din sistemul bancar și de asigurări. Ce trebuie să mai facem pentru a fi tratați de la egal la egal și respectați? Să provocăm o criză alimentară la nivel european, să blocăm la graniță trenurile și sutele de camioane cu cereale care tranzitează zilnic România spre piețele occidentale, în Olanda, Belgia, Franța, Austria, Germania, Italia? Nu ne obligați să jucăm și noi dur. Am fost mult prea eleganți și mult prea tăcuți până acum. Nu suntem mai puțin europeni decât cei din vest. Nu îi trimiteți pe alegătorii români spre populiști și eurosceptici. Blocarea României și a Bulgariei în afara Schengen este o nedreptate față de un popor profund european”, a spus Rareș Bogdan în plenul Parlamentului European.

„Pentru a anula orice discurs eurosceptic, țările noastre trebuie să fie obligatoriu în Schengen. Nu vă bateți joc încă o dată de România și Bulgaria”, a mai spus Rareș Bogdan.

Și Manfred Weber, liderul PPE, grup din care face parte și PNL, a spus că România şi Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile pentru a fi admise în Schengen.

„România şi Bulgaria au aşteptat 11 ani, aşa ceva este inacceptabil, nu există motive obiective pentru a lăsa cele două state în afara Schengen. PPE a luptat mereu şi constant pentru aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen şi cerem Consiliului să dea undă verde”, a spus eurodeputatul german.

Dan Nica: Admiterea în spațiul Schengen este un drept al României și o obligație a Uniunii Europene

„România îndeplinește de peste un deceniu aceste criterii, fapt recunoscut oficial de Comisia Europeană și evidențiat de Parlamentul European în repetatele rezoluții prin care a cerut eliminarea controalelor la frontierele interne pentru români. Blocajul din Consiliu este injust și umilitor. Cerem imperativ să se pună capăt acestui tratament inechitabil al cetățenilor români!”, a declarat în plenul PE eurodeputatul PSD Dan Nica, potrivit unui comunicat remis presei miercuri.

„Aaderarea României la Spațiul Schengen este atât un drept legitim și de mult meritat al României, cât și o obligație a Uniunii Europene”, a adăugat el.

Nica spune că a mobilizat grupul S&D, din care fac parte și eurodeputații PSD și că are și „suportul celorlalte familii politice pro-europene” pentru a cere deblocarea controalelor la frontieră pentru România și Bulgaria.

„Ambele țări și-au îndeplinit, încă din 2011, toate obligațiile pentru ca acquis-ul Schengen să se aplice în totalitate, iar în situația actuală de război controlează și protejează eficient granițele externe ale Uniunii”, a mai spus Nica.

Afirmațiile sale au fost susținute de Iratxe García Perez, președinta grupului S&D din Parlamentul European.

„Fără niciun motiv obiectiv, Bulgaria și România așteaptă de 11 ani să le deblocheze Consiliul intrarea în Schengen. Libertatea de circulație este unul dintre pilonii fundamentali ai Uniunii noastre, iar cetățenii României și Bulgariei au același drept precum cetățenii altor state membre. Nici mai mult, nici mai puțin. Este o chestiune de corectitudine. Acest blocaj discriminatoriu din Consiliu trebuie să se încheie, altfel cetățenii din aceste țări își vor pierde răbdarea. Vorbim mult despre solidaritate, dar trebuie să se aplice tuturor. Nu poți cere solidaritate din partea Bulgariei și României, când Uniunea Europeană nu își respectă propriile angajamente. Este cea mai bună rețetă pentru a alimenta nemulțumirea față de Europa și mesajele populiste anti-europene.”

Președinția cehă a Consiliului UE vrea unanimitate la admiterea României și Bulgariei în Schengen

Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene și-a exprimat speranța, miercuri, în plenul Parlamentului European, că va obține unanimitate pentru admiterea României şi Bulgariei în spațiul Schengen, la reuniunea din decembrie.

„Președinția cehă a Consiliului UE consideră că procedura în curs de completare a extinderii Spaţiului Schengen este un element central care lipseşte. Bulgaria şi România au îndeplinit condițiile necesare astfel încât Consiliul UE să poată discuta ridicarea controalelor la frontierele interne. În acest context, preşedinţia cehă a Consiliului UE este angajată să obţină progrese astfel încât să permită Bulgariei şi României să devină membre cu drepturi depline ale spaţiului Schengen. Mai concret, preşedinţia cehă a Consiliului lucrează în sensul obţinerii deciziilor necesare ale Consiliului prin unanimitate la reuniunea din decembrie.

În acest sens, discutăm cu statele membre pentru a pregăti terenul pentru o discuţie substanţială asupra ridicării controalelor la frontierele interne cu Bulgaria şi România.

În eforturile noastre de a asigura susținerea în unanimitate în Consiliu, Președinția a facilitat vizitele experților în Bulgaria şi România săptămâna viitoare, în coordonare cu reprezentanții Comisiei Europene", a declarat în Parlamentul European, Mikuláš Bek, ministrul Afacerilor Europene din Cehia, ţară care exercită Preşedinţia semestrială a Consiliului UE, citat de Mediafax.

Și vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a pus accentul, în discursul său de susținere a admiterii celor două țări, în spațiul de liberă circulație al UE, pe importanța pe care spaţiul Schengen o are pentru Uniunea Europeană.

5 lucruri despre spațiul Schengen

„În ultimii 35 de ani, am construit o întreagă arhitectură Schengen, pentru a proteja mai bine acesta spaţiu fără frontiere, fără controale. Şi trebuie să continuăm să construim şi să îmbunătățim arhitectura Schengen, pentru că niciun sistem nu poate rezista testului timpului fără o înnoire. Spaţiul Schengen s-a extins de-a lungul timpului, iar integrarea s-a aprofundat. Este momentul să se extindă în continuare.”

Poziții singulare anti-admitere

Doi eurodeputați germani din grupul Identitate și Democrație (ID) au spus că se opun admiterii celor două țări în spațiul Schengen. România, pentru că starea drumurilor sale e mai proastă decât a Ucrainei, aflată în război și bombardată de Rusia, iar celălalt a spus că, în loc de extindere, spațiul Schengen ar trebui mai degrabă restructurat.

Eurodeputatul german Guido Reil, din grupul Identitate şi Democraţie (ID), a spus că cele două state nu trebuie să fie acceptate în Schengen şi că însăși aderarea lor la UE a fost o greşeală.

„În ultimul an am fost de multe ori în România şi vreau să fiu prietenos când spun că România este Wild West-ul Europei. În Ucraina am văzut o infrastructură mult mai bună decât în România. Nu avem nevoie de România şi de Bulgaria, nici în Uniunea Europeană, nici în Schengen”, a spus Reil în plenul PE.

Gunnar Beck, tot de la ID, a spus că spațiul Schengen ar trebui reformat și că se opune admiterii a trei state corupte, referindu-se la România, Bulgaria și Croația. În sprijinul afirmației sale, el a dat indicele Transparency International, care consideră că aderarea acestor țări la spațiul Schengen va duce la o migraţie în masă.

Preşedinta de şedinţă a spus că va cere președintei PE sancționarea lui Reil pentru tonul jignitor folosit.

Ce este spațiul Schengen

Spațiul de călătorie fără pașapoarte al UE, unul din pilonii proiectului european, cunoscut sub numele de spațiul Schengen, este una dintre cele mai tangibile realizări ale integrării europene.

Spațiul Schengen fără granițe garantează libera circulație a peste 400 de milioane de cetățeni ai UE, împreună cu cetățenii din afara UE care trăiesc în UE sau vizitează UE ca turiști, studenți sau în scopuri de afaceri.

Libera circulație a persoanelor permite fiecărui cetățean UE să călătorească, să lucreze și să locuiască într-o țară din UE fără formalități speciale. Schengen susține această libertate permițând cetățenilor să se deplaseze în spațiul Schengen fără a fi supuși controalelor la frontieră.

În prezent, toate statele membre UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen.

Deputații europeni au cerut de mai multe ori ca Bulgaria și România să fie pe deplin admise în Schengen.

În plus, și statele din afara UE Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein s-au alăturat spațiului Schengen.

În timpul pandemiei de Covid și pentru a încetini răspândirea virusului a fost necesară stabilirea unor restricții temporare de călătorie în UE.

Până la 3,5 milioane de persoane traversează o frontieră internă a UE în fiecare zi. Libera circulație poate implica în practică drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.

Toți cetățenii UE pot rămâne într-o altă țară a UE ca turist timp de până la trei luni cu un pașaport sau carte de identitate valabile.

De asemenea, ei pot locui într-un alt stat membru pentru muncă, cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective.

Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire, iar studenții au dreptul de a studia oriunde în UE.

Închiderea frontierelor interne ale UE ar putea duce la un cost estimat între 100 de miliarde de euro și 230 de miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani și ar putea împiedica naveta transfrontalieră pentru 1,7 milioane de persoane.

Normele Schengen elimină controalele la frontierele interne, armonizând și consolidând în același timp protecția frontierelor externe ale zonei. Odată ajunși în spațiul Schengen, oamenii pot călători dintr-o țară în alta fără a fi supuși controalelor la frontieră. Cu toate acestea, autoritățile naționale pot verifica persoanele la frontierele interne sau în apropierea acestora, dacă informațiile și experiența poliției justifică o intensificare temporară a supravegherii.

Schengen include, de asemenea, o politică comună în materie de vize pentru șederi scurte ale cetățenilor din afara UE și ajută statele participante să își unească forțele în lupta împotriva criminalității, cu ajutorul cooperării polițienești și judiciare.

Sistemul de informații Schengen a fost consolidat pentru a oferi mai multă securitate europenilor. Descoperiți îmbunătățirile din infograficele noastre.

Funcționarea regulilor Schengen a fost afectată de creșterea fluxurilor de migrație în UE în 2015 și de preocupările sporite de securitate, inclusiv de activități teroriste și de infracțiuni transfrontaliere grave, ceea ce a dus la reintroducerea controalelor la frontieră de către mai multe state membre. De asemenea, focarul de Covid-19 din 2020 a împins mai multe țări UE să readucă controalele la frontierele interne, în încercarea de a controla răspândirea virusului.

Parlamentul a criticat în repetate rânduri continuarea controalelor la frontierele interne în spațiul Schengen și dorește să le permită doar ca măsură de ultimă instanță.

Într-o rezoluție privind acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei, adoptată în aprilie 2020, Parlamentul a îndemnat statele membre să adopte numai măsurile necesare și proporționale atunci când introduc și prelungesc controalele la frontierele interne”, subliniind necesitatea revenirii la un spațiu Schengen pe deplin funcțional.