Startul unui război la granițele României și două declarații politice din ultima perioadă au crescut speranțele actualilor oficiali ai guvernului că se pot lăuda că au introdus România în spațiul Schengen, după 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Nicolae Ciucă, actualul premier, pare sigur că Bucureștiul va intra în rândul capitalelor din spațiul de liberă circulație până pe 31 decembrie 2022.
În mai 2010, Vasile Blaga - ministru de Interne la acel moment, își lua un angajament public asemănător. „Promit românilor ca, pe 27 martie 2011, vom intra in spațiul Schengen. În condițiile de criză, aderarea la Spațiul Schengen ramâne obligatorie”, spunea atunci acesta.
Nicolae Ciucă a luat-o pe urmele lui Blaga cu promsiunea sa că România va intra în Spațiul Schengen până la sfârșitul acestui an. Din acest spațiu de liberă circulație a cetățenilor fac parte 26 de țări, o parte dintre ele membre ale Uniunii Europene și alte patru state partenere.
Din 2011, România a încercat de 15 de ori, prin introducerea solicitării intrării în Spațiul Schengen, pe agenda preliminară a Consiliului JAI. Până acum, cererea nu a fost aprobată.
Avantajul practic pentru cetățeanul român, odată cu intrarea în spațiul Schengen, este că poate intra sau ieși din/spre Ungaria și, posibil, Bulgaria fără a mai opri la graniță, pentru controalele vamale și de frontieră. Asta pentru că Ungaria este deja membră Schengen, iar aderarea Bulgariei a fost analizată de organismele europene la pachet cu cea a României.
România îndeplinește din 2011 toate condițiile impuse de legislația europeană pentru securizarea frontierilor. Însă, niciodată Consiliului Uniunii Europene nu a votat pentru eliminarea controalelor de la frontiera României cu alte țări membre Schengen.
În condițiile în care Bucureștiul ar primi „undă verde” pentru aderarea la Schengen, frontiera României cu Ucraina, Republica Moldova și Serbia devine și hotarul UE și locul în care marfa și, în special, persoanele sunt controlate înainte de a putea apoi circula liber oriunde în cele 26 de state Schengen.
Evenimentele care ajută intrarea în Schengen
- 1. În iulie 2021, autoritățile de la București au raportat la Bruxelles că au terminat de implementat și aplicat datele din Sistemul de Informații privind Vizele (VIS), conform datelor obținute de Europa Liberă de la reprezentanți ai Ministerului de Interne. Pe scurt, autoritățile polițienești s-au folosit de baza de date a statelor Schengen, la care a avut acces încă din 2017, pentru a identifica persoanele cu interdicții în statele Schengen dar care sunt prezente în România.
Din 2017, Ministerul de Interne - prin intermediul Poliției Române și a Poliției de Frontieră - a început să implementeze Decizia 1908 din 12 octombrie 2017 a Consiliului Europei privind accesul pasiv al României și Bulgariei la Sistemul de Informații privind Vizele (VIS).
Accesul pasiv însemna ca polițiștii români pot „să consulte, într-un mod care permite numai citirea, datele din VIS fără drept de a introduce, modifica sau șterge date din sistem”, se precizează în Decizia 1908 a Consiliului Europei din urmă cu cinci ani.
Rolul acestui acces la sistemul acesta vize era ca statul român să verifice dacă pe teritoriul României sunt persoane interzise în spațiul Schengen și care, odată cu aderarea României, urmau să aibă acces automat în state unde nu aveau drept de intrare.
„În România s-a înființat Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) care conține semnalările de interes național și de interes Schengen, emise de către autoritățile naționale competente. SINS permite autorităților naționale competente ca prin intermediul unei proceduri de căutare automată în sistem să aibă acces la semnalările cu privire la persoane și bunuri, în scopul îndeplinirii atribuțiilor specifice în domeniile controlului trecerii frontierei de stat, al respectării regimului vamal, al eliberării vizelor și permiselor de ședere, precum și al celorlalte controale și activități specifice efectuate de organele de poliție sau de către alte autorități, în scopul asigurării ordinii și siguranței publice și a securității naționale”, ne-au explicat reprezentanții Poliției de Frontieră.
Implementarea și aplicarea sistemului denumit VIS, alături de un Sistem de Informații Schengen (SIS), implementat anterior, erau ultimele motive tehnice pentru care România nu a mai ridicat din 2018 problema aderării la Schengen.
- 2. Războiul din Ucraina este însă cel mai important eveniment care a mărit șansele României de a intra în zona liberă de circulație.
„Este clar că fără războiul din Ucraina nu exista un motiv serios pentru cancelariile europene să reia în discuție aderarea României la acest spațiu. Războiul a fost o oportunitate politică pentru România să ceară intrarea în Schengen, pe care cred că o joacă relativ bine măcar declarativ sau în spatele cortinelor. În opinia mea, ar fi trebuit și o ofensivă diplomatică serioasă. Să fie organizate vizite ale ministrului de Interne în Olanda, Suedia, Finlanda să convingă aceste state că Bucureștiul este apt de Schengen”, ne spune un fost oficial român la Bruxelles.
„Dacă este să vorbim concret, nu s-a schimbat nimic în condițiile de siguranță a frontierelor române. Poate s-au îmbunătățit unele formalități de cooperare polițienești. Frontierele nu sunt mai sigure ca în 2011. Miniștrii de Interne și Justiție din ultimul deceniu s-au mințit că îndeplinesc pe hârtie toate condițiile și că totul e doar o decizie politică” mai adaugă acesta.
Această variantă a fost confirmată inclusiv de premierul Nicolae Ciucă, într-un interviu acordat în luna august pentru site-ul Bloomberg.com.
„Tot ceea ce am făcut de când a început conflictul arată că suntem pregătiți să devenim membru Schengen. Chiar ne aşteptăm ca toți ceilalți lideri ai UE să recunoască tot ceea ce am făcut”, a precizat premierul român în interviul respectiv.
Declarațiile importante care susțin România
- 1. Pe 29 august, cancelarul Germaniei a declarat clar că sprijină aderarea României (dar și a Bulgariei și a Croației) la spațiul Schengen. Germania a fost unul dintre membrii acestei zone care s-au opus deseori intrării României.
Declarația lui Olaf Scholz: „Schengen-ul este una dintre cele mai mari succese ale Uniunii Europene, iar noi trebuie să-l protejăm și să-l dezvoltăm. Iar asta înseamnă și să acoperim golurile rămase. Croația, România și Bulgaria îndeplinesc toate criteriile tehnice pentru a fi membri cu drepturi depline. Voi lucra pentru a le vedea ca membre cu drepturi depline”.
Opinia lui Scholz este prima schimbare, cel puțin la nivel declarativ, a unui oficial german, legată de aderarea României la zona de liberă circulație. Bucureștiul a mai forțat accesul în Schengen în 2011 și 2017. În ambele situații decizia a fost amânată mai ales la inițiativa unor state precum Germania, Austria, Olanda, Finlanda sau Suedia. În acest moment, Finlanda susține intrarea României în Schengen, așa cum ne-au declarat reprezentanții ambasadei de la București.
Iată ce declara ministrul german de interne, Thomas de Maiziere, în 2017, atunci când România cerea intrarea în Schengen. „Sincer vorbind, mai e un drum lung de parcurs. Decizia nu va fi luată astăzi”, spunea Thomas de Maiziere la sosirea la Reuniunea Consiliului Uniunii Europene pentru justiție și afaceri interne.
- 2. Pe 15 iunie, Emmanuel Macron, președintele Franței, a declarat public în timpul unei vizite în România că Parisul sprijină aderarea României la zona liberă de circulație.
„Franța e alături de România. Dorim ca acest dosar să progreseze, să avanseze. De atâția ani încoace Franța este alături de România”, a afirmat în iunie președintele Macron.
În 2011, Franța și Germania au fost primele state care s-au opus aderării. Parisul și Berlinul au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen, susținând că această aderare ar fi „prematură” din cauza unor „carențe”, care au legătură cu securitatea și justiția, cu corupția și criminalitatea organizată.
Patru pași până la Schengen
După aderarea României la Uniunea European, în 2007, România a început un program de întărire a frontierelor și a bazelor de date polițienești care să permită accesul în spațiul Schengen din 2011-2012.
Pentru a intra în zona de circulație liberă, Bucureștiul trebuia să facă trei pași oficiali și unul mai mult neoficial pentru a fi acceptat printre membrii Schengen. În 15 ani ani de la aderare, doar unul singur pas a fost pus în practică.
- 1. Să îndeplinească teoretic o listă de obligații, denumită în terminologie de Bruxelles „Acquis Schengen”, la controlul frontierelor și a persoanelor care intră în România.
Aceste condiții sunt verificate și aprobate de Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) și de grupurile de lucru care oferă rapoarte acestui consiliu. Din organism fac parte miniștrii de interne ai statelor UE.
JAI dezvoltă cooperarea și politicile comune privind diferite chestiuni transfrontaliere, cu scopul de a construi un spațiu de libertate, securitate și justiție la nivelul UE.
Stadiu - îndeplinit: Încă din 2011, miniștrii de interne din JAI au votat că România îndeplinește toate regulile practice din acest Acquis Schengen. Însă, miniștrii nu au votat și ridicarea controalelor de frontieră.
Astfel, la reuniunea Consiliului UE din 22 septembrie 2011, două state membre (Țările de Jos și Finlanda) au blocat adoptarea deciziei privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, decizie amânată atunci pe termen nedefinit.
- 2. Verificarea aplicării practice a acestor obligații care sunt îndeplinite teoretic în urma unor rapoarte independente de verificare. Altfel spus, experți din alte state Schengen verifică dacă România chiar poate apăra granițele UE și a zonei de circulație liberă.
Pentru România și Bulgaria s-a adoptat și Regulamentul UE nr. 1053/2013 al Consiliului din 7 octombrie 2013 de instituire a unui mecanism de evaluare și monitorizare în vederea verificării aplicării Acquis-ului Schengen.
Stadiu - neîndeplinit. Toate rapoartele de verificare independentă ale UE după 2012 au avut observații legate de modul în care România respectă aplicarea modul în care se verifică Acquis Schengen.
Chiar Lucian Bode, ministrul de Interne, a explicat că România are nevoie până la sfârșitul anului de o evaluare voluntară pozitivă pentru ca intrarea în Schengen să fie propusă la vot în Consiliului Uniunii Europene.
„Vreau să spun că suntem în etapa în care așteptăm realizarea unei evaluări voluntare. În luna septembrie ne propunem să realizăm cu experții din statele membre această evaluare voluntară”, a spus ministrul de Interne, Lucian Bode, în cadrul unei conferințe de presă din luna iunie.
- 3. Un vot pozitiv în cadrul unei adunări Consiliului Uniunii Europene (în format JAI), organism din care fac parte de obicei șefii guvernelor sau miniștrii unor domenii ale căror probleme se discută în ședința trimestrială a consiliului. Mai exact, este vorba de un vot pentru eliminarea controalelor frontierelor României cu alte state UE. Octombrie și decembrie sunt lunile când sunt programate următoarele ședințe ale Consiliului JAI.
Stadiu - neîndeplinit: Consiliul Uniunii Europene se mai reunește anul acesta la mijlocul lunilor octombrie și decembrie. Din 2011, când România a terminat programul de investiții pentru securizarea frontierelor, nu a existat consens printre miniștrii de interne din UE. Nici Consiliului Uniunii Europene din care fac parte șefii de stat și de guverne nu au dorit să discute politic aderarea României la Schengen.
„Sper că la momentul octombrie 2022 prima reuniune a Consiliului JAI să fim în măsură să prezentăm toate detaliile solicitate și să îndeplinim condițiile tehnice, astfel încât decizia să fie una favorabilă României”, a mai spus în luna iunie ministrul de Interne, Lucian Bode.
- 4. Pasul neoficial este legat de eliminarea MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare) prin care Uniunea Europeană verifică din 2007 independența Justiției din România și a statului de drept. Acest raport ar trebui ridicat pentru a fi un indicativ că Bucureștiul își îndeplinește obligațiile față de Bruxelles.
Stadiu - neîndeplinit: Toate rapoartele de până în 2021 au avut observații critice asupra statului de drept din România în raport cu independența justiției. Acest fapt a dus la menținerea MCV de la an la an. Însă, Klaus Iohannis a anunțat că sper că Bruxellesul să ridice MCV-ul odată cu noul pachet legislativ pe Justiție propus de ministrul Cătălin Predoiu.
Oficial, concluziile acestui raport anual nu sunt motiv pentru a respinge intrarea României în Schengen.
„Comisia nu face nicio legătură între Schengen și MCV. Într-adevăr, ar trebui să fie finalizat MCV. Iar cei din România care se ocupă de domeniul justiției știu bine care sunt lucrurile ce trebuie făcute, astfel încât eu pot să mă conving pe mine, să conving Comisia și statele-membre că MCV trebuie ridicat”, a spus Vera Jourova, vicepreședintele Comisiei Europene în cadrul unei vizite în București, în luna iunie.
Practic, Olanda s-a folosit de aceste concluzii pentru a susține că România nu poate intra în Schengen atât timp cât Bucureștiul are nevoie de MCV pentru a se verifica independența sistemului de justiție.
Chiar în ianuarie 2022, Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene la București, afirma într-un interviu pentru news.ro că România nu poate spera să fie primită în Spațiul Schengen dacă nu respectă decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene care statuează supremația dreptului european asupra celui național. Poziția a apărut după ce CCR a refuzat, în două rânduri în anul care a trecut, să accepte acest principiu.
Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Afacerilor Interne au respins existența unor legături „conexiuni juridice” între MCV și aderarea României la spațiul Schengen.
„Cele două procese de evaluare sunt paralele; angajamentele aferente MCV sunt total diferite de cele aferente acquis-ului Schengen, motiv pentru care cele două procese trebuie privite separat, neputând exista vreo legătură tehnică între ele”, se precizează într-un răspuns primit de Europa Liberă.
Liberă circulație doar pe aeroport
„Adevărul este ca România îndeplinește toate cerințele tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen cu drepturi depline de peste 10 ani și nu a fost admisă în Spațiul Schengen strict din motive politice. Realitatea este că România merită să fie în Schengen de peste 10 ani de când apăra a doua frontieră externa a UE, de peste 2070 de kilometri”, este opinia Anei Birchall pentru Europa Liberă. Aceasta a fost ministru de Justiție (2019) și al Afacerilor Europene (2017).
Pentru ca aderarea României să se întâmple până la sfârșitul anului, conform declarației din Bloomberg a premierului Nicolae Ciucă, este nevoie de aprobarea unui evaluării în luna septembrie în cadrul unui grup de lucru a Consiliului Uniunii Europene și eliminarea MCV până în noiembrie. În final, mai este nevoie de un vot pozitiv în octombrie sau decembrie în Consiliul Uniunii Europene pentru eliminarea controalelor de frontieră.
Aici, mai trebuie precizat că oficialii europeni pot vota, așa cum a propus Polonia încă din 2011, ca România și Bulgaria să aibă acces în Spațiul Schengen în două etape. Mai întâi, libera circulație în/dinspre aceste țări se se facă numai pe frontierele maritime și aeriene, adică în porturi și aeroporturi. Apoi, după implementarea acestei decizii să se supună la vot și eliminarea controalelor pentru frontierele terestre.
Dacă România va cere oficial în octombrie sau decembrie accesul în Schengen, va fi a 16-a solicitare de acest gen.
„Din septembrie 2011 până în 2018 proiectul deciziei a fost inclus pe agendele pregătitoare ale Consiliului Justiție și Afaceri Interne în 15 rânduri”, ne-au precizat reprezentanții Ministerului de Interne.
În ultimii patru ani, Bucureștiul nu a mai deschis subiectul pentru că avea de pus la punct până în 2021 sistemele de verificare a vizelor și persoanelor care este operațional în spațiul Schengen.
