Boicot sau grevă constituțională? Care sunt efectele blocajului de la CCR în privința legii pensiilor magistraților

Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru a treia oară luarea unei decizii în privința legii privind pensiile magistraților după un blocaj de natură administrativă.

Cele mai recente amânări au venit după ce, două zile la rând, pe 28 și pe 29 decembrie, Curtea nu a putut strânge cvorumul necesar pentru a ține ședința.

Conform propriului regulament, ședințele sunt valide dacă la ele participă două treimi dintre magistrații constituționaliști, adică șase dintre cei nouă judecători.

Astfel, proiectul de lege privind pensiile magistraților – al doilea pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, la începutul acestei luni, și care prevede că intră în vigoare de la începutul anului viitor – nu a putut pleca la promulgare.

Două proiecte, două asumări, două contestări - scurt istoric

Guvernul Bolojan și-a asumat prima dată răspunderea pe o lege care viza creșterea vârstei de pensionare a magistraților pe 1 septembrie 2025.

Potrivit noului act legislativ, vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor ar urma să crească gradual, de la 48-50 în prezent, până la 65 de ani, cum se întâmplă în cazul majorității cetățenilor români, dar și al magistraților din alte state europene.

De asemenea, pensia de serviciu (care nu se bazează pe contributivitate) nu va mai depăși venitul net avut în perioada de activitate, respectiv maximum 70% din ultimul salariu net. În acest moment, există situații în care pensia unui magistrat depășește ultimul salariu.

Împotriva Guvernului au fost depuse mai multe moțiuni de cenzură din partea opoziției. Toate aceste moțiuni au fost respinse.

În paralel, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin semnătura președintei Lia Savonea, a contestat legea la Curtea Constituțională, pe motiv că Guvernul nu a respectat toate procedurile înainte de a trece la asumarea răspunderii.

Mai exact, Executivul nu a așteptat punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii înainte să-și angajeze răspunderea în Parlament.

Pe 20 octombrie, CCR a acceptat, cu o majoritate strânsă de 5 la 4, obiecția Înaltei Curți de Casație și Justiție și a declarat legea neconstituțională.

Guvernul a reînceput discuțiile cu magistrații și a venit cu un nou proiect în fața Parlamentului pentru care premierul Ilie Bolojan și-a asumat din nou răspunderea, pe 2 decembrie.

A urmat o nouă moțiune de cenzură (respinsă pe 13 decembrie) și o nouă sesizare a Curții Constituționale a României făcută tot de Înalta Curte de Casație și Justiție. De data aceasta, obiecțiile vizau o posibilă discriminare a magistraților în raport cu alte categorii profesionale în privința calculării cuantumului pensiilor.

Primul termen al dezbaterii a fost stabilit pe data de 10 decembrie. Magistrații constituționaliști au amânat luarea unei decizii până pe 28 decembrie. Anunțul spunea, teoretic, că până la acea dată se vor fi terminat dezbaterile, iar judecătorii vor fi în măsură să se pronunțe, adică să anunțe o decizie.

Duminică, 28 decembrie 2025, patru dintre cei nouă membri ai CCR au părăsit însă ședința în timpul unei pauze. Plecarea lor a lipsit ceilalți cinci judecători de cvorumul de două treimi necesar unei ședințe legal întrunite.

Este vorba despre judecătorii propuși de PSD: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc.

Pronunțarea a fost programată pentru a doua zi, pe 29 decembrie, însă nu a mai avut loc, după ce aceiași patru judecători au decis să nu participe deloc la ședință și să lipsească astfel CCR de cvorumul necesar.

Următoarea încercare de rezolvare a sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților va avea loc pe 16 ianuarie 2026.

Conflictul de la CCR: președinta Simina Tănăsescu vs. judecătorii Deliorga, Stan, Licu și Busuioc

Patru dintre cei nouă judecători ai CCR care au lipsit și au afectat cvorumul Curții sunt Cristian Deliorga, Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Mihai Busuioc. Toți cei patru, la momentul numirii lor în funcție, au fost propuși de Partidul Social Democrat (PSD).

Într-o declarație comună trimisă presei, cei patru au susținut că președinta CCR, Simina Tănăsescu, ar fi încercat să afecteze „calitatea deliberării” prin termenele de judecată prea scurte.

Simina Tănăsescu, președinta CCR.

Mai întâi, magistrații constituționaliști spun că sesizarea a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14:45.

„În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor în cauză și a fixat termen de judecată a dosarului pentru data de 10 decembrie, la mai puțin de trei zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale”, susțin cei patru.

Pe 10 decembrie, explică ei, dosarul a fost amânat pentru că „raportul întocmit în cauză a fost incomplet”.

„Președinta Curții a fixat noul termen pentru data de 28 decembrie 2025, într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate”, insistă judecătorii Deliorga, Licu, Stan și Busuioc.

Aceștia mai invocă amânarea soluționării pentru o zi din luna ianuarie 2026, deoarece „toate celelalte cauze aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate în data de 22 ianuarie 2026”, însă președinta Curții Constituționale „a refuzat să procedeze în mod similar”.

Duminică, 28 decembrie, un judecător – Cristian Deliorga – a cerut să se întrerupă deliberarea „pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii”. La solicitarea lui s-au raliat Gheorghe Stan și Bogdan Licu.

Cristian Deliorga, judecător al Curții Constituționale (centru).

Legea spune că „dacă cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată”.

Motivul amânării, au precizat cei patru, a vizat solicitarea unui punct de vedere „prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale”.

Cei patru susțin că cererea a fost ignorată de conducerea Curții, care a refuzat „fără justificare” să o aplice și să fixeze un nou termen de soluționare.

Acesta ar fi contextul în care cei trei, însoțiți de judecătorul Mihai Busuioc, au părăsit sala și, astfel, nu a mai fost cvorumul necesar continuării ședinței de duminică.

Mihai Busuioc este ultimul dintre cei patru care au părăsit sala de judecată pentru a lăsa CCR fără cvorumul necesar funcționării. Dacă ar fi rămas, ședința se ținea, cu cvorum minim de șase. Ex-președinte al Curții de Conturi, a fost nominalizat de PSD, în septembrie 2025.

Un alt argument invocat în acea ședință ar fi fost necesitatea unui studiu de impact din partea Guvernului.

Or, într-o declarație publică, președinta CCR, Simina Tănăsescu a declarat, imediat după anunțul unei noi amânări, că „studiul de impact este un document premergător în adoptarea actelor normative reglementat de Legea 24 din 2000”, dar prezența, absența și conținutul său, nu țin de atribuțiile Curții.

„Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor.”

În data de 29 decembrie, stabilită pentru soluționarea cauzei și ultima șansă ca legea să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026, cei patru judecători constituționaliști - Cristian Deliorga, Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Mihai Busuioc - nu au mai venit deloc la muncă.

Ei spun că au făcut acest lucru „nu ca un blocaj al activității Curții”, ci ar fi fost „o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României”.

Luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, s-ar îndepărta de la practica obișnuită a Curții și „riscă să afecteze calitatea deliberării”, insistă cei patru judecători.

Prof. Cristian Pîrvulescu: Nu este presiunea PSD, ci a magistraților

Ministrul Apărării, Radu Miruță (USR), a declarat într-o intervenție televizată la Digi24 că amânările succesive de la CCR sunt „o batjocură” la adresa întregii țări și că PSD trebuie să explice ce a avut în vedere când a făcut selecția celor patru reprezentanți ai săi la Curtea Constituțională.

„Vă bateți joc și duceți în derizoriu importanța instituției”, a răbufnit el, adresându-se public celor patru judecători care au ales să boicoteze luarea oricărei decizii.

Din partidul primului ministru, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a transmis imediat după anunțul celei de-a treia amânări că „premierul Bolojan nu va ceda în fața presiunilor și nici Partidul Național Liberal nu o va face, indiferent dacă ele vin din zona politică sau instituțională”.

El a accentuat că „reforma pensiilor înseamnă sfârșitul privilegiilor”, că „asta probabil deranjează”, dar a avertizat: „Nu putem permite jocuri politice, mai ales cu o miză atât de importantă”. „Reforma nu mai poate fi amânată”, a spus el.

Fostul premier și lider PNL și, mai recent, fost consilier prezidențial Ludovic Orban a cerut luni ca PSD să fie dat afară de la guvernare după ce cei patru judecători propuși de acest partid la Curtea Constituțională au boicotat două zile la rând o soluție legată de reforma pensiilor speciale ale magistraților.

Politologul Cristian Pîrvulescu spune însă că nu vede implicații politice majore după decizia Curții Constituționale.

Politologul Cristian Pîrvulescu crede că nu PSD a fost cel care a pus presiune pe cei patru magistrați să folosească toate tertipurile pentru a amâna luarea unei decizii. Atitudinea lor este mai degrabă un efect al presiunii colegilor lor magistrați.

„Am văzut că există speculații că ar fi o presiune din partea PSD asupra magistraților numiți, dar nu cred că există o astfel de presiune.”

„Cred că este, mai degrabă, o presiune din partea corpului magistraților, trei dintre cei patru vin din rândul magistraturii, fiind procurori sau judecători înainte de a fi desemnați la Curtea Constituțională”, consideră Pîrvulescu.

Profesorul de științe politice mai spune că, în ultimele luni, a existat o presiune imensă care s-a manifestat asupra justiției în general și asupra Curții Constituționale în special.

Pîrvulescu dă ca exemple scurgerea de informații în presă a raportului Siminei Tănăsescu imediat după ședința din data de 10 decembrie din care rezulta poziția acesteia față de lege, dar și articolele repetate despre averea judecătoarei Ciochină.

De la stânga la dreapta: Bogdan Licu, Mihaela Ciochină, Cristian Deliorga, Simina Tănăsescu.

Mihaela Ciochină este unul dintre cei cinci magistrați care au declarat neconstituțională prima variantă a legii.

Pîrvulescu spune că în lupta dintre cele două tabere, rezultă clar că cei patru magistrați nu doresc luarea unei decizii anul acesta, ci abia la anul, în timp ce cealaltă tabără ar dori contrariul.

Bogdan Dima: Tema pensiilor și cea a conducerii Justiției s-ar putea să se anuleze între ele

Bogdan Dima, profesor de drept constituțional la Facultatea de Drept a Universității București, spune că cel mai important efect al acestui scandal este amânarea intrării în vigoare a legii.

„Că e boicot, că e grevă – mai degrabă sună a boicot – indiferent cum l-am denumi, realitatea este una singură, obiectivul este unul singur: amânarea unei decizii”, spune Dima.

El afirmă că, în situația în care ședința de pe 29 decembrie ar fi avut loc, probabil că ar fi existat o majoritate care să respingă obiecția.

Acesta pentru că hotărârile CCR se iau cu majoritate simplă/ 50%+1, dar pentru ca ședințele să fie legal întrunite este nevoie de o prezență de două treimi, adică de minim șase judecători.

„Știind acest lucru, grupul a ales această modalitate și a lăsat Curtea fără cvorum”, subliniază profesorul.

A doua consecință pe care opinia publică ar trebui să o aibă în vedere este cui folosește scandalul. „Va fi o acțiune în presă, se va pune presiune, se va discuta despre aceste presiuni.”

„Mie mi se pare interesant să analizez care este impactul celor două teme care țin capul de afiș și sunt legate de Justiție - una mai veche cum este cea a pensiilor de serviciu. Mai există o a doua temă, mai nouă, tema contestatară cum o numesc eu - contestarea din interiorul sistemului judiciar cu privire la leadershipul Justiției, conducerea Justiției”, menționează el.

„Mi s-ar părea interesant să ne întrebăm cum se întrepătrund și ce efect are una asupra celeilalte, pentru că s-ar putea ca, la un moment dat, să constatăm că cele două teme se anulează reciproc”, mai spune profesorul universitar.

Cu alte cuvinte, presiunile în favoarea reformiștilor să fie folosite de tabăra conservatorea/Savonea drept contra-argument de tipul „magistrații nu trebuie să cedeze presiunilor”.

Reacții politice la criza din CCR

Criza de cvorum de la Curtea Constituțională a României (CCR) a generat reacții categorice din zona politică.

Toate partidele critică situația de la CCR, indiferent dacă sunt la putere sau în opoziție. Tonul este mai temperat sau mai grav.

Raluca Turcan, fost ministru din partea PNL în mai multe cabinete, a criticat absența celor patru judecători care au lăsat Curtea fără cvorum și a scos, de asemenea, în evidență că aceștia au fost numiți la propunerea PSD.

„Vreau să cred că nu vom asista la o CCR blocată pe termen nedefinit. O astfel de situație ar fi un semnal politic extrem de grav”, a transmis Turcan, avertizând că o instituție constituțională paralizată pune în pericol funcționarea statului de drept.

Și președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, a cerut o decizie rapidă din partea Curții:

„Respectăm rolul CCR, dar România are nevoie de o decizie clară care să permită continuarea reformelor asumate. Blocajele au consecințe reale – riscăm pierderea fondurilor PNRR”, a precizat acesta.

Reprezentanții USR au mers mai departe, acuzând un comportament nelegal al judecătorilor CCR care au refuzat să participe la ședință.

„Este inadmisibil ca o instituție să fie blocată de persoane fizice. Legea spune clar că judecătorii au obligația de a vota asupra problemelor de pe ordinea de zi”, a declarat purtătorul de cuvânt Cristian Seidler.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a completat: „Vă bateți joc de importanța instituției. Judecați și asumați-vă, nu fugiți de cvorum!”

Liderul AUR, George Simion, a avut o scurtă reacție pe Facebook: „CCR - autoarea loviturii de stat. Ce pretenții să avem de la un stat capturat, putred și corupt?”.

Colegul său de partid, Marius Lulea, consideră că blocajul CCR este simptomul unei crize instituționale generalizate.

„Aproape toate instituțiile statului au ajuns subordonate partidelor aflate la guvernare. Doar o reformă administrativă profundă, inclusiv alegerea directă a judecătorilor CCR de către cetățeni, ar putea restabili independența lor”, afirmă Lulea.

El a adăugat că presiunea socială internă – sau chiar presiunea Uniunii Europene – ar putea forța schimbarea.

Ministul Justiției, Radu Marinescu, a respins orice legătură a PSD cu atitudinea magistraților care nu au mai asigurat cvorumul ședinței în care s-a discutat Legea privind salariile magistraților.

Ministerul Justiției, Radu Marinescu (PSD), într-o declarație pentru Europa Liberă, a respins acuzațiile privind influența politică.

„Ministerul Justiției nu are competența de a indica soluții unei instituții independente. Judecătorii CCR, odată numiți, nu mai au nicio apartenență politică și trebuie să se manifeste în totală independență”, susține Marinescu.

El a recunoscut totuși că ar fi nevoie, pe termen lung, de o discuție privind modernizarea cadrului legislativ de funcționare a Curții.

O propunere a venit chiar în ziua celei de-a treia amânări: deputatul USR Alexandru Dimitriu a cerut ca mandatele celor patru judecători să înceteze, deoarece aceștia și-ar fi încălcat obligațiile de serviciu.

E boicotul un gest nedemocratic? Ar trebui sancționați cei patru judecători?

Profesorul de drept constituțional Bogdan Dima spune că legea CCR prevede sancțiuni în cazul încălcării grave a atribuțiilor de către magistrații constituționaliști, dar e de părere că intenția de a nu asigura cvorumul pentru o ședință nu se poate încadra în categoria faptelor grave.

Profesorul Pîrvulescu spune chiar că legea nu ar trebui schimbată pentru a nu mai permite astfel de situații, părere la care achiesează și Dima.

Mecanismele de a da voce minorității, spun cei doi, fac parte din jocul democratic. Lipsa de cvorum, abținerea, amânările sunt forme de exprimare liberă și forme de negociere.

Altfel, spun cei doi, s-ar ajunge la situația ca majoritatea să decidă arbitrar fără o dezbatere reală și eficientă.

Cum va ieși însă România din acest blocaj rămâne de văzut.

Deși menționat constant în ultimele două zile, PSD nu a formulat un punct de vedere. Nu a formulat încă un punct de vedere nici Palatul Cotroceni.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.