Analiză | Suveraniștii, o forță redutabilă într-un parlament divizat. Negocieri sub spectrul turului doi al prezidențialelor

Rezultatele mai arată un viitor parlament extrem de fragmentat, practic niciun partid nu a reușit să depășească 23% (înainte de redistribuiri), ceea ce va complica lucrurile și în negocierile pentru o majoritate pro-europeană, de izolare a partidelor suveraniste, dar și din perspectiva turului doi al prezidențialelor de duminică.

Suveraniștii, a doua forță politică

Trei sunt partidele suveraniste - AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), SOS România și POT (Partidul Oamenilor Tineri) - care au trecut pragul electoral de 5% și vor intra în parlament.

Rezultatele lor cumulate se apropie de 33%. Este clar o victorie a suveranismului care în patru ani și-a triplat scorul, de la 9,08% – cât a avut AUR în 2020 – la cel de acum.

AUR a ajuns acum undeva la 18% în țară și la peste 26% în diaspora, altă dată fieful USR.

O supriză o constituie POT (Partidul Oamenilor Tineri) care îl susține pe Călin Georgescu și care a intrat pe radar după primul tur de scrutin cu o campanie agresivă pe TikTok. Până acum două săptămâni, POT și Georgescu nici măcar nu intrau în atenția sondajelor de opinie.

La primul tur al prezidențialelor, Călin Georgescu și George Simion obțineau împreună 36,8%, ceea ce arată că între timp bazinul electoral suveranist s-a mai restrâns din diverse motive.

Fie unii alegători s-au răzgândit sub efectul campaniei împotriva lui Georgescu, fie nu s-au regăsit în niciunul dintre partide, fie au fost derutați.

George Simion, liderul AUR, anunță victoria partidului în alegerile parlamentare.

Partidele tradiționale, penalizate

De partea cealaltă, partidele pro-europene, cum au fost numite în această perioadă buimacă de după primul tur, reușesc să facă o majoritate confortabilă de peste 54%, care va mai crește după redistribuiri. Suprizele nu lipsesc însă nici aici.

1. PSD, cel mai mic scor din istorie

PSD (Partidul Social Democrat) este pe primul loc, dar cu unul din cele mai mici scoruri obținute în 35 de ani: circa 23%. Un rezultat care este cu doar patru procente peste cel al lui Marcel Ciolacu în primul tur al alegerilor prezidențiale (19,14%).

Partidul a pierdut circa 10% de la alegerile locale din vară, când a obținut peste 32%, și până acum.

Acest lucru poate arăta că PSD a pierdut electorat în favoarea suveraniștilor dar și că a fost penalizat pentru guvernare. Marcel Ciolacu nu a fost o locomotivă pentru partid, dar nici partidul pentru el. Ar părea că steaua PSD începe să apună sub tăvălugul suveranist.

Marcel Ciolacu nu are motive de bucurie. Rezultatele s-au dovedit defavorabile partidului.

PSD a pierdut peste 150.000 de voturi în favoarea unui partid cu aproape același nume și cu siglă asemănătoare, Partidul Social Democrat Unit, care a obținut 1,81%.

Social-democrații pot cere premierul, ca fiind cel mai mare partid, și rămân cheia oricărei viitoare construcții de guvernare, fără PSD fiind practic imposibil de construit o majoritate.

2. USR, scor modest deși cu candidat în turul doi

O surpriză o constituie scorul modest obținut de Uniunea Salvați România (USR), circa 13% în țară și peste 23% în diaspora, în condițiile în care o are pe Elena Lasconi în turul doi la prezidențiale.

Partidul și-a mărit scorul față de alegerile europene din vară, când a depășit cu greu 8%, dar nu suficient. Creșterea se datorează probabil tracțiunii Elenei Lasconi (19,7% în primul tur al alegerilor prezidențiale).

Elena Lasconi și liderii USR sunt în fața unui scor modest și a unei confruntări decisive în turul doi.

Partidele fondate de politicieni plecați din USR – REPER, DREPT și SENS – nu au reușit să atingă pragul electoral și ratează intrarea în parlament, voturile lor urmând să fie redistribuite.

Fracturarea voturilor din această zonă constituie una dintre explicațiile scorului redus al USR.

USR nu a reușit să-și recucerească nici măcar propriul electorat pierdut în ultimii ani din cauza frecventelor scandaluri interne, a despărțirilor și a unui leadership modest. Cu atât mai mult nu a reușit să atragă masiv electorat nou, chiar dacă, iată, are candidatul în turul doi al prezidențialelor.

Rezultatul va ridica probleme pentru USR atât la negocierile pe care le va purta cu PSD pentru susținerea Elenei Lasconi în turul al doilea de scrutin, cât și pentru o construcție guvernamentală.

3. PNL, tot pe tobogan

Liberalii au obținut un rezultat slab, în jur de 14%, mult sub scorul de la localele din vară, când a avut 29%, dar net superior celui al lui Nicolae Ciucă în primul tur al prezidențialelor, de doar 8,8%.

Acest lucru arată și că alegerea lui Ciucă drept candidat a fost o greșeală, dar și că PNL (Partidul Național Liberal) a fost penalizat de propriul electorat pentru alianța cu PSD și diverse alte erori făcute la guvernare și în campania electorală.

Probabil că, asemenea PSD, a pierdut electorat și în favoarea suveraniștilor.

4. UDMR s-a depășit pe sine însuși

UDMR (Uniunea Democrată a Maghiarilor din România) are una dintre cele mai bune performanțe ale sale, 6,5%, ca urmare a unei excelente mobilizări sub amenințarea extremismului.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a transmis un mesaj explicit electoratului maghiar în acest sens, mesaj care a fost înțeles și ascultat.

Trăgând linie, partidele mainstream, cele care s-au aflat la guvernare în ultimii trei ani, PSD și PNL, au fost penalizate de electorat. Votul antisistem, una din componentele principale ale suveranismului, coagulator al nemulțumirilor populației, le-a lovit puternic. Nici USR nu a fost ocolit de el.

Majorități și guverne. Cheia e la PSD

Cu aceste cifre pe masă, devine limpede că o majoritate parlamentară nu se poate realiza decât între PSD, PNL, USR și UDMR. Rezultatul este însă foarte fragmentat încât, oricare dintre aceste partide ar fi lăsat pe dinafară, majoritatea de 50% nu va putea fi atinsă.

Cele două variante:

• Guvern de uniune națională între PSD, PNL, USR și UDMR
• Guvern minoritar sprijinit în parlament de unul dintre cele trei partide importante.

Oricare dintre formule nu va fi însă una stabilă, iar asta se vede din experiența ultimilor ani, care a arătat că niciuna dintre combinațiile de două partide, PNL-USR sau PSD-PNL, nu a reușit o bună guvernare și a fost marcată de certuri.

O combinație de patru partide va fi și mai greu de gestionat, mai ales că există incompatibilități majore între PSD și USR, dar și între PNL și PSD, ca rezultat al campaniei electorale.

Varianta unui guvern minoritar susținut de PSD sau PNL din parlament, pe modelul guvernului Tăriceanu din perioada 2004-2007, ar fi și mai nesigură.

Indiferent însă de aceste idiosincrazii, partidele sunt forțate să se așeze la masa negocierilor și să găsească o formulă de majoritate și de guvernare în fața ascensiunii suveraniștilor.

Deja au fost transmise semnale clare în acest sens. PSD probabil va cere premierul – fiind partidul cu cel mai bun scor, funcție la care aspiră Marcel Ciolacu. Din informațiile Europei Libere, la insistențele partidului, Ciolacu intenționează să renunțe la demisie.

O formulă PSD-PNL-UDMR ar putea urca spre 48-49% după redistribuiri, dar i-ar trebui sprijin în parlament din partea USR.

Doar că PNL, prin vocea lui Ilie Bolojan și a altor lideri, a spus deja că este dispus să intre în opoziție pentru că alegerile au dovedit că alianța cu PSD i-a dăunat grav.

USR susține că va negocia cu toate partidele, chiar și cu PSD, dar aici interesele sunt legate mai degrabă de obținerea unei susțineri în turul doi pentru Elena Lasconi.

Un lucru este însă cert, indiferent de formulă, PSD e cheia și pentru o majoritate parlamentară cât de cât stabilă și, deci, a unui guvern.

Sub spectrul turului doi

Orice discuție despre majorități parlamentare se blochează în incertitudinea privind finala prezidențială. Cele mai aprige negocieri din zilele imediat următoare vor pleca de la susținerea Elenei Lasconi.

Deocamdată, rezultatul de la renumărarea voturilor nu este cunoscut, dar, din informațiile Europei Libere, ierarhia candidaților nu s-a schimbat și este probabil ca luni Curtea Constituțională (CCR) să valideze primul tur cu Georgescu și Lasconi (ședința este programată la ora 17:00).

Dacă PNL a anunțat răspicat încă din prima zi că o susține necondiționat pe Lasconi și nu și-a schimbat poziția până acum, PSD a rămas în expectativă.

Una care avea legătură și cu speranța că, după renumărare, Marcel Ciolacu va intra în finala prezidențială, dar și cu calibrarea unor condiții pentru acestă susținere.

Ar fi de așteptat ca luni, cel mai târziu marți, PSD să facă un anunț în sensul acesta, dar lucrurile nu sunt deloc simple. Marcel Ciolacu a atacat-o pe Lasconi, atrăgându-i atenția că „are nevoie de fiecare vot ca să îl învingă pe domnul Georgescu”.

Pe altă parte, PSD nu-și poate permite să nu anunțe public susținerea Elenei Lasconi, după ce în ultima săptămână și-a făcut campanie avertizând asupra pericolului suvernist și a îndepărtării României de la traseul euroatlantic.

Oricum, chiar dacă PSD își va anunța susținerea pentru Elena Lasconi, rămâne un mare semn de întrebare dacă electoratul va asculta îndemnul de la centru.

Electoratul PSD este unul conservator, care nu o agreează pe Lasconi, USR a fost permanent atacat de PSD. Rămâne deci de văzut care va fi susținerea efectivă de care ar putea beneficia Elena Lasconi în turul doi din partea PSD.

Aceeași problemă se pune într-o măsură și în ce privește electoratul PNL, care are la rândul său o componentă conservatoare.

Singurul electorat care, probabil, se va încolona la vot pentru Elena Lasconi va fi cel maghiar, care vede în Călin Georgescu și partidele suveraniste un real pericol.

Elena Lasconi va avea însă nevoie de fiecare vot al electoratului de centru -dreapta, nu numai de cel al PSD, PNL și UDMR. Este vorba de acel electorat care s-a mobilizat mereu în turul doi împotriva candidatului PSD.

De data aceasta însă, nu mai funcționează tradiționala dihotomie pro și contra PSD, ceea ce face ca turul doi să fie sub o mare incertitudine.

O eventuală victorie a lui Călin Georgescu va schimba complet calculele.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.