Ce urmează pentru Ucraina și Europa după suspendarea ajutorului militar al Statelor Unite? Reacții de la București și Bruxelles

Oficiali de la Casa Albă citați de Reuters spun că suspendarea ajutorului militar pentru Ucraian privește toate echipamentele militare americane care nu au ajuns deja în Ucraina, inclusiv armamentul aflat în mijloace de transport aerian sau naval sau care așteaptă în tranzit în Polonia.

De altfel, premierul polonez Donald Tusk a spus că informațiile care „vin de la graniță, din nord, din Jasionka (hub din apropierea graniței dintre Poloniei și Ucrainei unde ajung ajutoarele), confirmă anunțurile părții americane”.

Tusk a mai spus la o întâlnire a guvernului de la Varșovia că se discută și despre începerea ridicării sancțiunilor împotriva Rusiei.

Suspendarea este una temporară și va rămâne în vigoare până când Zelenski va fi dispus să se angajeze ferm în discuții pentru pace, susțin oficialii citați.

„Facem o pauză și ne revizuim ajutorul pentru a ne asigura că acesta contribuie la o soluție”, a declarat un oficial al Casei Albe care a vorbit sub condiția anonimatului.

Vicepreședintele american și alți oficiali spun că Zelenski ar trebui să-și ceară scuze pentru conflictul cu președintele Trump din Biroul Oval. Secretarul de stat Marco Rubio a cerut public ca Zelenski să își ceară scuze pentru ziua de vineri.

Până acum, Volodmir Zelenski a refuzat să facă acest gest, considerând că nu a fost nepoliticos sau nerecunoscător față de președintele Donald Trump și Statele Unite ale Americii, așa cum i-a reproșat vicepreședintele J.D. Vance.

Președinții Donald Trump și Volodimir Zelenski la discuția din Biroul Oval care a degenerat în ceartă.

Zelenski cedează și vrea să semneze acordul dorit de Trump

Dar marți, 4 aprilie, a postat un mesaj pe X în care își reafirmă disponibilitatea de a reveni la masa negocierilor pentru că, spune Zelenski, „nimeni nu își dorește pacea mai mult decât ucrainenii.

„Echipa mea și cu mine suntem pregătiți să lucrăm sub conducerea puternică a președintelui Trump pentru a obține o pace care să dureze”.

Primele etape pentru a pune capăt războiului ar putea fi:

• eliberarea prizonierilor și armistițiul pe cer;
• interzicerea rachetelor, a dronelor cu rază lungă de acțiune, a bombelor asupra energiei și a altor infrastructuri civile;
• și armistițiul în mare imediat, dacă Rusia va face același lucru.

Președintele ucrainean mulțumește în mesaj pentru „cât de mult a făcut America pentru a ajuta Ucraina să-și mențină suveranitatea și independența. Și ne amintim de momentul în care lucrurile s-au schimbat când președintele Trump a oferit Ucrainei Javelins. Suntem recunoscători pentru asta”.

Cât mai rezistă Ucraina

Suspendarea asistenței militare americane nu va duce la o prăbușire bruscă a liniilor defensive ale Ucrainei, dar ar putea avea un impact real asupra războiului în câteva luni, subminând în special apărarea antiaeriană și capacitățile de atac de precizie.

Pauza de livrare a sprijinului militar vine într-un moment în care forțele Moscovei câștigă teren de mai multe luni, cu un cost masiv în victime.

Orice întrerupere a fluxului de arme americane către linia frontului ar slăbi rapid șansele Ucrainei de a face față invaziei ruse.

Istoricul Cosmin Popa, specializat în spațiul ex-sovietic, spune pentru Europa Liberă că Ucraina a fost trădată.

„E un format de presiune extremă la capătul căruia Trump și cei din jurul lui nu au decât de câștigat. Pentru că în cazul în care Ucraina nu face concesii și nu acceptă viziunea lor despre pace e foarte convenabil pentru administrația Trump. Serviciile promise lui Putin au fost livrate, de unde și reacția de la Kremlin de astăzi”.

„Iar dacă Ucraina face concesii pentru reluarea acestui ajutor pe o durată care oricum va fi limitată, oricum e într-o situație proastă, pentru că aceste concesii sunt în spiritul celor cerute de Putin. Deci, din punctul ăsta de vedere, din păcate, Ucraina nu are o ieșire în momentul de față”, spune Cosmin Popa.

Ucraina ar putea, probabil, să-și mențină ritmul actual de luptă timp de câteva săptămâni – poate până la începutul verii – înainte ca sistarea ajutorului american să înceapă să aibă un efect major, au declarat oficialii occidentali în urma deciziei.

Oleksandr Merejko, șeful Comisiei pentru afaceri externe a parlamentului ucrainean, a declarat că decizia arată ca și cum președintele american ar împinge Kievul să capituleze.

„La suprafață, acest lucru arată foarte rău. Se pare că ne împinge spre capitulare, ceea ce înseamnă (acceptarea) cererilor Rusiei”, a spus el.

Premierul ucrainean Denis Șmihal susține că „armata noastră și guvernul au capacitățile, instrumentele, să spunem, pentru a menține situația în prima linie. Evident, ele nu sunt supuse dezvăluirii. Vom continua să lucrăm cu SUA prin toate canalele disponibile într-o manieră calmă.”

Pe de altă parte, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) a avertizat că decizia de a întrerupe ajutorul american va „submina în mod direct obiectivul declarat al președintelui Trump de a obține o pace durabilă în Ucraina”.

„Rusia ar profita de încetarea ajutorului american pentru Ucraina pentru a cuceri mai mult teritoriu în Ucraina și pentru a încerca să epuizeze sprijinul european – abordarea pe care Putin a descris-o în teoria sa a victoriei”, a spus ISW.

Veselie la Kremlin

Dacă în Ucraina și Europa, știrea suspendării ajutorului american a fost primită cu maximă îngrijorare, mai ales că președintele Donald Trump nu s-a consultat cu aliații în prealabil, la Kremlin a fost bucurie.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „suspendarea ajutorului american e cea mai buna contribuție pentru pace”.

Dmitri Medvedev, șeful adjunct al Consiliului de Securitate din Rusia, a spus în limbajul caracteristic că „Administrația Trump nu mai vrea să-l hrănească pe idiotul nazist de la Kiev. Câinele plin de purici a fost ridicat de o Europă decrepită, care a exclamat cu bucurie «Cățelușul meu!» Nu are rost, câinele nebun este periculos”.

Președinții Donald Trump și Vladimir Putin în timpul unei întâlniri în Finlanda, 2018.

Putin mai are un motiv de mulțumire: Casa Albă ia în considerare să relaxeze sancțiunile împotriva Rusiei.

Potrivit Reuters, Casa Albă a cerut Departamentului de Stat şi Trezoreriei să elaboreze opţiuni pentru relaxarea sancţiunilor împotriva Rusiei, pentru ca oficialii americani să le discute cu reprezentanţii ruşi în zilele următoare.

Nu este clar ce sancțiuni ar putea fi ridicate, dar ar putea fi vorba de cele împotriva unor anumite entităţi şi persoane, inclusiv unii oligarhi.

Kremlinul este la curent cu aceste intenții, iar purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov susține că normalizarea relațiilor bilaterale SUA-Rusia ar trebui „să fie eliberate de această povară negativă a așa-ziselor sancțiuni”.

Nu este clar ce ar putea cere în schimb Washingtonul de la Moscova.

Reacții dure de la Bruxelles

Eurodeputata suedeză Karin Karlsbro, raportor al Parlamentului European pe decizia recentă de a da imprumuturi Ucrainei finanțate din activele rusești înghețate, spune pentru Europa Liberă că decizia este „o lovitură dură pentru o țară care în prezent luptă nu numai pentru propria existență, ci și pentru dreptul fiecărei națiuni la pace și libertate”.

Bernard Guetta, europarlamentar francez independent, parte al grupului liberal Renew, fost jurnalist, are o opinie dură față de gestul președintelui Donald Trump.

Bernard Guetta

„Într-un cuvânt: trădare. Trump și prietenii lui pur și simplu omoară oamenii care luptă pentru libertatea, demnitatea și independența lor. E un șoc oribil. Îl ajută pe Putin să omoare mai mulți oameni, să distrugă mai multe sate, mai multe cartiere în marile orașe”, spune Bernard Guetta pentru Europa Liberă.

Eurodeputatul francez atrage atenția că președintele Trump suspendă ajutoarele militare pentru Ucraina simultan cu impunerea tarifelor statelor de la graniță, Canada și Mexic, ceea ce înseamă că „își face prea mulți inamici, înfurie pe prea mulți, creează haos zi de zi”.

Ce vrea și ce poate face Europa

În cele şase săptămâni de când e la Casa Albă, Donald Trump a lăsat de înțeles că vrea să-și reia legăturile cu Rusia în dauna Ucrainei și a Europei.

„UE a fost înfiinţată pentru a trage SUA pe sfoară”, a declarat Trump miercurea trecută, iar cearta din Biroul Oval cu Volodimir Zelenski, pe care îl numise recent „dictator”, a arătat această diferență.

Europa pare că a înțeles și ea schimbarea care se petrece sub ochii ei și responsabilitățile care îi revin nu doar pentru securitatea Ucrainei, ci și pentru propria securitate, așa că a început să depună eforturi diplomatice pentru identificarea unor răspunsuri comune.

Bernard Guetta, europarlamentar francez independent, spune că europenii au înțeles că nu se mai pot baza pe SUA pentru securitatea lor, că trebuie să-și construiască propria apărare independentă.

„Europenii nu vor acționa pe cât de repede sau de eficient își doresc. Dar e clar că noi, europenii, ne vom mări cu siguranță sprijinul pentru Ucraina, vom crește livrările de arme și cu siguranță îi vom ajuta să reziste după această trădare”, spune Guetta pentru Europa Liberă.

Mai întâi la Paris și Londra, apoi în cadrul unui summit UE extraordinar care va avea loc la Bruxelles joi, săptămâna aceasta, liderii europeni au discutat și vor discuta despre planul de ajutorare a Ucrainei și propria înarmare independentă de SUA.

Bruxellesul a aprobat mai multe împrumuturi pentru Ucraina susținute prin activele înghețate în Belgia ale băncilor rusești și dobânzile acestora - încă este așteptată o decizie care le-ar aloca ucrainenilor direct aceste fonduri.

Institutul Kiel a urmărit în detaliu toate armele și tehnologiile trimise Ucrainei de către fiecare țară în parte, conform informațiilor disponibile publicului. În plus, europenii au antrenat forțele ucrainene.

Pe lângă ajutoarele promise Ucrainei, statele europene au de gând să investească mai mult în propria apărare. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți un plan de înarmare de 800 de miliarde de euro; ideea e prezentă la Bruxelles de multă vreme, însă se pare că deciziile mari vin doar după imboldul agresiunii rusești sau, acum, a ostilității americane.

„Parte din prezumțiile noastre sunt subminate profund. Schimbările sunt rapide și din ce în ce mai alarmante. Miza este o Ucraină liberă și suverană, precum și o Europă sigură și prosperă”, argumentează von der Leyen în scrisoarea de marți către liderii europeni, în care le-a prezentat noul plan de înarmare.

Ea punctează că bazele Europei de după 1945 sunt, acum, în joc.

„Iar când ordinea Europei e instabilă, istoria ne arată că întreg sistemul internațional poate fi destabilizat”, punctează von der Leyen.

Acest plan, numit ReArm, are cinci puncte:

1. Permiterea statelor europene să folosească fonduri publice pentru apărare fără declanșarea procedurii de deficit bugetar excesiv;
2. Împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro, pentru înarmarea comună;
3. Facilitarea investițiilor în domeniul apărării;

Ultimele două puncte ale planului țin de mobilizarea capitalului privat și a Băncii Europene de Investiții.

La summitul extraordinar al liderilor europeni, care va avea loc joi, la Bruxelles, este așteptat acordul șefilor de stat pentru împrumuturile europene.

Alți lideri europeni și-au arătat interesul pentru propria înarmare: Franța vrea să crească cheltuielile pe apărare de la 2,1% din PIB la 3-3,5%, Germania dă semne că vrea să crească masiv investițiile, iar Polonia – țara UE care cheltuie cel mai mare procent din PIB pe apărare – își scormonește și ea buzunarele.

Este în discuție și o dezlipire de industria militară americană – chiar dacă SUA își vor retrage sprijinul, statele europene ar rămâne dependente de America, comandând arme și muniții de peste ocean, unde se fabrică multe dintre cele mai importante tehnologii de război.

Statele europene s-au angajat la promovarea propriilor industrii armate și la sprijinirea industriei din Ucraina.

Cu gândul la viitor, Franța, Marea Britanie și alte țări europene s-au arătat interesate de a trimite trupe care să mențină pacea în Ucraina după semnarea unui acord. Era un concept greu de acceptat pentru liderii europeni înainte de schimbarea strategiei Washingtonului.

Potrivit think tankului CEPA, este decisivă în acest moment viteza și fermitatea deciziilor europene. Rusia nu va fi descurajată în lipsa unei mobilizări reale.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI