Ce știm, concret, despre decizia administrației americane și efectele acesteia asupra războiului din Ucraina?
1. Întreruperea temporară a ajutorului ar urma să fie anunțată în Congres
Înainte ca presa americană și internațională să publice informația privind întreruperea temporară a sprijinului american pentru Ucraina, președintele Donald Trump a postat un mesaj pe rețeaua sa socială, Truth Social, în care a spus că urmează să-i informeze pe congresmani despre ceva foarte important.
Anunțul suspendării ajutorului militar către Ucraina a fost confirmat de oficiali americani, însă nu a fost prezentat în detaliu de administrația de la Washington până marți la prânz.
„Suspendăm și revizuim ajutorul pentru a ne asigura că acesta contribuie la găsirea unei soluții”, a declarat un oficial pentru Washington Post.
El a mai transmis că administrația poate relua furnizarea ajutorului dacă președintele Volodimir Zelenski dă semne că este interesat de discuțiile privind pacea cu Rusia.
Din acest motiv, presa internațională vede măsura ca o formă de presiune asupra Kievului, pentru ca acesta să accepte condițiile unei eventuale păci așa cum sunt ele dictate de Washington.
Președintele Donald Trump va vorbi în Congres, pentru prima dată de când a preluat cel de-al doilea mandat, la ora locală 21:00 (04:00, ora României).
E de așteptat ca Donald Trump să anunțe suspendarea ajutorului pentru Ucraina. Nu e clar dacă le va vorbi aleșilor americani și despre alte subiecte.
2. Care sunt efectele imediate?
Suspendarea decisă de Administrația Trump afectează imediat livrările de muniție, vehicule și alte echipamente, inclusiv unele dintre cele stabilite în perioada în care președinte era Joe Biden.
Potrivit Bloomberg, toate echipamentele militare americane care nu se află în Ucraina vor fi oprite. Măsura se aplică inclusiv armamentului aflat în tranzit în aeronave și pe nave sau care așteaptă în zonele de tranzit din Polonia.
Reuters îl citează pe premierul Poloniei, Donald Tusk, care confirmă oprirea temporară a livrărilor: „A fost anunțată o decizie de a suspenda ajutorul american pentru Ucraina și de a începe, eventual, ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei din partea americană”. „Informațiile care vin de la graniță de la hub-ul nostru din Jasionka (hub logistic din apropierea graniței Polonia-Ucraina, pe unde trec ajutoarele -n.r.), confirmă anunțurile părții americane”, a declarat Tusk la o reuniune a guvernului.
Suspendarea este pusă în practică de secretarul american al Apărării Pete Hegseth, la solicitarea președintelui Donald Trump, scrie Bloomberg.
Valoarea exactă a ajutorului militar afectat este neclară, dar transferul de arme în valoare de 3,85 miliarde de dolari autorizat de Congres în Administrația Biden nu fusese încă alocat de Casa Albă. Niciun nou ajutor militar nu a fost aprobat de la preluarea mandatului de către Trump, în ianuarie.
Congresul SUA a alocat peste 180 de miliarde de dolari pentru a sprijini Ucraina de când Rusia și-a lansat invazia la scară largă în februarie 2022, aproximativ două treimi din această sumă reprezentând ajutor militar.
„În primul rând, suspendarea ajutorului american ar putea afecta rachetele de apărare aeriană, muniția HIMARS și artileria”, a scris pe Telegram deputatul ucrainean Olexi Honcearenko.
Statele Unite sunt singurul producător de sisteme HIMARS și ATACMS, iar dacă acestea nu vor mai fi livrate, capacitatea Ucrainei de a lovi mult în spatele liniilor rusești și de a-și păzi pozițiile din spate va fi compromisă.
Kievul este, de asemenea, dependent de sprijinul serviciilor de informații americane pentru lansarea de rachete și rachete cu rază lungă de acțiune către ținte rusești.
3. În ce a constat ajutorul militar american până acum...
Dacă e să ne referim strict la ajutorul american acordat până acum, suspendarea acestuia ar putea afecta efortul de război al Ucrainei în următorele domenii:
Apărarea aeriană. SUA au trimis Ucrainei, în cei trei ani de război, materiale de apărare antiaeriană din ce în ce mai sofisticate, incluzând în special trei baterii de rachete sol-aer Patriot. Aliații europeni au furnizat, de asemenea, astfel de sisteme Ucrainei – inclusiv România.
Alte sisteme de apărare de pe lista SUA includ sisteme și muniții Hawk și peste 3.000 de rachete antiaeriene Stinger. Au fost furnizate, de asemenea, 21 de radare de supraveghere aeriană, precum și echipamente care integrează lansatoarele și rachetele occidentale în sistemele Ucrainei.
Toate acestea au ajutat Ucraina să oprească rachetele rusești înainte ca acestea să atingă țințe militare sau civile.
Rachete, mortiere. Washingtonul a trimis peste 200 de obuziere de 155 mm împreună cu trei milioane de cartușe de artilerie corespunzătoare, 72 de obuziere de 105 mm și un milion de cartușe și peste 700.000 de mortiere.
Mai mult de 40 de HIMARS, lansatoare de rachete montate pe vehicule blindate ușoare, au fost livrate cu muniția corespunzătoare.
De asemenea, Washingtonul a oferit Ucrainei peste 10.000 de Javelins, rachete antitanc care au devenit, în primele săptămâni ale războiului, simboluri ale rezistenței ucrainene împotriva invaziei ruse. Au fost livrate peste 120.000 de alte arme anti-vehicule, precum și 10.000 de rachete antitanc Tow.
Tancuri, elicoptere. Pentagonul a refuzat până în prezent să își trimită avioanele de luptă direct la Kiev, dar Administrația Biden a furnizat 20 de elicoptere militare Mi-17 de concepție sovietică.
De asemenea, a livrat mai multe modele diferite de drone. Și, după lungi amânări ale Administrației Biden, Washingtonul a livrat, începând cu ianuarie 2023, un total de 31 de Abrams, cele mai avansate tancuri grele americane.
De asemenea, au fost trimise 45 de tancuri T-72B de concepție sovietică, după cum confirmă Departamentul american al Apărării.
4. ... și cât a costat?
Donald Trump a declarat în repetate rânduri că sprijinul militar al Washingtonului pentru Kiev a ajuns la 300 de miliarde de dolari. Suma a fost contestată de Volodimir Zelenski.
Într-o conferință de presă la Kiev, președintele Ucrainei a declarat că Washingtonul a furnizat Kievului arme în valoare de 67 de miliarde de dolari și asistență financiară directă la buget în valoare de 31,5 miliarde de dolari.
Oficial, de la începutul invaziei Rusiei, în februarie 2022, Congresul SUA a alocat Ucrainei aproximativ 183 de miliarde de dolari, potrivit grupului de supraveghere inter-agenții responsabil cu prezentarea rapoartelor către Congres.
Dintre acestea, Pentagonul a confirmat pentru Voice of America (VOA) că Statele Unite au trimis 65,9 miliarde de dolari în ajutor militar către Ucraina, iar alte 3,9 miliarde de dolari autorizate de Congres pentru ajutor militar către Kiev rămân necheltuite.
Și, potrivit unui studiu realizat de un grup de economiști de la Universitatea California din Berkeley, Stockholm School of Economics și Minerva University, valoarea reală a ajutorului militar american acordat Kievului este de 18,3 miliarde de dolari, ceea ce este semnificativ mai puțin decât datele oficiale ale Pentagonului.
„Această discrepanță se datorează supraestimării vechilor stocuri de arme americane, includerii împrumuturilor rambursabile și altor factori contabili”, notează studiul.
Dacă o sumă certă în privința ajutoarelor militare e greu de cuantificat, nu e niciun dubiu că SUA au fost, în ultimii trei ani, principalul donator pentru Ucraina.
Iată cum arătau cifrele la finele anului trecut, potrivit Institutului Kiel.
5. Care poate fi impactul asupra Ucrainei?
După ce informația suspendării ajutorului militar a devenit publică, Olexandr Merezhko, președintele comisiei parlamentare ucrainene pentru afaceri externe, a declarat că Trump pare să împingă Ucraina spre capitulare.
„A opri ajutorul acum înseamnă a-l ajuta pe [președintele rus Vladimir] Putin”, a declarat Merezhko pentru Reuters. „La suprafață, acest lucru arată foarte rău. Se pare că ne împinge spre capitulare, ceea ce înseamnă [acceptarea] cererilor Rusiei”.
Razom for Ukraine, un grup de advocacy ucrainean, a declarat: „Prin oprirea bruscă a asistenței militare acordate Ucrainei, președintele Trump îi lasă pe ucraineni la greu și dă Rusiei undă verde să continue marșul spre vest”.
Articol scris pe baza informațiilor furnizate de AFP, RFE/RL – Serviciu Ucrainean, Instititul Kiel.
