Analiză EFOR: Șefii de Parchete vor putea infirma măsurile tuturor procurorilor din subordine

Experții EFOR spun că noul pachet de legi ale justiției, așa cum a fost adoptat de Guvern întoarce sistemul de justiție la standardele din perioada de pre-aderare la UE. Nici după trecerea sa prin Parlament lucrurile nu stau prea bine, spune EFOR într-o analiză publicată luni.

Într-o analiză dată publicității luni, sub semnătura expertelor anticorupție Laura Ștefan și Cezara Grama, EFOR explică în ce constau minusurile și plusurile noului pachet de legi ale Justiției. 

În luna septembrie a acestui an, Expert Forum (EFOR) a analizat proiectele de legi ale justiției așa cum au fost adoptate de Guvernul României și remarca faptul că pachetul nou-adoptat nu doar că nu rezolvă problemele generate de reforma din 2017-2018, dar că întoarce sistemul de justiție la standardele din perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană.

Pe 17 octombrie, Senatul a adoptat proiectele de legi în calitate de cameră decizională.

O parte din prevederile cu probleme au fost eliminate, total sau parțial, dar altele au rămas neschimbate, se spune în raport.

Astfel, au fost introduse prevederi care rezolvă parțial problema eliminării poliției judiciare din legea privind organizarea judiciară. De asemenea, au fost eliminați titularii adiționali ai acțiunii disciplinare.

Îți mai recomandăm Cum a dispărut corupția din magistratură. Secția Specială 2: Niciun rechizitoriu în cinci luni


În schimb, au rămas nemodificate prevederile care stabilesc că funcțiile de conducere din instanțe și parchete se vor ocupa necompetitiv, cu excepția funcțiilor de conducător al instanței sau parchetului.

De asemenea, Procurorul General, Procurorul-șef al DNA și cel al DIICOT vor putea infirma măsurile tuturor procurorilor din subordine, în scris și motivat.

Ce s-a rezolvat, parțial sau total

1. Sunt introduse prevederi tranzitorii cu privire la poliția judiciară.

2. Au fost eliminați noii titulari ai acțiunii disciplinare împotriva magistraților.

3. A fost eliminată rezervarea funcțiilor de conducere pentru magistrații aleși în CSM.

4. A fost introdus un mecanism de revocare a membrilor CSM la inițiativa adunărilor generale ale judecătorilor sau procurorilor.

5. A fost introdusă posibilitatea recuzării membrilor CSM în cadrul procedurii disciplinare.

6. A fost eliminată posibilitatea de a calcula pensia raportat la salariul plătit în prezent pentru o funcție de management ocupată în trecut.

7. În caz de aviz negativ al CSM cu privire la propunerea de numire a unui procuror de rang înalt, Ministrul de Justiție trebuie să reorganizeze interviul.

Ce nu s-a rezolvat

1. Funcțiile de conducere din instanțe și parchete se vor ocupa necompetitiv (cu excepția funcțiilor de conducător al instanței sau parchetului).

2. Se elimină INM din procedura de promovare a judecătorilor la ICCJ, se introduce o procedură neclară de verificare a integrității. Judecătorii ICCJ nu vor mai fi evaluați periodic.

3. Inspecția judiciară nu va mai fi ordonator principal de credite, ci terțiar.

4. Procedura de revocare a inspectorului-șef va fi inițiată mai ușor.

5. ICCJ preia de la MJ în bugetul său cheltuielile salariale și cele intrinsec legate de drepturile salariale pentru judecători și la o dată ulterioară toate cheltuielile legate de instanțe.

6. Nu va mai fi posibilă delegarea în caz de vacanță pentru funcțiile de conducere la DNA, DIICOT și PICCJ.

7. Procurorul General, Procurorul-șef al DNA și cel al DIICOT vor putea infirma măsurile tuturor procurorilor din subordine, în scris și motivate.

8. Rapoartele anuale ale DNA și DIICOT nu mai sunt de sine-stătătoare, ci parte din raportul anual al PICCJ.

9. Parlamentul a adoptat legile fără a aștepta Avizul Comisiei de la Veneția.

Îți mai recomandăm Legile justiției. Pierderea suveranității, independența magistraților și depopularea sistemului judiciar