Abandonul școlar, pregătirea cadrelor didactice și modul în care se predă în școli sunt printre cele mai importante probleme cu care se confruntă azi sistemul de învățământ din România, spune la one2one conf. univ. Firuța Tacea.
Universitarul arată în interviul acordat Europei Libere că sistemul de educație suferă din cauza lipsei unor instrumente esențiale, menite să-i măsoare eficiența.
Lipsesc standardele de evaluare a cadrelor didactice, instrumentele coercitive față de cei care refuză cursurile profesionale, o programă actuală, dar și manuale noi pentru elevii de liceu.
Director al departamentului Științele Educației de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din București, dna Tacea spune că noile legi ale Educației ar putea îmbunătăți sistemul, însă până la implementare e cale lungă.
Cele mai importante declarații
- despre evaluarea cadrelor didactice:
„La nivel național, noi nu avem o evaluare a cadrelor didactice care să ne ofere o imagine globală a competențelor pe care ele le pun în act în acest moment […] Practic, noi nu știm cine sunt profesioniștii.”
- despre pregătirea cadrelor didactice:
„Noi știm foarte puțin despre felul în care ei folosesc ce au învățat în activitatea lor curentă, în activitatea la clasă […] Statisticile ne vorbesc despre 15% ca fiind procentul achizițiilor pe care le duc cu ei în clasă. Înseamnă foarte puțin. Asta chiar înseamnă foarte puțin.”
- despre învățământul liceal care nu are programe și manuale noi:
„Are un curriculum […] a cărui concepție a fost fundamentată pentru clasele a IX-a și a X-a în anii 2003-2004, iar pentru clasele a XI-a și a XII-a în 2005-2006. I s-au mai făcut niște ajustări, niște modificări, dar nu de substanță, în 2009. Manualele însă sunt cele care au fost elaborate în conformitate cu programele școlare din anii pe care i-am menționat - 2003-2004.”
- despre faptul că, în 2021, doar o treime din elevi nu au reușit să termine gimnaziul:
„Asta presupune niște pierderi uriașe și niște costuri uriașe pentru societate în general, pentru că până la finalul clasei a VIII-a, un elev nu poate obține un nivel de calificare care să îi permită ulterior inserția pe piața forței de muncă.”
Abandonul școlar din România, cel mai mare din Uniunea Europeană
Abandonul școlar în România depășește 15%, iar România și-a propus ca până în 2030, să reducă acest fenomen până la 10%. În Uniunea Europeană, media abandonului școlar a fost în 2022, de 9,6%, însă cifra se referă pe categoria de vârstă 18-24 de ani.
Ministerul Educației a ratat ținta pe care și-a propus-o pentru anul 2020, de a scădea rata abandonului școlar la 11,3%.
Cea mai gravă problemă se înregistrează la gimnaziu.
Datale publicate anul trecut de Ministerul Educației, în raportul privind starea învățământului preuniversitar din România 2021–2022, arată că ponderea elevilor care au abandonat școala încă de la gimnaziu a crescut cu 17.4% între anii școlari 2012 - 2013 și 2020 - 2021.
Dacă în anul școlar 2012 - 2013, rata de absolvire a gimnaziului a fost de 83,4%, în anul școlar 2020 - 2021 a scăzut la 66%.
Rata de abandon a crescut în acest interval cu 17,3% în mediul rural, iar 20% dintre fetele care au început clasa a V-a nu au mai ajuns să termine clasa a VIII-a.
Firuța Tacea spune că abandonul școlar duce la sărăcie și chiar la violență.
„Din păcate, se întâmplă (n.r. abandonul școlar masiv) pe durata învățământului gimnazial și asta presupune niște pierderi uriașe și niște costuri uriașe pentru societate în general, pentru că până la finalul clasei a VIII-a, un elev nu poate obține niciun nivel de calificare care să îi permită ulterior inserția pe piața forței de muncă” explică Firuța Tacea.
Din cauza acestei situații, Ministerul Educației a alocat anul trecut bani pentru programe menite să reducă abandonul școlar în rândul copiilor de gimnaziu.
Peste 1.400 de școli au primit până la 200.000 de euro pentru programe de pregătire suplimentară pentru elevi, dotări și masa caldă. Au avut prioritate școlile din zonele defavorizate.
Conferențiarul universitar Firuța Tacea este directorul departamentului Științele Educației de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din București.
Școala românească nu are instrumente de evaluare pentru cadrele didactice
Toate cadrele didactice ar trebui evaluate, mai crede directorul departamentului Științele Educației de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din București, Firuța Tacea.
De ce? Pentru că în acest moment, profesorii sunt evaluați prin intermediul rezultatelor elevilor la examene. Nu este însă o evaluare eficientă întrucât performața copiilor poate fi influențată de meditații, adică de pregătirea paralelă plătită de părinți.
Pe de altă parte, elevii nu dau examene la toate materiile. Conferențiarul universitar Firuța Tacea spune la one2one că cea mai gravă situație este în ]nvățământul liceal unde „de foarte, foarte mult timp, exceptând examenele de titularizare și cele de definitivare în învățământ, plus gradele didactice, [cadrele didactice] n-au mai trecut prin niciun mecanism de filtrare.”
Cadrul universitar completează că în timpul elaborării proiectelor de legi ale Educației s-a discutat despre nevoia înființării unui mecanism de evaluare sau de monitorizare a activității cadrelor didactice. Dar discuțiile nu au avut un rezultat clar.
Îți mai recomandăm Legile Educației au fost adoptate în prima zi de grevă a profesorilor. USR și Forța Dreptei le vor ataca la CCR