Cum permit programele de numărare a voturilor frauda electorală. Autoritățile își pasează responsabilitatea una alteia

La Centrul de Tineret din Poarta Albă, județul Constanța, pe 9 iunie 2024 au fost amenajate două secții de votare – nr. 522 și nr. 523.

Pe listele de la secția nr. 523 au fost înscriși 1.717 alegători. Au venit la vot 1.047.

La numărătoarea voturilor pentru Consiliul Județean, doar 826 de buletine de vot s-au regăsit în urne sau au fost anulate. Ce s-a întâmplat cu restul de 221 de buletine care, teoretic, au trecut prin mâinile alegătorilor, rămâne și astăzi o enigmă.

Procesul verbal final nu menționează nimic.

Tot la această secție, din cele 1.600 de buletine de vot aduse în secție, 791 au ajuns în urne, 36 au fost anulate și 553 au fost neîntrebuințate, potrivit procesului verbal. Nu ies la socoteală 220 de buletine de vot.

Nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu ele.

Situația e identică în câteva sute de secții din țară. Din urnele de vot nu au dispărut câte unul, două voturi – ci zeci sau chiar sute din fiecare secție.

Europa Liberă a tratat pe larg situația din București, unde am descoperit că lipsesc peste 10 mii de buletine de vot de la cele două rânduri de alegeri (europarlamentare și locale) de la începutul lui iunie.

În țară, situația era similară. În total, la europarlamentare, numărul de voturi lipsă se ridica la 15 mii.

Sistemul de numărare și verificare a buletinelor de vot este un software dezvolat de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), la cererea Autorității Electorale Permanente (AEP) și cu ajutorul experților de la Institutul Național de Statistică (INS).

Sistemul are două componente:

• scanarea cărților de identitate, pe de o parte, pentru ca autoritățile să se asigure că niciun cetățean nu se prezintă la vot de mai multe ori;
• de cealaltă parte, softul înregistrează electronic datele din procesele verbale care consemnează rezultatele. Toate informațiile din procesele verbale care se întocmesc după închiderea urnelor sunt introduse în aplicația electronică prin scanarea proceselor verbale. Ele sunt necesare pentru numărarea votului și stabilirea câștigătorilor alegerilor.

Aplicația este construită în așa fel încât să atenționeze dacă există neconcordanțe între cifre. Însă doar atât – transmite un semnal cu ce e în neregulă – fără a bloca procesul atunci când în datele finale apar diferențe de voturi.

Limitele aplicației

Pentru situații precum cea de la Poarta Albă, aplicația realizată de STS dă semnale de atenționare către utilizator.

Printre altele, softul atenționează că există o diferență între numărul de buletine de vot primite de alegători și cele găsite în urne după închiderea votului.

Aceeași aplicație îi permite utilizatorului (persoana responsabilă din secția de vot) să sară acest pas și să finalizeze procesul electoral din secția de votare.

Algoritmul în baza căruia funcționează aplicația a fost solicitat STS-ului de către AEP, cu sprijinul datelor de la INS și are la bază legea electorală care s-a aplicat la alegerile locale și parlamentare din 9 iunie 2024.

La fiecare rundă de alegeri, aplicația este modificată conform solicitărilor autorității electorale, au declarat, pentru Europa Liberă, surse oficiale din Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Algoritmul spune că pot fi validate procese verbale – și odată cu ele și alegerile – în secțiile unde numărul de buletine de vot este mai mic sau egal cu al persoanelor care au votat în secția respectivă.

Ar fi o problemă gravă dacă numărul de buletine de vot găsite în urne ar fi mai mare decât numărul votanților.

Dacă numărul este mai mic, nu este nicio problemă, în viziunea celor care au decis criteriile de realizare a softului.

Indiferent dacă diferența este de un vot sau de o mie.

O problemă cunoscută

Septimius Pârvu este expert în probleme electorale și urmărește alegerile încă din 2009.

El a participat la o ședință de instruire făcută pentru alegerile din Sectorul 1, București, unde a fost ridicată exact această problemă: câte voturi pot lipsi ca procesele verbale să fie închise legal și rezultatele validate?

„Un număr rezonabil”, au răspus toți cei care se ocupau cu organizarea alegerilor, fără a oferi cifre exacte.

Motivele tolerării acestor situații: un alegător vrea să ia acasă buletinul de vot amintire; unele buletine se pierd între ștampila alegătorului și urnă.

La instruirea în vederea alegerilor din sectorul 1 au existat discuții despre o evaluare obiectivă a diferențelor dintre buletinele de vot distribuite și cele regăsite în urne.

Secția 144 din București a funcționat în sala de sport a Școlii 182 din cartierul Chitila.

La alegerile locale, 657 de alegători au intrat în secția de vot, au ridicat cele patru buletine – pentru Primăria Sectorului 1, pentru Consiliul Local Sector 1, pentru primarul general și pentru Consiliul General.

Au semnat pentru ele și au mers în cabina de vot.

Din cele 657 de buletine de vot pentru Consiliul Local Sector 1, în urne au ajuns numai 630. Zece buletine au fost anulate. Ce s-a întâmplat cu restul de 17 voturi rămâne un mister.

Datele apar în procesul verbal întocmit la finalizarea numărătorii, publicat de AEP și consultat de Europa Liberă.

Nu știm dacă 17 buletine lipsă se încadrează sau nu în categoria diferențelor „rezonabile”, însă știm că alegerile din Sectorul 1 – deși controversate – au fost validatate, în cele din urmă.

La votul pentru primarul de sector, situația a fost și mai complicată. După prima numărătoare, lipseau 196 de buletine de vot.

Actualul primar al Sectorului 1, Clotide Armand – plasată pe poziția a doua – a cerut renumărarea voturilor și chiar anularea alegerilor.

S-a ajuns astfel la încă trei variante de procese verbale numai pentru secția nr. 144.

După renumărare, Clotilde Armand a primit 189 de voturi în plus, insuficiente însă pentru a câștiga un nou mandat.

A rămas o diferență de voturi, pentru care a fost găsită o explicație de către biroul electoral: „datorită localizării secției într-o sală de sport cu alte trei secții, 11 alegători au introdus buletinele de vot în urna celorlalte secții”.

La școala 182 din cartierul bucureștean Chitila, unde a funcționat secția 144, mai apar alte trei secții de votare – 141, 142, 143.

Europa Liberă a analizat procesele verbale de la aceste secții. Am constatat că în niciuna dintre ele nu au ajuns mai multe buletine de vot în urne – așa cum consemnaseră cei care au semnat procesul-verbal de rectificare de la secția 144.

Din contră, și acolo sunt mai puține:

• la secția 143 s-au prezentat la vot 698 de alegători. În urna pentru primarul de sector au ajuns 685 de voturi (-13 voturi), în cea pentru Consiliul local au ajuns 683 (-15 voturi), la Consiliul General 682 (-16 voturi), iar în cea pentru primarul general nu a lipsit niciun vot;
• la secția 142 s-au prezentat 987 de alegători, conform proceselor verbale oficiale. În urne au ajuns: 981 (-6) la „Primar de Sector”; 975 (-12) în urna „Consiliu Local Sector”, 971 (-16) în urna „Consiliu General” și 977 (-10) în urna „Primar General”;
• la secția 141, din cele 776 de seturi de buletine de vot distribuite alegătorilor au mai ajuns în urne câte 774 (-2) la primarul de sector, respectiv consiliu general și primar general, și 772 (-4) în urna pentru consiliul local al sectorului.

În concluzie, sunt 142 de buletinele de vot care au ajuns teoretic, la votanți, însă nu și în urne: câte 44 la secțiile 142 și 143; 56 la secția 144; zece la secția 141.

În Sectorul 1, așadar, numărul de buletine de vot „dispărute” e de aproape 2.000.

Ce spun autoritățile

Europa Liberă a solicitat puncte de vedere tuturor autorităților implicate în gestionarea sistemului informatic folosit pentru numărarea voturilor.

Serviciul de Telecomunicații Speciale este instituția care a dezvoltat: „sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV)”, aplicația care verifică dreptul de vot al cetățenilor (ADV) și sistemul informatic de centralizare a proceselor-verbale (SICPV).

Cele trei sisteme au fost realizate exclusiv de personalul STS, cu tehnologii din surse deschise (open source) – ne-au transmis reprezentanții instituției.

Costurile pentru dezvoltarea acestora au fost doar salariile angajaților, asigurate din bugetul instituției.

Sistemele informatice dezvoltate de STS au fost utilizate pentru prima dată în timpul alegerilor din anul 2016.

De atunci, în funcție de specificitatea fiecărui rând de alegeri, au fost implementate noi funcționalități – actualizări care au corespuns cerințelor Autorității Electorale Permanente, ne-a mai transmis STS.

Potrivit STS, sistemul informatic de centralizare a proceselor-verbale (SICPV) asigură că datele introduse în procesele verbale sunt corecte. De asemenea, aceeași aplicație generează procesele verbale cu rezultatele în format electronic.

În aplicația ADV (aplicația informatică de verificare a dreptului de vot) - instalată pe tabletele din secțiile de votare - se regăsește un formular de verificare a corelațiilor.

Acesta are implementate formule matematice stabilite de către Institutul Național de Statistică (INS). În acest fel, se verifică datele introduse, conform cheilor legale de control, și sunt semnalate eventualele erori. Aceste erori trebuie corectate sau remediate pentru a permite încheierea proceselor-verbale.

După numărarea voturilor de către membrii secției de votare, președintele secției îi comunică rezultatele operatorului de calculator, iar acesta le introduce în formularul pentru verificarea corelațiilor din aplicație.

După introducerea datelor, sistemul poate afișa:

• atenționări, care nu condiționează înregistrarea acestora;
• erori, care nu permit transmiterea procesului-verbal.

STS spune că, printre atenționări, apare și situația în care nu sunt îndeplinite corelațiile dintre buletinele de vot fizic numărate și numărul alegătorilor prezenți la urne introdus în formular.

În acest caz, „numărul total al voturilor valabil exprimate nu poate fi mai mare decât diferența dintre numărul de alegători prezenți la urne și numărul de voturi anulate.”

„Cu alte cuvinte, nu se pot găsi în urnă mai multe buletine de vot decât numărul de alegători”, explică STS în răspunsul dat Europei Libere.

Instituția spune că „în aceeași măsură, în cazul în care se găsesc mai puține buletine de vot în urnă decât numărul de alegători înregistrați în secție, președintele secției de votare trebuie să verifice situația, existând posibilitatea ca operatorul de calculator să fi introdus datele greșit”.

Conform cerințelor Institutului Național de Statistică, susține STS, aceasta este doar o atenționare, iar procesul-verbal se poate transmite în sistemul informatic central.

De asemenea, mai spune STS, legislația prevede și modul în care sunt semnalate și gestionate eventualele erori de validare.

În cazul în care sistemul semnalează o eroare, operatorul are obligația de a o comunica președintelui secției de votare care trebuie să reverifice datele introduse. În astfel de situații, procesul-verbal nu poate fi transmis către sistemul informatic central.

Mai mult, STS, spune că a făcut un sondaj de opinie printre utilizatorii sistemelor informatice utilizate la alegerile din 9 iunie, din care a rezultat că „peste 95% dintre utilizatori au fost foarte mulțumiți de modul în care au funcționat SIMPV și ADV, eficiența informațiilor primite pe timpul instruirilor premergătoare proceselor electorale, precum și de răspunsurile telefonice primite în urma apelării Centrului de suport tehnic organizat la nivelul STS.”

Instituția care supraveghează întregul proces electoral, înainte și după constituirea Birourilor Electorale Centrale și care organizează alegerile – Autoritatea Electorală Permanentă, spune că a cerut STS configurarea aplicațiilor cu 60 de zile înainte de alegeri.

În privința filtrelor impuse atunci când datele sunt introduse în aplicație, AEP spune că, la adăugarea unui proces-verbal, se verifică cheile de validare înscrise în modelele proceselor verbale pentru fiecare tip de scrutin în parte.

Dacă apar erori sau atenționări pe ecranul terminalului informatic, procesul-verbal este încheiat cu mesaje de atenționare.

Mai apoi, el este comunicat biroului electoral ierarhic superior, care poate verifica și corecta datele înscrise.

„Procesele-verbale care nu respectă cheile de control nu pot fi finalizate”, mai susține AEP.

Realitatea arată însă că toate prevederile sunt scriptice, că zeci de secții au închis procesele verbale cu probleme, iar Birourile Electorale s-au dezînvestit și nu mai pot fi trase la niciun fel de răspundere, nici măcar simbolică.

Expert: e un an electoral important. Trebuie trasate limite

Septimius Pârvu, care are o experiență de peste 15 ani în chestiuni electorale, spune că alegerile de pe 9 iunie au generat mai multe probleme decât altele din trecut.

Ceea ce consideră cel mai grav este că nimeni nu vine să clarifice suspiciunile legate de diferențele dintre numărul de voturi.

„Cred că trebuie să fie un pic mai clar care-s limitele acceptabile și care sunt cele neacceptabile. E normal ca în anumite secții să ai probleme, dar cred că aplicația ar trebui să arate când există niște diferențe mari, care ar putea avea un impact asupra procesului.

În secțiile unde există diferențele astea mari, cred că trebuie să ai renumărări, trebuie să ai proceduri care să te facă să înțelegi ce s-a întâmplat”, explică Pârvu.

La alegerile din 9 iunie, românii și-au ales reprezentanții în Parlamentul European pe o perioadă de cinci ani și reprezentanții locali pe o perioadă de patru ani.

Pe rolul instanțelor au ajuns peste 50 de acțiuni care au legătură cu alegerile din 9 iunie și în care pârât este Biroul Electoral Central.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.