Ministerului Sănătății a trimis, săptămâna trecută, o informare către cele patru spitale psihiatrice pentru măsuri de urgență din țară, conform căreia județele din aria lor de acoperire vor fi rearondate.
Decizia nu a fost comunicată publicului, fiind transmisă doar spitalelor. Criteriile în baza cărora a fost făcută rearondarea nu au fost nici ele explicate. Acestea sunt, de regulă, geografice.
Pe de altă parte, rearondarea ar putea crea probleme logistice pentru anumiți pacienții, care se vor afla la peste 500 de kilometri distantă de spitalul unde sunt repartizați - cum este exemplul pacienților din județul Ilfov, spun reprezentanții pacienților.
Îți mai recomandăm Țară în service | Viața cu 400 de lei pe lună. Ce (nu) face statul român pentru persoanele cu handicapVasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), spune pentru Europa Liberă că decizia a fost probabil luată din motive legate de disponibilitatea paturilor.
Sistemul de arondare nu ar fi bazat pe politici de sănătate, ci este o măsură luată pentru a obliga unitățile medicale să primească pacienți și din alte județe, adaugă Vasile Barbu.
Pentru pacienții din județul Ilfov, acest lucru înseamnă o călătorie de 593 de kilometri – un drum de aproximativ 9 ore cu mașina - până la Spitalul Jebel, din județul Timiș.
Spitalul Săpoca, unde este arondat Bucureștiul, este la o distanță de o oră și jumătate. Către Timiș mai sunt trimiși și pacienții din Giurgiu, la 547 de kilometri distanță - peste 8 ore.
Alte distanțe mari vor mai trebui să parcurgă și pacienții din Constanța și Arad – primii fiind arondați la Spitalul Săpoca, din județului Buzău, un drum de 248 de kilometri - peste trei ore. Cei din urmă sunt arondați la Spitalul Ștei, în județul Bihor, la două ore și jumătate distanță, sau 103 kilometri. Spitalul Jebel, în schimb, se află la numai o oră și jumătate distanță.
„Pacienții psihiatrici din România sunt discriminați”, spune Vasile Barbu. El este de părere că rearondarea nu era un lucru prioritar pentru sistemul sănătății psihiatrice și spune că unitățile medicale nu sunt pregătite pentru cazarea pacienților, din mai multe aspecte – al siguranței, al calității actului medical și al infrastructurii.
Către spitalul Jebel au fost arondate 15 județe, pe când către Pădureni-Grajduri, doar 6. Către spitalele de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță Ștei și Săpoca au fost arondate 11 județe.
Internarea minorilor într-un spital nepregătit
În plus, Ministerul Sănătății a arondat internările minorilor la nivelul Spitalului de psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca. Potrivit lui Vasile Barbu, la Săpoca nu există o secție pentru minori.
Conform deciziei Ministerului „niciun spital din cele patru menționate (...), nu au prevăzut în structură secție pentru minori”.
„În acest sens, propunem punerea în executare a hotărârilor judecătorești pentru internarea minorilor în unități de psihiatrie și pentru măsuri de siguranță la nivelul Spitalului de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca”, arată documentul semnat directorul general din Minister, Dr. Costin Iliuță.
Europa Liberă a solicitat un punct de vedere din partea spitalului Săpoca. Reprezentanții acestuia ne-au transmis că decizia aparține Ministerului Sănătății iar ei nu pot formula precizări.
Ministerul Sănătății nu a răspuns până la publicarea articolului la solicitarea Europei Libere de comunicare a criteriilor în baza cărora a fost luată decizia.
„Acest spital de la Săpoca, care este de maximă siguranță, nu are secție de pediatrie, erau într-adevăr pacienți periculoși dar de copii nu am auzit”, a spus președintele ANPP, Vasile Barbu, pentru Europa Liberă
Pentru a fi posibilă internarea minorilor la Săpoca, ar fi nevoie de crearea unei secții de psihiatrie pediatrică. Minorii vor fi izolați, în teorie, de pacienții considerați periculoși, prin circuite separate. „Teoretic, practic de multe ori nu se întâmplă asta,” adaugă Vasile Barbu.
Îți mai recomandăm Cum (nu) este gestionată sănătatea mintală în România. Pericolul din sistemul psihiatricLipsa unei secții pentru psihiatria pediatrică înseamnă și lipsa personalului medical specializat - ceea ce este o altă problemă majoră, consideră Vasile Barbu.
„Este vorba de pregătire, calificarea personalului medical de îngrijire și de infirmerie și medici care trebuie să fie medici psihiatrii pediatrici”. Spitalele psihiatrice nu sunt bine pregătite când vine vorba de tratamentul altor patologii decât cele psihice. Adesea nu există medici specializați pe alte patologii în aceste spitale, lucru care poate crea probleme pentru pacienții cu alte tipuri de boli, a spus Vasile Barbu.
„Pentru un medic psihiatru de adulți e foarte greu să trateze un copil, apar tot felul de afecțiuni de sănătate pe alte patologii. (Trebuie) să existe un pediatru care să cunoască foarte bine copilul și bolile copilului. Au specificitatea lor” adaugă el.
Săpoca este spitalul psihiatric unde, acum trei ani, un pacient a omorât alți șase pacienți. Lipsa de personal din spital a fost invocată drept unul dintre motivele incidentului.
Îți mai recomandăm A murit încă o victimă a agresiunii de la Spitalul Săpoca. Bilanțul deceselor a ajuns la șase persoaneSpitalul a fost, de asemenea, criticat în rapoartele precedente ale Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT).
Membrii comitetului au recomandat României, de multiple ori, să îmbunătățească condițiile din sistemul psihiatric.
Cea mai recentă vizită a comitetului a avut loc în septembrie, însă ministerul Sănătății nu a făcut nici un anunț privind observațiile comitetului.