Un nou cadou pentru asociațiile de revoluționari: pot deveni gratuit proprietare pe sedii

Sediile în care funcționează asociațiile de revoluționari ar putea trece gratuit în proprietatea acestora, din proprietatea publică a statului. Proiectul de lege, inițiat de mai mulți parlamentari liberali, a trecut deja de Senat și se află la comisia de administrație publică a Camerei Deputaților, care este decizională.

Proiectul de lege prevede la articolul 13, alineatul 4, că:

„Sediile asociațiilor, ligilor, organizațiilor, cluburilor și fundațiilor revoluționarilor constituite până la data de 31 decembrie 1990, aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale și pentru care a existat un contract de închiriere până la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor trece, fără plată, în patrimoniul acestora, iar sediile asociaților, ligilor, organizațiilor, cluburilor și fundațiilor revoluționarilor constituite după această dată, până la data de 31 decembrie 1992, precum și sediile federațiilor și uniunilor naționale de revoluționari constituite până la data de 31 decembrie 1992 vor avea același regim juridic prevăzut pentru sediile partidelor politice”.

Grija ca revoluționarii să nu fie „discriminați”

În expunerea de motive, argumentul invocat de inițiatori se referă la „obligația morală” a statului de a găsi soluții care să „nu producă dezechilibre” și „discriminări” între diferitele „grupări revoluționare”.

Nu este clar la ce fel de grupări se referă proiectul, dar se folosește sintagma „adevărații revoluționari” și se admite faptul că Secretariatul de stat pentru revoluționari nu deține o bază de date a beneficiarilor „Legii recunoștiinței”.

Cât privește „discriminarea”, aceasta s-ar datora „atitudinii unor instituții față de adevărații revoluționari sau a grupurilor care ar trebui să beneficieze cu adevărat de drepturile cuvenite”, spune documentul citat.

Inițiatorii nu știu cine ar putea fi beneficiarii legii

Din informațiile Europei Libere, ar putea fi vorba în principal de Asociația „15 noiembrie 1987 Brașov” și de Asociația „21 decembrie 1989” din București, care nu au un sediu, spre deosebire de multe alte asociații de revoluționari, acestea neapucând să beneficieze de prevederile legii 341, care le dădea dreptul să primească gratuit sediul, fie să îl cumpere.

Tot spre deosebire de alte asociații de revoluționari, acestea două nu au fost implicate în scandaluri privind certificate false și nu au făcut jocuri politice.

Doru Mărieș, președintele Asociației „21 decembrie 1989”, spune pentru Europa Liberă că pentru ei proiectul de lege reprezintă o „reparație”, asociația neavând în momentul de față niciun fel de sediu.

„Se îndreaptă o inechitate și pentru Brașov, și pentru Asociația 21 decembrie, nedreptate care a fost făcută în 2015, când din lege a fost omis, s-a scos paragraful care dădea dreptul asociațiilor să-și cumpere sediul. Majoritatea asociațiilor și-au luat sediul, legea le permitea. Noi de șapte ani nu avem deloc sediu”, spune Doru Mărieș pentru Europa Liberă.

Aproape în aceeași situație se află și Asociația „15 noiembrie 1987 Brașov”, potrivit spuselor lui Dănuț Iacob, lider al asociației.

Problema este că inițiatorii proiectului legislativ nu știu câte și care sunt asociațiile care ar urma să primească în proprietate sedii cu titlul gratuit sau dacă printre acestea nu sunt și asociații care de-a lungul timpului au fost implicate în scandaluri cu certificate false de revoluționar.

Inițiativa legislativă spune că este vorba de acele asociații înființate până la data de 31 decembrie 1990. În Registrul asociațiilor și fundațiilor, există 22 de astfel de fundații și asociații de revoluționari, dar nu este clar statutul juridic al sediilor în care funcționează.

În același registru, numărul asociațiilor și fundațiilor de revoluționari înființate până la 31 decembrie 1992 se ridică la câteva zeci, iar al celor de după această dată la aproape 100. Practic, nu există localitate cât de cât importantă fără o asociație de revoluționari.

Deputatul USR Alin Apostol, membru în comisia de administrație publică, spune pentru Europa Liberă că statul își pierde dreptul de proprietate, ceea ce este de neconceput.

„Prin această propunere înseamnă că autoritățile publice locale pierd dreptul de proprietate și nu mai au acces la proprietate. E de neconceput, asociațiile au acum aceste sedii gratuit și e de neînțeles de ce trebuie să trecă în patrimoniul lor.

Este clar că în spate sunt interese imobiliare. Mai ales că nu se știe de câte astfel de sedii este vorba. Am să fac o interpelare parlamentară să ni se spună clar. Ar putea fi de ordinul sutelor”, ne spune deputatul Alin Apostol.

Scandaluri cu sedii, certificate false și revoluționari securiști

Mai multe scandaluri legate de sediile asociaților de proprietari au zguduit sistematic scena publică. De notorietate este cel legat de fostul președinte al Secretariatului pentru Revoluționari, Emil Cutean.

Asociația Club 22, pe care o conducea, a pus mâna pe fosta vilă a liderului comunist Emil Bobu din Bulevardul Mircea Eliade nr. 12, care valora milioane de euro, cu teren cu tot.

Cutean locuia chiar în acea casă și a plătit chiria restantă din banii secretariatului de stat. Ulterior, asociația a vândut imobilul. Emil Cutean a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru trafic cu certificate de revoluționar.

Falsele certificate de revoluționar, inventarea unor noi categorii de revoluționari, cum ar fi cea a „luptătorilor cu rol determinant”, informatori și chiar ofițeri ai Securității care beneficiau de certificate și de privilegiile aferente acestora, au fost scandalurile care au zguduit scena publică și au ridicat mari semne de întrebare asupra moralității acestor asociații.

De pildă, aproape 300 de posesori de certificate de revoluționar aveau decizii definitive în instanță care atestau turnătoriile făcute la Securitate în timpul regimului comunist. Cu toate acestea, a durat ani de zile să se facă o oarecare curățenie - de abia în februarie 2021, președintele Klaus Iohannis a retras primele titluri de revoluționar unor astfel de personaje.

Până la finele anului 2021 fuseseră anulate de către Secretariatul de Stat pentru Revoluționari 218 certificate.

În 2020, în catastifele Secretariatului de Stat pentru Revoluționari figurau 3.500 de revoluționari cu titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant”. Este o categorie specială inventată de fostul premier Victor Ponta, prin Ordonanța 95 din decembrie 2014.

Toți beneficiază de o indemnizație „reparatorie” de 2025 de lei pe lună, motiv suficient pentru ca diverși să se înghesuie să obțină astfel de titluri.

Însuși șeful PSD, Marcel Ciolacu, a primit în 2019 un astfel de certificat. DNA a deschis dosar penal pentru fals, dar dosarul a fost recent clasat.

Ciolacu a devenit revoluționar la Buzău încă din anii 1990 și, potrivit unei investigații recorder.ro, a primit diverse beneficii prevăzute de lege, printre care și un hectar de teren în comuna Săpoca.

Statul își pierde dreptul de proprietate

Dincolo însă de aspectele morale ale chestiunii, proiectul de lege liberal ridică și probleme juridice.

Consiliul Legislativ, deși a dat un aviz pozitiv, a avut o sumedenie de observații.

În primul rând, sediile asociațiilor și fundațiilor de revoluționari sunt în proprietatea publică a statului și nu pot fi transferate în proprietatea asociațiilor fără o hotărâre a Consiliul local, județean sau municipal prin care să fie trecute în prealabil în proprietatea privată a statului.

În al doilea rând, un astfel de transfer trebuie justificat temeinic „în sensul încetării uzului sau interesului public local sau național”. Aceasta, explică Consiliul Legislativ, sub semnătura lui Florin Iordache, deoarece „dreptul de proprietate publică al statului se stinge”.

Fostul deputat PSD Florin Iordache, în prezent președinte al Consiliului Legislativ.

Cât privește trecerea gratuită a acestor imobile în proprietatea asociațiilor și fundațiilor, această chestiune trebuie decisă de Parlament, spune documentul.

Consiliul Economic și Social a dat aviz negativ proiectului de lege, unul dintre argumente fiind că propunerea este discriminatorie în raport cu organizațiile neguvernamentale de utilitate publică.

„Prin această măsură este afectat domeniul public/privat al statului”, care pierde orice control asupra folosirii acestor imobile în scopul pentru care fuseseră date în folosință gratuită, mai spune CES.

Deputatul USR Alin Apostol, membru în Comisia de administrație publică, spune pentru Europa Liberă că proiectul este discriminatoriu și în raport cu asociațiile de utilitate publică.

„Aceasta este prioritatea PNL: sedii gratuite pentru asociațiile de revoluționari. Propunerea legislativă este discriminatorie față de alte organizații de utilitate publică ce nu primesc în patrimoniu bunuri imobile”, acuză deputatul USR.

Revoluționarii, precum partidele politice

Asociațiile de revoluționari înființate până la 31 decembrie 1992 vor beneficia de regimul juridic prevăzut pentru sediile partidelor politice. Adică, vor putea să-și cumpere sediile cu plata în rate pentru o perioadă de trei ani, cu un avans de doar 10%.

Ca urmare a acestei legi, unele partide au trecut deja la fapte. PSD a cumpărat de la RAPPS sediul central din Șoseaua Kiseleff cu aproape un million de euro și sediul din Băneasa, pentru care a plătit 3,5 milioane de euro.

PNL, în schimb, a preferat să plătească în continuare chirie la RAPPS.

Pentru sediul central al PNL, din Aleea Modrogan, nr. 1, fostul sediu al PDL, partidul plătește o chirie de 4,5 euro/mp. Deci, pentru cei 1.967 mp, chiria lunară este de 8.851 de euro/lună, iar pentru curtea de 20.138 mp, chiria e de 1.000 de euro lunar.

Al doilea sediu al PNL se află în imediata apropiere a celui central, pe Aleea Modrogan, nr. 22, și era favoritul lui Vasile Blaga, fost secretar general al PDL. Chiria pentru cei 776 mp este de 2.553 de euro (3,29 euro/mp).

Legea cu „dedicație” pentru partide a fost votată de Parlament în 2013, iar de ea pot beneficia și asociațiile de revoluționari. Nici situația exactă a acelor asociații care ar putea profita de actul normativ dedicat partidelor nu este cunoscută de inițiatori.