Șefa Institutului Cultural Român Londra, Aura Woodward: Enescu și Brâncuși sunt cei mai mari promotori ai României

Aura Woodward, alături de jurnalista Oana Despa, în studio-ul Europa Liberă de la București.

Constantin Brâncuși, George Enescu sau dacii sunt „vehiculele” cu cel mai mare impact ale promovării imaginii României în Londra, în ultimul an. Pătrunderea artiștilor români pe marile scene nu este ușoară, dar nici imposibilă. Înseamnă perseverență și relații culturale serioase, spune într-un interviu pentru Europa Liberă Aura Woodward, șefa ICR Londra.

Aura Woodward conduce Institutului Cultural Român (ICR) din Londra de un an. Anterior, ea a fost jurnalist la BBC și a condus Fundația Prințului de Wales, actualul Rege Charles al III-lea, în România. Din această poziție, a fost singurul român care a lucrat direct cu suveranul britanic.

Venirea la conducerea ICR Londra a Aurei Woodward a avut loc într-un moment dificil pentru diplomația culturală românească.

Europa Liberă: Ați ajuns la Institutul Cultural Român într-o perioadă dificilă, marcată de un scandal. Cum a fost primul an în această poziție?

Aura Woodward: A fost un an plin de provocări, dar și de realizări.

Am început cu dorința de a construi un nou capitol pentru ICR Londra, axat pe promovarea culturii românești prin proiecte valoroase și parteneriate strategice.

În acest an, am reușit să implementăm peste 70 de proiecte, colaborând cu instituții culturale britanice și organizații din comunitatea românească.

Scandal ICR Londra

Pe 23 martie 2023, fosta directoare a ICR Londra, Catinca Nistor, a fost schimbată din funcție după ce presa a dezvăluit că își închiriase un apartament de serviciu cu 6.500 de lire sterline pe lună. Cu trei săptămâni înainte, un clip video cu aceeași Nistor făcuse înconjurul internetului. Ea cântă alături de violoncelistul Andrei Cavassi melodia „Mocirița”. Ulterior violoncelistul cântă singur o melodie, care, potrivit comentariilor de pe pagina de Facebook a ICR Londra, este o manea care îi aparține lui Liviu Guță.

Nistor fusese a fost propusă de PSD la conducerea ICR Londra în aprilie 2022. În timpul audierilor, parlamentarii opoziției au subliniat lipsa sa de pregătire pentru un post de asemenea importanță. Nistor este fiica actorului Stelian Nistor, fost lider al Lojei Masonice de rit scoțian, și a fost trimisă în judecată pentru atribuirea de sume de bani necuvenite ca director interimar al Teatrului Bulandra.

Avem patru programe majore: muzică, arte vizuale, literatură și artele spectacolului. Unul dintre cele mai de succes proiecte este seria concertelor Enescu, care oferă anual opt concerte, promovând muzica lui Enescu și oferind tinerilor muzicieni români o platformă de afirmare.

De asemenea, am avut parteneriate importante, cum ar fi colaborarea cu Opera Națională și Festivalul Enescu, precum și evenimente dedicate lui Brâncuși, care continuă să aibă un impact semnificativ în Marea Britanie.

Europa Liberă: Ați menționat Brâncuși. Ce proiecte legate de el ați derulat?

Aura Woodward: Un proiect deosebit a fost sezonul Brâncuși, realizat în parteneriat cu Henry Moore Institute.

Acest parteneriat a amplificat impactul culturii românești în Marea Britanie, subliniind influența lui Brâncuși asupra artei moderne britanice. Am organizat conferințe și evenimente academice care au evidențiat relevanța lui Brâncuși în peisajul artistic britanic.

Europa Liberă: Au existat și proiecte controversate?

Aura Woodward: Încercăm să evităm proiectele controversate, dar este important să avem și inițiative curajoase. De exemplu, proiectul „Vocile Zidului” explorează contribuția dacilor la construcția Zidului lui Hadrian. Acesta a fost un proiect bine primit, deși sensibil în actualul context politic.

Este esențial să arătăm conexiunile istorice și culturale dintre România și Marea Britanie, iar acest proiect a fost o modalitate excelentă de a face acest lucru. „Vocile Zidului” este o inițiativă care examinează rolul dacilor în construirea Zidului lui Adrian, un zid din perioada romană, cu o lungime de aproximativ 117 km, situat în nordul Angliei.

Studii și săpături arheologice recente au dezvăluit că o unitate militară formată din aproximativ 1.000 de geto-daci a ajuns în Britania acum aproape 2.000 de ani și a contribuit la construirea unei secțiuni din acest zid foarte important.

Proiectul este colosal, deoarece rolul nostru este de a construi punți și legături între România și Marea Britanie, demonstrând cum conexiunile dintre culturile noastre există de foarte multă vreme.

Îți mai recomandăm Granița imperiului roman din Dacia și ansamblul Brâncuși din Târgu-Jiu intră duminică în patrimoniul UNESCO

Aceste legături ne apropie și ne ajută să ne înțelegem mai bine unii pe alții. Am colaborat cu un istoric din nordul Angliei pentru a realiza această expoziție.

Partenera noastră a studiat la Universitatea Oxford și a dezvoltat o pasiune pentru România când a învățat limba latină, descoperind similaritățile cu limba română. Ea a trăit mult timp în Munții Apuseni și a învățat limba română acolo.

Europa Liberă: Cum a fost primită expoziția și ce urmează pentru ea?

Aura Woodward: Expoziția a fost itinerantă, pornind din apropierea Zidului lui Hadrian, apoi ajungând la Manchester, unde România are un consulat, și la Londra.

Un aspect foarte frumos este că English Heritage, organizația britanică responsabilă cu monumentele istorice, a solicitat să expună această expoziție la Zidul lui Hadrian din septembrie până în ianuarie anul viitor.

Europa Liberă: În contextul politic actual, ați întâmpinat critici pentru rolul contribuției dacilor în promovarea culturii românești?

Aura Woodward: Nu am întâmpinat reproșuri, deoarece conceptul nostru se bazează pe dovezi solide. Descoperirile arheologice britanice, cum ar fi inscripțiile care atestă prezența dacilor la construcția Zidului lui Hadrian, sunt extrem de valoroase. Aceste dovezi subliniază importanța colaborării internaționale în arheologie și istorie.

Noi singuri nu am fi putut ajunge la aceste rezultate, dar lucrând cu parteneri britanici, am reușit să amplificăm mesajul că această secțiune a zidului a fost construită de daci.

Europa Liberă: Cum integrați comunitatea românească din Marea Britanie în activitățile ICR?

Aura Woodward: Comunitatea românească este foarte importantă pentru noi. Colaborăm cu diverse organizații culturale și susținem inițiativele acestora. De exemplu, am sprijinit Festivalul de Film Românesc și proiectul „Povești spus în românește", care promovează limba și cultura română în rândul copiilor din diaspora.

De asemenea, am organizat concerte și evenimente care să atragă atât români, cât și britanici, pentru a crea o punte culturală între cele două comunități.

Europa Liberă: Există colaborări cu alte instituții ale statului român?

Aura Woodward: Da, colaborăm cu Departamentul Românilor de Pretutindeni pentru a amplifica impactul proiectelor finanțate de aceștia. Un exemplu este proiectul „Via Transilvanica”, care va fi prezentat în cadrul zilelor porților deschise la Londra, o inițiativă menită să promoveze acest traseu cultural important din România.

Europa Liberă: Cum afectează Brexit-ul activitatea ICR Londra și accesul artiștilor români în Marea Britanie?

Aura Woodward: Brexitul a creat o piață elitistă în Marea Britanie, mai ales în privința educației, ceea ce reprezintă o barieră financiară considerabilă pentru studenții români. Este important ca ICR Londra să fie o ușă deschisă pentru artiștii în diferite stadii ale carierelor lor.

Trebuie să ajustăm legislația pentru a include și Marea Britanie în programele de mobilitate culturală, oferind burse și sprijin pentru artiștii români care doresc să-și prezinte lucrările aici.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.