La mijlocul lunii iunie, Institutul Național al Patrimoniului (INP), coordonatorul procesului de depunere a dosarelor României la UNESCO, anunța că atât ansamblul monumental al sculptorului Constantin Brâncuși, din Târgu-Jiu, cât și Frontierele Imperiului Roman - Dacia (Limesul dacic) au primit aviz favorabil pentru includerea în lista patrimoniului universal.
Cu câteva zile înainte, ministrul Culturii Raluca Turcan prefațase anunțul.
Avizul a fost acordat de ICOMOS – Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor – forul consultativ al UNESCO și cel care fundamnetează practic deciziile de includere de noi obiective în lista patrimoniului universal.
Deciziile de includere a celor două obiective în lisa UNESCO urmează să fie luate la cea de-a 46-a reuniune a Comitetului UNESCO, care se desfășoară între 22-29 iulie în New Delhi, India.
Conform agendei reuniunii, primele zile sunt dedicate analizării stadiului de conservare a peste 120 de obiective înscrise în ultimii ani în listă – cu un accent pe 57 de situri aflate pe lista siturilor în pericol – în timp ce între 26 - 29 iulie vor fi analizate dosarele pentru cele 29 de nominalizări de includere în patrimoniul universal.
Directorul adjunct al Institutului Național al Patrimoniului (INP), Irina Iamandescu, coordonatoarea departamentului Monumente Istorice, a spus pentru Europa Liberă că deciziile privind cele două obiective culturale din România va fi pronunțată pe 28 iulie, adică duminică.
Reprezentanta INP a confirmat că decizia este ca și luată având în vedere avizul favorabil, iar asta va aduce un plus de notorietate atât ansamblului Brâncuși de la Târgu-Jiu, cât mai ales Limesului dacic, care numără peste 270 de situri, din aproape 20 de județe.
La Târgu-Jiu este programat duminică seară un eveniment cultural – One Step to Infinity - Brâncuși UNESCO 2024 – care va marca includerea ansamblului Brâncuși în patrimoniul UNESCO.
O parte din acestea sunt clasate ca monumente istorice în timp ce altele sunt în curs de clasare, a mai spus Irina Iamandescu.
„Vorbim de prestigiu, pentru că UNESCO aduce asta, dar și de responsabilizare a autorităților de la nivel local, județean, legat de conservarea acestor obiective”, a subliniat reprezentantul INP.
Ea a mai spus că faptul că România urmează să aibă încă două obiective culturale în lista patrimoniului mondial se datorează la doi factori principali.
„Odată e valoarea universală, care e clară, în ambele cazuri, dar în al doilea rând sunt și dosarele, pentru că trebuie să le ai foarte bine făcute ca decizia să fie de includere.”
Granițele Imperiului Roman - Dacia
Decizia iminentă de includere a Limesului (granița imperiului roman) de pe teritoriul fostei provincii Dacia în lista UNESCO vine ca rezultat al cercetărilor din programul național Limes, lansat în urmă cu 10 ani de Ministerul Culturii „coagulând și direcționând cercetarea și mai ales conectând aceste eforturi cu acțiunile de protecție şi gestiune, atât de necesare pentru prezervarea valorii și transmiterea acesteia cǎtre generațiile viitoare”, a transmis INP.
Informații despre întreg programul, coordonat de Comisia Națională Limes, sunt disponibile pe site-ul dedicat, limesromania.ro.
De precizat că obiectivul propus acum pentru includerea în lista UNESCO este limesul dacic, limesul dunărean fiind parte a unui proiect internațional împreună cu alte state, făcând de asemenea obiectul unei propuneri de recunoaștere a valorii universale.
Procesul de includere al Limesului Dacic care străbate 16 județe, pe o distanță de peste 1.000 de kilometri, în special din Transilvania, Banat, dar și din Oltenia, fost coordonat de INP împreună cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.
„Parte a sistemului general de apărare a Imperiului Roman, Frontierele Imperiului Roman – Dacia constituie o mărturie excepțională a extinderii maxime a puterii Imperiului Roman prin consolidarea frontierelor sale nordice și reprezintă o manifestare fizică a politicii imperiale”, se menționează în criteriile de înscriere, redactate pe baza recomandării ICOMOS, conform INP.
Vestigiile frontierelor romane din fosta Dacia sunt reprezentate de un „complex de turnuri, valuri de pământ, ziduri, fortificații de mici dimensiuni, castrele din spatele limesului plasate de regulă la o distanță de circa 5 km față de limes, așezările civile aferente și structurile ne-romane”, potrivit limesromania.ro.
Chiar dacă în totalt sunt peste 270 de situri – între cele mai cunoscute situri se numără Drobeta (Mehedinți), Tibiscum (Caraș-Severin, Porolissum (Sălaj), respectiv orașele Alba-Iulia, Turda și Râșnov – obiectivul va fi înscris ca unul singur.
La fel sunt înscrise și mănăstirile din Moldova sau satele cu biserici fortificate din Transilvania.
Menționăm că România are în prezent șapte obiective culturale și două naturale în lista patrimoniului universal UNESCO.
Ansamblul realizat de Constantin Brâncuși la Târgu-Jiu
Celălalt obiectiv major care urmează să intre pe lista UNESCO este ansamblul monumental Constantin Brâncuși, de la Târgu-Jiu, care include Coloana Infinitului, Masa Tăcerii, Poarte Sărutului și scaunele de pe Aleea scaunelor, integrate toate în parcul care poarte numele sculptorului.
„Succesul acestei nominalizări se datorează perseverenței cu care autoritățile centrale, județene și locale au asigurat conservarea operelor lui Constantin Brâncuși, precum și încercărilor continue de gestionare a contextului urbanistic complex în care acestea se găsesc, într-o manieră asumată și sensibilă la Valoarea Excepțională Universală a Ansamblului monumental”, notează INP.
Reprezentanții Institutului Patrimoniului au amintit că procesul de includere a ansamblului Brâncuși în lista UNESCO a fost unul tumultos, procedura fiind reluată în 2018, apoi întreruptă la recomandarea forului internațional, fiind reluată din nou în 2023.
„Reluarea procedurii de nominalizare în anul 2023 a presupus eforturi susținute ale autorităților centrale și locale, instituțiilor de educație și de cercetare și nu în ultimul rând ale specialiștilor implicați”, a transmis Institutul Patrimoniului.
În proiectul de decizie de includere a ansamblului în patrimoniul mondial, se menționează: „Complexul monumental, construit între anii 1937 și 1938 pentru a comemora sacrificiul suprem al românilor - soldați, polițiști și cetățeni de rând - care au murit apărând orașul Târgu Jiu în timpul Primului Război Mondial, reprezintă un punct de cotitură în istoria sculpturii monumentale și a artei publice.”
Ansamblul Brâncuși a integrat orașul în lucrarea sa publică de mare anvergură - singura de acest tip - decât să amplaseze monumentul în oraș, se mai menționează în descriere.
„Combinația dintre conceptul artistic, calitatea excepțională a execuției și realizarea inginerească a Coloanei fără sfârșit, în special, contribuie la desăvârșirea uneia dintre cele mai importante sculpturi monumentale publice ale secolulului XX”, se mai specifică în proiectul aminti, conform INP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
