Austria este gata să ia în considerare o retragere limitată a dreptului de veto asupra aderării Bulgariei și României la spațiul Schengen, dacă Bruxelles-ul intervine pentru a sprijini o mai bună poliție la frontierele blocului, scrie Financial Times.
Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a declarat luni, la postul public ORF, că Viena a comunicat Comisiei Europene „condiții clare”, care trebuie îndeplinite pentru ca Viena să accepte posibilitatea de a călători fără pașapoarte către și de la aeroporturile din România și Bulgaria, într-o primă etapă a extinderii Schengen.
„Mingea este acum în terenul Comisiei", a declarat Karner.
În schimbul ridicării veto-ului pentru „Schengenul aerian", Viena a cerut Comisiei Europene o protecție mai strictă a frontierelor terestre externe ale Uniunii, precum și readmisia solicitanților de azil care vin în Austria prin România și Bulgaria.
De asemenea, Austria dorește o „triplare a polițiștilor de frontieră și o modernizare tehnică” a sistemului de protecție la granițe, în special la frontierele bulgaro-turce și româno-sârbe.
Toate acestea ar trebui să fie suportate financiar de CE.
În schimb, controalele la frontiera terestră ar rămâne în vigoare pentru moment.
„Ideea este că avem nevoie de progrese în domeniul protecției frontierelor externe ale UE”, a spus Karner, solicitând adaptări „masive”. „Acum este rândul comisiei”, a spus el sugerând că mingea este în curtea executivului european.
Comisia a salutat anunțul Austriei ca „pozitiv”, adăugând că este pregătită să ofere sprijin, inclusiv prin consolidarea desfășurărilor Frontex la frontiere.
„Bulgaria și România sunt pregătite să adere la spațiul Schengen”, a declarat purtătorul de cuvânt al comisiei, Christian Wigand.
Nu a fost stabilit un calendar pentru măsurile care urmează să fie îndeplinite solicitate de Austria, dar este puțin probabil ca acestea să intre în vigoare în acest an.
România și Bulgaria așteaptă să adere la Schengen de mai mult de un decensiu.
Austria a stârnit furia Bucureștiului și a Sofiei în decembrie anul trecut, când le-a blocat aderarea la zona de liberă circulație a UE.
Războiul a continuat de luni de zile, Bucureștiul amenință chiar că va da în judecată Viena pentru despăgubiri de miliarde de euro și extinzând disputa la un proiect de zăcământ de gaze offshore.
Țările de Jos au exercitat și un drept de veto, dar numai împotriva Bulgariei.
Aderarea treptată, cu aeroporturile mai întâi și granițele terestre într-o etapă ulterioară, fusese prezentată înainte ca un compromis, doar că atât Austria, cât și Țările de Jos au refuzat ideea.
Austria a spus comisiei că va da înapoi dacă vor fi implementate trei măsuri, a declarat pentru Financial Times un oficial de la Ministerul de Interne austriac.
În primul rând, guvernul austriac a cerut să se acorde fonduri pentru a tripla desfășurarea actuală a forțelor de frontieră Frontex în Bulgaria și România. Oficialii austrieci ar trebui, de asemenea, să fie dislocați în ambele țări.
În al doilea rând, Viena insistă ca Bulgaria și România să-și modernizeze frontierele externe cu un gard neîntrerupt care să izoleze țările de țările non-UE, în special Serbia și Turcia.
În al treilea rând, cele două țări din sud-estul UE vor trebui să accepte persoane cărora li s-a refuzat azilul în Austria și care au intrat prima dată în bloc prin România sau Bulgaria. În trecut, tot în contextul discuțiilor privind primirea celor două țări în Schengen, Comisia Europeană a respins solicitarea cancelarului Karl Nehammer privind construirea unui zid la granița Bulgariei cu Turcia.
Această condiție impune normele existente în temeiul așa-numitului tratat de la Dublin, care impune solicitanților de azil să depună cererile în prima țară din UE la care ajung.
Viena s-a referit în special la migranții sirieni și afgani pe care dorește să-i trimită înapoi.
Bucureștiul și Sofia susțin că doar o mică minoritate de oameni care trec în bloc prin Turcia le tranzitează de fapt teritoriul și că, mai degrabă, prin Grecia, Serbia și Ungaria trec acești solicitanți de azil ajung în Austria.
Grecia și Ungaria sunt membre Schengen și UE, în timp ce Serbia nu este.
Partidul Popular din Austria, care guvernează în coaliție cu Verzii, și-a înăsprit poziția față de imigrație în ultimele luni, deoarece poziția sa în sondaje a scăzut și sprijinul pentru Partidul Libertatea de extremă dreapta a crescut înaintea alegerilor din octombrie.
Olanda a spus că are nevoie de o evaluare suplimentară cu privire la pregătirea Bulgariei, dar că este pregătită să accepte România.
Cu toate acestea, Wigand a spus că cele două țări au fost întotdeauna tratate împreună.
Ministrul olandez al imigrației, Eric van der Burg, a declarat reporterilor de la Bruxelles săptămâna trecută că trebuie să analizeze rezultatele unei misiuni de investigare a UE în Bulgaria, care tocmai s-a încheiat. Orice decizie ar avea nevoie de aprobarea parlamentului olandez, a adăugat el.
„Dacă există toate informațiile și putem vedea că Bulgaria a făcut lucrurile pe care trebuie să le facă, vom decide când este momentul pentru Bulgaria”, a spus van der Burg.
România și Bulgaria au salutat demersul austriac ca un prim pas și au spus că doresc să obțină rapid calitatea de membru deplin.
Premierul român Marcel Ciolacu a spus că este important ca Austria să devină „mai flexibilă” și și-a exprimat încrederea că discuțiile vor continua anul viitor despre frontierele terestre.
Ciolacu a remarcat că situația din Bulgaria este diferită, Țările de Jos fiind încă nevoite să aprobe calitatea de membru al Sofiei.
„Au fost alegeri în Olanda și urmează o decizie în privința Bulgariei”, a spus Ciolacu. „Așteptăm această decizie. . . și [apoi] vom face un plan.”
Prim-ministrul bulgar Nikolai Denkov a declarat duminică că Sofia dorește și aderarea deplină la Schengen. „Continuăm negocierile”, a declarat el la radioul de stat BNR. „Dacă cineva dorește alte reguli care sunt specifice Bulgariei, acest lucru este categoric inacceptabil.”
La începutul acestei săptămâni, Austria anunțase că se opune aderării României și Bulgariei la Schengen, argumentând că „înainte de a deveni mai mare spațiul european de liberă circulație trebuie să devină mai bun”.
Aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost blocată de Austria și de Olanda la Consiliul JAI din decembrie 2022.
Bruxellesul a primit solicitările Austriei. „Comisia este gata să-și ofere sprijinul”
Comisia Europeană a primit solicitările Austriei privind ridicarea dreptului de veto pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen cu granițele aeriene.
Discuțiile privind finanțarea acestor solicitări continuă, a precizat un purtător de cuvânt.
„Am luat act de aceste evoluții, ne bucurăm că lucrurile se mișcă într-o direcție pozitivă", a declarat luni purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Christian Wigand, întrebat la briefingul zilnic al CE despre declarațiile ministrului austriac de Interne Gerhard Karner.
El a precizat că Executivul de la Bruxelles a primit solicitările Vienei privind condițiile puse pentru acceptarea României și Bulgariei în „air-Schengen”, adică Schengen pentru traficul aerian.
Wigand a spus că „discuțiile continuă" pe acest subiect, iar Comisia este „gata să-și ofere sprijinul". Și Frontex este gata să-și extindă sprijinul.
Totodată, el a subliniat că pentru CE „protejarea granițelor externe reprezintă o prioritate cheie" și că se va asigura că „vor fi puse la dispoziție fondurile necesare". Întrebat dacă e vorba de finanțarea solicitărilor Austriei, Christian Wigand a răspuns doar că discuțiile continuă.
Purtătorul de cuvânt a mai spus că au fost trei misiuni coordonate de CE în Bulgaria și România - două anul trecut, una în noiembrie 2023 - și „toate au arătat că lucrurile funcționează așa cum ar trebui și că statele membre (România și Bulgaria) îndeplinesc criteriile".
El a reamintit că CE a susținut încă din 2011 că cele două țări îndeplinesc condițiile pentru a adera la spațiul de liberă circulație.
Drumul României spre Schengen (2015-2023)
Octombrie 2015: Franța și Germania amână discuțiile despre aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
Europa este copleșită de valul de migrație prin Mediterană și prin Balcani, după ce 1,3 milioane de oameni au bătut la porțile Europei cerând azil. Mai mult, un val de terorism în UE sperie mai multe țări, care instituie controale mai exigente la vămi. Astfel, UE intră într-o criză legată de securitate și migrație.
Septembrie 2017: Germania, Austria și Olanda se declară sceptice cu privire la aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen.
August 2018: România și Bulgaria devin parte din Sistemul de Informații Schengen. Sistemul permite României să transmită propriile semnalări despre cetățeni terți pe ale căror nume au fost emise alerte care le refuză intrarea sau șederea în UE.
Septembrie 2018: Premierul olandez Mark Rutte spune că îl îngrijorează statul de drept în România și că de aceea se împotrivește aderării țării la Schengen. El repetă același mesaj și în 2019.
Iulie 2021: Parlamentul European votează, în raportul său anual privind funcționarea Spațiului Schengen, rezoluția prin care cere aderarea României și Bulgariei.
Octombrie 2022: Parlamentul olandez votează împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Olandezii invocă corupția dar, după discuții extinse, acceptă că România îndeplinește condițiile necesare. Se opun în continuare însă Bulgariei.
Decembrie 2022: Austria se opune vehement aderării României la Spațiul Schengen, iar diplomația românească încearcă să remedieze situația, fără succes, înaintea Consiliului JAI din 8 decembrie.
Pe 8 decembrie, Austria votează, în Consiliul JAI, împotriva aderării României, iar Olanda, împotriva Bulgariei . României nu i s-a permis decuplarea de Bulgaria.
România boicotează mai multe firme austriece, în încercarea de a pune presiune pe Guvernul de la Viena. Cancelarul austriac declară că nu va exista nicio extindere Schengen.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, vizitează Bucureștiul. Ea declară că România și Bulgaria trebuie admise în Schengen în 2023.
Ianuarie 2023: Austria și Olanda își mențin pozițiile.
Martie 2023: Într-o vizită în Bulgaria, președintele Klaus Iohannis declară că tema extinderii Schengen și aceea a migrației ilegale sunt amestecate artificial. Austria invocase problemele de migrație ilegală cu care se confruntă aceasta, dar și problemele generale ale spațiul european de liberă circulație, pentru respingerea aderării României și Bulgariei la Schengen.
Aprilie 2023: În opoziția sa la aderarea României la Spațiul Schengen, ministrul de Interne austriac, Gerhand Karner, invocă faptul că 52 dintre traficanții de persoane arestați în anul precedent erau români. Karner vine în vizită oficială în România, dar nu își schimbă poziția.
Mai 2023: Comisia Europeană cere aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen în 2023.
Iulie 2023: Președinția spaniolă a Consiliului European pune aderarea României și Bulgariei la Schengen pe lista sa de priorități.
Septembrie 2023: Comisia Europeană a închis oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) pentru Bulgaria și România, după 16 ani. Președinta Comisiei Europene și președinta Parlamentului European au declarat că România și Bulgaria merită să adere la Schengen.