Un raport recent al Curții Europene de Conturi revizuiește estimările anterioare, din 2020, cu privire la finalizarea Autostrăzii A1, care are aproximativ 580 de kilometri, între București – Sibiu – Nădlac.
Este parte a coridorului de transport pan-european IV, gândit să conecteze Portul Constanța cu rețeaua de autostrăzi central și vest-europeană, până în Germania.
„În cazul uneia dintre infrastructuri, autostrada A1 din România, perspectivele s-au îmbunătățit: în prezent, toate tronsoanele sunt estimate să fie date în exploatare înainte de 2030”, spun auditorii Curții Europene de Conturi.
Raportul menționează o probabilitate medie ca până în 2030 întreaga autostradă A1, ale cărei costuri totale sunt estimate la 6,4 miliarde de euro – în scădere cu peste 10% față de estimările din 2020 – să fie gata.
Cea mai mare parte din A1 este în circulație în prezent, adică aproximativ 480 din cei 580 de kilometri, cu tronsoane inaugurate între anii 2011 și 2025.
Porțiunile lipsă sunt un ciot de aproximativ 10 kilometri în vestul țării, de la Margina (Timiș) la Holdea (Hunedoara), și trei dintre cele cinci secțiuni ale autostrăzii Sibiu-Pitești (122 km), prima autostradă care traversează Carpații.
Segmentul Margina-Holdea, finanțat prin fondul de împrumuturi din PNRR, ar urma să fie gata cel târziu în 2027. Una din cele trei secțiuni nefinalizate de pe Sibiu-Pitești, cea de la Tigveni la Curtea de Argeș, ar urma să fie inaugurată în vara acestui an.
Pe secțiunile montane propriu-zise însă, secțiunea 2 Boița (județul Sibiu) - Cornetu (Vâlcea) și secțiunea 3 Cornet - Tigveni (Argeș), lucrările sunt mai degrabă la început. Asta deși contractele au fost semnate încă din 2022.
Ca lucrările la cele două secțiuni, în special Boița - Cornetu, să fie gata cel târziu în 2030, trebuie îndeplinite cel puțin două condiții, spune președintele asociației Pro Infrastructură, Ionuț Ciurea.
„Mai întâi trebuie rezolvată birocrația, pe ambele secțiuni cele mai multe lucrări nu sunt autorizate încă și pentru asta trebuie obținut acordul de mediu revizuit.”
Totodată „e nevoie de mobilizare exemplară, mai ales pe secțiunea doi”, spune el. Chiar și așa, finalizarea până în 2030 inclusiv, pe aceasă secțiune, poate fi greu atinsă, consideră el.
Compania Națională de Drumuri (CNAIR) estimează totuși că ambele secțiuni, 2 și 3, vor fi gata în 2029. Purtătorul de cuvânt Alin Șerbănescu admite că pentru ca acest lucru să se întâmple, acordul de mediu trebuie obținut în lunile următoare.
Mobilizarea constructorului de pe secțiunea doi va crește pe măsură ce frontul de lucru va fi extins, mai spune el.
Îți mai recomandăm Record de autostrăzi şi drumuri expres în 2026? E posibil, pentru că majoritatea loturilor trebuiau terminate încă de anul trecutAcordul de mediu revizuit, esențial pentru autorizarea de noi lucrări
Reprezentanții CNAIR, ai Ministerului Transporturilor și președintele Pro Infrastructură au căzut de acord că obținerea acordului revizuit de mediu reprezintă prima condiție ca lucrările pe secțiunile montane din Sibiu-Pitești să nu mai treneze.
În special pe secțiunea 2, care are o lungime de 31,3 kilometri, dar și pe secțiunea 3, de 37,4 kilometri, a autostrăzii Sibiu-Pitești frontul de lucru al constructorilor este limitat de lipsa autorizațiilor de construire pentru majoritatea porțiunilor de traseu.
Secțiunea 2, Boița - Cornetu, spre exemplu, este prevăzută cu 48 de poduri și viaducte, respectiv șapte tuneluri, cu lungime între 250 de metri și 1,52 kilometri.
În prezent, se lucrează la cinci viaducte și un tunel, cel de la Robești, de 900 de metri, singurele autorizate până în prezent.
În imagine, lucrări în interiorul tunelului Robești, de pe secțiunea 2 a autostrăzii Sibiu-Pitești.
Pe secțiunea 3, Cornetu - Tigveni, sunt prevăzute 54 de poduri, pasaje și viaducte, până în prezent fiind autorizate 15 dintre ele. De asemenea, include tunelul Poiana, de 1,78 kilometri, cel mai lung tunel de pe Sibiu-Pitești. Va fi realizat cu ajutorul unui utilaj uriaș, Tunnel Boring Machine (TBM), sosit deja în țară și în curs de verificare pe platforma industrială din Călărași.
Secțiunea 2 a autostrăzii, în lungime de 31,3 km este realizată de asocierea turcă Mapa-Cengiz, pentru aproximativ 850 de milioane de euro, fără TVA.
Contractul a fost semnat în februarie 2022, cu termen de finalizare estimat inițial la 2028, 18 luni proiectarea și 50 de luni execuția. Stadiul actual al lucrărilor este de aproximativ 8%.
Secțiunea 3, de 37,4 km, este realizată de compania italiană Webuild, pentru 1,06 miliarde de euro, fără TVA. Contractul a fost semnat în august 2022, cu termen estimat inițial 2027, 18 luni proiectarea și 45 de luni execuția. Stadiul lucrărilor este de 12%.
Fondurile sunt asigurate din Programul european Transporturi 2021-2027 și co-finanțare de la bugetul de stat.
Ca lucrările și pe restul porțiunilor să fie autorizate este nevoie de obținerea acordului de mediu revizuit, din partea Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP).
CNAIR a obținut un acord de mediu pentru întreaga autostradă Sibiu-Pitești în 2018, în baza unui studiu de fezabilitate.
Autostrada a fost împărțită însă pe cinci secțiuni, licitate separat, iar în partea de proiectare efectivă „au fost unele modificări, devieri de la traseul studiat la nivel de studiu de fezabilitate”, spune secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, pentru Europa Liberă.
„Orice modificare și ieșire din coridorul inițial presupune revizuirea acordului de mediu”, adaugă el.
Dinamitare în tunelul Robești, de pe secțiunea 2 din Sibiu-Pitești.
CNAIR menționează că acum se lucrează doar pe două sectoare ale secțiunii 2 și speră ca procedura de revizuire să fie gata până în luna aprilie 2026.
„Am depus toate documentațiile care ne-au fost solicitate”, spune purtătorul de cuvânt Alin Șerbănescu.
Potrivit șefului Serviciului de autorizare și evaluare a impactului de mediu al ANMAP, Ciprian Șoavă, agenția așteaptă încă documente din partea CNAIR.
„Am avut discuții, întâlniri, le-am dat adrese, trebuie să facă aceste documentații și să le depună la noi, să putem parcurge procedura”, afirmă reprezentantul agenției de mediu.
S-ar putea să fie nevoie de realizarea unor studii de specialitate, de evaluare adecvată și de impact asupra mediului, estimează Ciprian Șoavă. Chiar și așa, până la jumătatea anului procedura de mediu ar putea fi parcursă, spune el.
Secretarul de stat Ionel Scrioșteanu încearcă să își păstreze realismul. „Sperăm ca până la finalul anului să avem toate porțiunile celor două secțiuni autorizate pentru lucrări”, spune el.
Ionuț Ciurea: Termenele de execuție nu curg!
Lipsa acordului de mediu revizuit și a autorizațiilor de construire pentru cele două secțiuni ale autostrăzii în întregimea lor face ca termenele contractuale de execuție să nu curgă efectiv, spune Ionuț Ciurea.
Pe secțiunea 2 termenul de execuție este de 50 de luni (4 ani și 2 luni), iar pe secțiunea 3 de 45 de luni (3 ani și 9 luni).
„Termenele nici nu vor curge în următoarele luni până când nu se vor elibera autorizațiile de construire pentru ceea ce mai trebuie de autorizat”, spune el.
„Ca să se elibereze autorizațiile de construire trebuie mai trebuie să se mai întâmple diverse chestii, în primul rând să fie gata acordul de mediu revizuit, care nu știm când o să iasă, sperăm noi până în iunie”, adaugă.
Dacă CNAIR se va mișca repede, va putea autoriza în câteva săptămâni lucrările restante pe ambele secțiuni, care vor veni cu extensii de timp.
Lucrările pe ambele loturi sunt complexe, cu câte 50 de structuri de realizat, pe ambele. Pe secțiunea 2, cele 7 tuneluri vor reprezenta o provocare, la fel cum o va reprezenta și efectuarea lucrărilor cot lipite, pe alocuri, de Drumul Național 7.
Alin Șerbănescu spune că sunt foarte probabile noi restricționări totale ale traficului rutier pe DN7 Valea Oltului, pe un interval orar mai scurt însă decât la restricțiile pe timp de zi, din 2024.
De la complexitate, la mobilizare
Dincolo de complexitatea lucrărilor, care vor fi realizate în munți, a doua condiție ca autostrada Sibiu-Pitești să fie gata cel târziu în 2030 este mobilizarea antreprenorilor.
Dacă pe secțiunea 3 mobilizarea este bună și următorul pas este lansarea TBM-ului la tunelul Poiana în următoarele săptămâni, pe secțiunea 2, a constructorilor turci, semnele nu sunt atât de încurajatoare, spune Ionuț Ciurea.
Dovadă stă viaductul de la Boița, unul din cele autorizate, unde lucrurile nu se mișcă foarte repede, adaugă el.
„O să vedem mai bine când o să se autorizeze toate porțiunile de autostradă, dacă o să se miște mai bine, că tot ni se promite, dar din ce vedem lasă foarte mult de dorit. Îmi vine greu să cred că prin minune o să fie o mobilizare exemplară și o să se miște acolo fantastic”, mai spune președintele Asociației Pro Infrastructură.
Pe 10 ianuarie, directorul CNAIR, Cristian Pistol, scria pe Facebook că la viaductul Boița se lucra la tablierul metalic, în timp ce la tunelul Robești lucrările avansează. Au fost excavați 240 de metri pe o galerie și 200 de metri pe cealaltă.
„Am solicitat constructorului turc Mapa-Cengiz menținerea mobilizării, care acum a ajuns la peste 70 de muncitori și 40 de utilaje”, transmitea el.
În imagine, o parte din utilajul TBM, cu diametrul cât un bloc cu patru etaje, cu care va fi săpat tunelul Poiana de pe A1.
Purtătorul de cuvânt al companiei de stat, Alin Șerbănescu, spune că mobilizarea nu este și mai mare pe secțiunea 2 doar pentru că nu sunt suficiente fronturi de lucru autorizate.
„Pe secțiunea doi lucrează la cinci viaducte din 35. Pe secțiunea 3 fac gurile de intrare în tunelul Poiana (pentru lansarea TBM-ului, n.r.), mai lucrează la niște terasamente, dar tot așa, pe mici sectoare”, spune Șerbănescu.
Constructorii turci Mapa și Cengiz pot mobiliza mult mai mulți oameni, au și pregătit facilități de cazare pentru ei, însă nu este cazul, până la autorizarea de noi porțiuni, mai explică el.
Faptul că constructorul a amenajat unități de grinzi de beton și de confecții metalice arată, de asemenea, și capacitatea și seriozitatea acestuia, mai spune reprezentantul CNAIR.
Imagine din fabrica de confecții metalice a asociertii turce Mapa-Cengiz, de pe secțiunea 2.
Și secretarul de stat Ionel Scrioșteanu este convins că mobilizarea constructorilor turci va crește odată ce noi lucrări vor fi autorizate.
„Poate la început, lucrurile nu au fost încurajatoare, dar elementele care s-au adăugat succesiv după ce au început lucrările ne fac să credem că abordarea este una din ce în ce mai serioasă”, spune el.
„Au investit în închirierea unor hale pentru producție de grinzi și tablier metalic, apoi e abordarea pe zona de tunel cu explozibil, ceea care e un pic mai scump față de activitatea propusă inițial.”
Ionuț Ciurea spune că, la cum stau lucrurile în prezent, într-un scenariu optimist, pe secțiunea 3 lucrările pot fi gata până la final de 2029, iar pe secțiunea 2 în 2030. „Chiar și 2030 e pur teoretic, pentru că suntem în 2026 și termenul de 50 de luni încă nu curge efectiv”, spune el.
Secretarul de stat Ionel Scrioșteanu admite că lucrările de pe secțiunea 3 ar putea fi gata mai repede cu opt luni, până la un an, decât pe cea vecină, dar estimează că până în 2030 întreaga porțiune montană din Sibiu-Pitești va fi gata.
Variații de câteva luni pot apărea și din cauze meteorologice, dar și ca urmare a unor eventuale situații neprevăzute, conchid reprezentanții CNAIR și ai Ministerului Transporturilor.
Îți mai recomandăm România a pierdut 7 miliarde de euro din PNRR. Ce trebuie să facă până în august 2026 ca să nu piardă cele 10 miliarde de euro rămaseEuropa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI