Constructor chinez pentru Centura București Nord în ajunul reuniunii la care NATO discută strategia față de expansiunea Chinei

Compania chineză de stat CCECC ar urma să proiecteze și execute lotului 3 al sectorului Nord din Autostrada de Centură București (A0).

Compania de autostrăzi anunță cu câteva zile înainte de reuniunea NATO de la București, la care miniștrii de Externe discută strategia de contracarare a ambițiilor expansiunii chineze, că lotul Afumați–Cernica (8,60 km) al autostrăzii de Centură București Nord va fi construit de o companie chineză.

Înaintea întâlnirii de la București, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a declarat, vineri, că agenda reuniunii include discuții despre răspunsul Alianței la provocările ridicate de China.

„China nu este un adversar, dar își intensifică modernizarea militară și își sporește prezența din Arctica până în Balcanii de Vest, din spațiu, în spațiul cibernetic și încearcă să controleze infrastructura critică a Aliaților NATO”, a spus Stoltenberg.

Îți mai recomandăm NATO la București | Statele membre vor discuta suplimentarea ajutorului pentru Ucraina și strategia față de China

Blocarea accesului companiilor chineze la contracte pentru infrastructură este discutată de mai mulți ani în Europa, iar în aprilie 2021, România a eliminat China din lista țărilor care pot primi proiecte de infrastructură, printr-o Ordonanță de urgență.

Decizia viza însă licitațiile de după intrarea în vigoare a documentului, nu și pe cele în curs, ceea ce a dus la desemnarea, vineri, 25 noiembrie 2022, a companiei chineze de stat China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC) drept câștigător al licitației pentru lotul 3 al sectorului Nord din Autostrada de Centură București (A0) NORD.

Cei 8,60 km vor trebui construiți în 30 de luni, pentru suma de 397,99 milioane de lei, fără TVA, după cum a anunțat pe Facebook director general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol.

Îți mai recomandăm Autostrada Comarnic – Brașov nu o să fie gata până în 2030. „Totul e blocat”. Soluția ieftină: centuri la Comarnic, Bușteni și Azuga

CNAIR precizează în comunicatul de vineri că „în cadrul contractului, viitorul antreprenor va realiza mai multe lucrări de artă complexe, incluzând 7 pasaje pe și peste autostradă, două dintre acestea având lungimi de 318,30 m, respectiv 466,50 m”, dar și că semnarea contractului va fi posibilă după expirarea perioadei de depunere a eventualelor contestații și a soluționării acestora.

Anunțul vine la peste trei ani de la lansarea licitației, care, după cum explică Economedia, a trecut prin numeroase etape de plângeri la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și la Curtea de Apel București. De exemplu, în iunie 2021, câștigător era desemnat constructorul turc Ictas.

Îți mai recomandăm Pandora Papers | Cum a pătruns Huawei în Europa de Est prin Serbia

Directorul Cristian Pistol precizează că în desemnarea companiei chineze drept câștigător, „CNAIR a respectat decizia CNSC nr. 374/C10/3281/21.02.2022, rămasă definitivă prin Hotărârea Civilă nr. 1055/2022 a Curții de Apel București”.

Potrivit Economedia, contractul ar fi primul pentru o autostradă din România atribuit unei companii deținute de China.

Centura Zalău și Lucian Bode

Al doilea proiect de infrastructură rutieră a României realizat de o companie chineză vizează nu o autostradă, ci o șosea de centură (Zalău/ jud. Sălaj), în urma unui contrat atribuit când ministrul de Interne, Lucian Bode, era ministru al Transporturilor, originar din Sălaj.

În 2020, Europa Liberă nota obținerea contractului 5,5 km din centura Zalău de către parteneriatul dintre o firmă românească cu trei angajați, care ieșise recent din insolvență, și o controversată companie de stat chineză, fără angajați.

Firma românească, din Sălaj, aparținea lui Andrei Dorin Hodiș, fost consilier local din partea PDL, în 2009, când liderul organizației Sălaj a PDL era Lucian Bode.

Îți mai recomandăm O firmă chineză, cu 0 angajați, condusă de Partidul Comunist, câștigă licitații de drumuri în România