Două sute de kilometri de drumuri rapide noi, în 2024. Asociație: e prima dată când scenariul de vis se împlinește

„În anii anteriori s-au împlinit cel mult estimările noastre optimist-realiste de la început de an; spuneam că în 2024 doar într-un scenariu de vis putem ajunge la 175, chiar 200 de km; iată că suntem în «scenariul de vis», o premieră”, spune Ionuț Ciurea, președintele Pro Infrastructura – asociație care monitorizează de mulți ani proiectele de drumuri rapide din România.

La începutul lui 2024, asociația estima deschiderea a aproximativ 80 de kilometri de autostradă și drumuri expres în acest an. Autoritățile erau mult mai încrezătoare și estimau cel puțin dublu; în cele din urmă ambele previziuni au fost depășite.

Luni, pe 23 decembrie, au fost inaugurați ultimii 21 de kilometri de autostradă din acest an: primul lot de pe distanța Ploiești - Buzău de pe autostrada Moldovei, A7. România ajunge, în premieră, la aproximativ 200 de km deschiși într-un singur an.

Rețeaua de drumuri rapide a României trece acum de peste 1.280 de kilometri.

Pe șantierele porțiunilor de autostradă inaugurate în 2025, mobilizarea a fost impresionantă, în special în ultimele luni din an.

„Pe de o parte, ca niciodată, s-au aliniat toate planetele, pe de alta a fost și presiunea alegerilor și nu doar a celor de final de an, ci și din iunie (alegerile locale, n.r.). S-a lucrat intens practic tot anul. În plus, și vremea a permis asta”, încearcă să explice Ciurea.

Trebuie ținut cont de faptul că totalul include și proiecte, precum Drumul Expres Centura Oradea - A3 (Autostrada Transilvania), programate pentru deschidere în 2023. A fost prima inaugurare din 2024, la final de martie, urmată de 23 de km deschiși circulației, în două reprize, pe sectorul Sud al autostrăzii de centură a Bucureștiului, A0.

„Am avut apoi foarte multe deschiderei pe final de an, nu doar că sunt loturi multe, ci și kilometri mulți”, spune Ciurea.

Pentru reprezentanții Companiei Naționale de Drumuri Naționale și Autostrăzi (CNAIR), explicațiile țin de „seriozitate”, „muncă susținută” și „capacitatea de a relaționa corect cu antreprenorii.”

Mai exact „să acționezi conform contractului, nici să pui presiune exagerată pe antreprenori, dar nici să nu tolerezi încercări de a face lucrările prost sau de a le întârzia nejustificat”, spune purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.

În condițiile în care ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că își propune inaugurarea în 2023 și 2024 a 250 de kilometri de drumuri rapide, inclusiv așteptările autorităților au fost depășite, adaugă el.

În 2023 au fost inaugurați aproximativ 80 de kilometri de drumuri rapide. Anul acesta au fost 200 de kilometri, astfel că totalul depășește cu mult cei 250 km, subliniază Șerbănescu.

Neagă că contextul electoral ar fi avut vreun rol, chiar dacă cele mai multe tronsoane au fost inaugurate începând cu noiembrie, luna alegerilor prezidențiale. „În fiecare final de an există o accelerare”, spune reprezentantul CNAIR.

Sarabanda kilometrilor inaugurați – chiar dacă remarcabilă – ar putea avea și un revers, în privința calității, subliniază însă Ionuț Ciurea.

Asta în special pe loturile inaugurate de UMB, care a stabilit un record absolut al kilometrilor inaugurați de un singur antreprenor – peste 100. Ar fi „ars” însă mult mai rapid decât în mod obișnuit etapele construcției unora dintre tronsoanele de pe autostrada Moldovei A 7 Ploiești-Pașcani-Siret, susține el.

Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, spune că nu s-a făcut niciun rabat de la calitate. Avansul lucrărilor s-a datorat capacității de mobilizare a antreprenorului, spune el.

De altfel, pe A7 sunt deschiși din acest an cei mai mulți kilometri din total – peste 100 km, din care peste 80 construiți de UMB. Tot în 2024, aproximativ 35 de kilometri au fost dați în trafic și pe autostrada de centură a capitalei, A0 și aproape 37 de km au fost inaugurați pe drumul expres (DEx) Craiova – Pitești.

Drumul expres centura Oradea – autostrada Transilvania (13 km), primul inaugurat în acest an, dar și o porțiune din secțiunea a 5-a din A1 Sibiu-Pitești (15,7 km) completează lista.

Peste 100 de kilometri, inaugurați pe A7

Autostrada Moldovei A7 Ploiești-Pașcani (320 km) - în fapt, A7 merge până la granița cu Ucraina, de la Siret - este, alături de A1 Sibiu-Pitești, proiectul unde s-au concentrat cele mai mari eforturi ale constructorilor și autorităților, în ultimii doi ani.

Lucrările pe traseul de 320 de km este finanțat prin Programul Național de Redresare și Rziliență (PNRR).

Până în 2024, doar 20 de kilometri ai autostrăzii erau circulabili, sub forma centurii Bacăului, inaugurată în 2021.

Cu excepția distanței Ploiești-Buzău, toate celelalte loturi, între Buzău-Focșani, Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani, sunt construite de UMB, care de altfel inaugurase și centura amintită anterior.

În total, pe A7 au fost deschiși în acest an peste 100 km: aproximativ 80 de către UMB, pe segmentul Buzău-Focșani și alți 21 de km de către Pizzarotti-Retter, pe segmentul Ploiești-Buzău.

În 2024, UMB a deschis pe rând, trei din cele patru loturi de pe autostrada Buzău-Focșani: „cocoașa de la Focșani” (11 km) - lotul 4, apoi lotul 2, Vadu Pașii (legătura cu DN2) - Râmnicu-Sărat (DN22), de 30,8 km (plus 1,5 km de pe lotul 1). În 20 decembrie a urmat lotul 3, Râmnicu-Sărat-Mândrești-Munteni (36,1 km).

UMB a finalizat aproape 80 de kilometri pe „autostrada Moldovei” A7, între Buzău și Focșani.

Pro Infrastructura estima la început de an că vor fi inaugurate numai lotul 4 - „cocoașa de la Focșani” - și lotul 1, de doar 4,6 km, incluzând podul peste Buzău, conform termenelor din contracte. „Mai luam în calcul, eventual, încă 25 de kilometri în plus”, spune Ionuț Ciurea.

Sectorul Buzău-Focșani a devenit însă șantierul pe care UMB s-a concentrat cel mai mult și a reușit să încheie anul cu aproape 80 de km finalizați pe această distanță.

„Era important să ai o porțiune continuă de la Focșani până lângă Buzău”, explică Alin Șerbănescu.

Antreprenorul a ratat în schimb finalizarea lotului 1 (4,6 km) - au fost deschiși doar 1,5 km din acesta - mai exact a podului peste râul Buzău. Este o structură complexă, cu aproape 1 kilometru lungime.

„Acel pod ar fi trebuit terminat, avea termen anul acesta, până la urmă au văzut că nu îl mai termină și s-au concentrat pe loturile mari de pe Buzău-Focșani, care aveau termen doar anul viitor”, explică Ciurea.

Accelerarea de pe loturile 2 și 3 ale traseului Buzău-Focșani - în total aproape 70 de km - ar fi implicat un rabat de la calitatea maximă, spune reprezentantul Pro Infrastructura.

„Spre exemplu, pe lotul 3 (inaugurat în 20 decembrie, n.r.) au turnat 25 de kilometri de strat de uzură în zece zile, pe vreme rece, umiditate. Avem filmare cu intervenții de remediere făcute chiar la scurt timp după”, explică Ciurea.

„Terasamentele pe care le-au făcut și în vară și în toamnă trebuiau să stea un pic, să se așeze, or nu au stat, au continuat să lucreze zi-noapte”, adaugă el.

Potrivit lui, ar urma să existe cel mai probabil ajustări la scurt timp după deschidere și numeroase zone cu restricții de viteză, cum se întâmplă pe DEx Craiova-Pitești, pe tronsonul 3 - inaugurat anul trecut și construit tot de UMB.

Nodul rutier de la Focșani, de pe A7

Asta nu umbrește performanțele constructorului, dar pune în discuție balanța corectă între eficiență și calitate optimă, mai explică el.

E și motivul pentru care Pro Infrastructura caracteriza compania românească UMB drept „înger și demon”, într-o postare recentă pe Facebook.

Secretarul de stat de la Transporturi, Ionel Scrioșteanu, spune că este o expresie tendențioasă.

„Dacă UMB a turnat foarte mult asfalt în câteva zile este pentru că au putut mobiliza eșaloane de muncitori care să lucreze în paralel. Probleme pot apăraea, la fel ca în alte locuri, dar nu pentru că s-ar fi lucrat în ritm alert”, explică el.

„Au fost folosit materiale adaptate (la vreme, n.r.), au avut în schimb și șantiere experimentale și au trecut cu basculantele prin zonă până la finalizare și sigur că au intervenit să remedieze”, completează și Alin Șerbănescu.

Susține că, dacă vor apărea restricții pe diferite sectoare de autostradă, este pentru că pe multe șosele apar anumite tasări, la care este nevoie de intervenții.

Pe A7 tot în 2024 a fost inaugurat, chiar înainte de Crăciun, un lot de drum rapid: lotul 1 Dumbrava-Mizil (21 km) de pe sectorul Ploiești-Buzău, construit de Pizzarotti și Retter.

CNAIR plănuia inițial deschiderea și a lotului 2, Pietroasele - Mizil (28,3 km), dar decalajul nu a mai putut fi recuperat pe final de an.

„Este decizia corectă”, aprecia recent Pro Infrastructura. „Putem insista pentru deschidere”, dar implicațiile tehnice pe repede înainte ar fi generat costuri care ar fi dus la dispute între constructor și CNAIR, explică și Alin Șerbănescu.

Astfel, deschiderea este amânată pentru prima parte a anului viitor. În schimb, deschiderea lotului 1 e de remarcat, deși nu erau speranțe foarte mari având în vedere ritmul lucrărilor după deschiderea șantierului în 2022, spune Ciurea.

„Pe final de an, cei de la Retter în special, aflați la primul contract în calitate de co-antreprenori, au performat și au recuperat foarte bine”, spune Ciurea.

Capacitatea de mobilizare, inclusiv a Pizzarotti - care mai degrabă dezamăgise la lucrările din trecut de pe A10 Sebeș-Turda - dă speranțe pentru lucrări la termen și pe lotul 1 (17 km) din A0 Nord. Cele două companii au termen de finalizare acolo trimestrul III din 2026.

Recordul stabilit de UMB

Cu cei aproape 80 de kilometri de pe A7, la care se adaugă cei aproape 20 km de pe Drumul Expres Craiova-Pitești, UMB a ajuns la aproximativ 100 km dați în circulație anul acesta. Cifra e chiar mai mare, dacă se adaugă și cei aproximativ 9.5 km de pe lotul 2 din A0 Nord, finalizați în 2023, dar folosiți doar din acest an.

E un record al kilometrilor inaugurați într-un an de un singur antreprenor. Depășește cu mult dublul recordului precedent – stabilit de Bechtel, care inaugurase primii 42 km ai autostrăzii Transilvania, în 2008, după cum remarca recent Pro Infrastructura.

Atât compania cât și autoritățile erau chiar mai încrezători și sperau că compania ar ajunge să finalizeze chiar 125 km în anul în curs.

„Nu au făcut 125 de km, dar când ai aproximativ 100 de km nu ai ce să le zici, totuși”, spune Ionuț Ciurea.

UMB, grupul de firme al lui Dorinel Umbrărescu, este în mod clar performerul anului, spune și Alin Șerbănescu.

„Au avut avantajul că având loturile legate au putut deplasa fluxurile de lucru mult mai ușor”, explică.

Legătură între DN2 și autostrada București - Ploiești

Pe autostrada de centură a Bucureștiului - A0 - au fost deschiși circulației în acest an aproape 35 de kilometri de șosea. Cu cei 23 km inaugurați în 2023, totalul ajunge la aproape 60 de kilometri, din cei 100 ai inelului de drum rapid din jurul Capitalei.

Primii 13 kilometri inaugurați în 2024 au fost deschiși în aprilie, pe sectorul Sud, între DN5 și DN4 (la Popești Leordeni). În iulie a fost deschis și tronsonul de 10 km între DN4 și autostrada Soarelui.

Astfel a devenit circulabilă întreaga șosea rapidă între legăturile cu DN6 (București-Alexandria), DN 5 (București-Giurgiu) și DN 4 (București - Oltenița) și autostrada spre litoral. Toată porțiunea a fost făcută de compania turcă Alsim Alarko, cu întârzieri față de graficul inițial.

În decembrie, finalizarea a doar 2 kilometri de autostradă de pe A0 sectorul Nord a permis asiguratea legăturii între DN1-A3-DN2.

Pe sectorul de nord din A0, în decembrie a fost inaugurat un „ciot” de 2,3 kilometri pe lotul 3, care asigură legătura, printr-o descărcare provizorie, cu DN2 (București-Buzău-Focșani), lângă Afumați. Aceștia sunt construiți de China Engineering.

Deși cu lungime mică, porțiunea a permis deschiderea și a celor aproximativ 9 kilometri între A3 București-Ploiești și zona din apropiere de DN 2 (Afumați). Fuseseră finalizați de către UMB în 2023, dar au rămas muzeu, întrucât nu exista legătura cu DN2.

Acum pe A0 este circulabilă întreaga distanță DN1 (București-Ploiești-Brașov) - A3 și DN2.

Pe A0 sunt în continuare întârzieri la lotul 3 din sectorul Sud, Bragadiru-Joița, construit de compania grecească Aktor.

Aproape 50 de kilometri de drum expres, inaugurați

Pe drumul expres (DEx) Craiova-Pitești au fost deschiși circulației în 2024 peste 35 de kilometri, astfel că din întreg drumul rapid mai lipsește doar capătul dinspre Pitești, care va asigura legătura cu A1 București-Pitești.

La final de noiembrie, UMB a deschis aproape 20 de km, între Colonești și Albota, restul de aproximativ 12 km până la Pitești urmând să fie finalizat în prima jumătate din 2025.

Antreprenorul ar fi așternut stratul de uzură pe porțiunea inaugurată încă din octombrie, spune Ciurea. Cu mobilizarea intensă, ar fi putut finaliza întreg lotul, inclusiv cei 12 km care leagă drumul expres de autostrada București-Pitești.

„Concentrarea a fost însă pe A7, în special Buzău-Focșani”, subliniază el.

Pe acealași DEx, tot la final de noiembrie, au fost deschiși și cei 17,7 km ai lotului 1, dintre Craiova și Robănești. Lucrările au fost realizate de turcii de la Ozaltin.

Pe drumul expres Craiova-Pitești au fost inaugurați anul acesta peste 35 km.

Lotul a fost preluat cu aproape jumătate din lucrări realizate, dar „faptul că au terminat-o în termen, fără probleme și mobilizare foarte bună, a lăsat o impresie foarte bună”, adaugă.

Proiectul nu a fost însă unul complicat tehnic, fiind practic zonă de câmpie, subliniază purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Șerbănescu.

Un alt drum expres inaugurat în 2024 a fost cel care leagă centura orașului Oradea de capătul autostrăzii Transilvania (A3), lângă vama Borș. Are 19 km, din care 13 sunt cu profil de drum expres, restul fiind drum național.

Inaugurarea era posibilă chiar în 2023, însă a fost amânată câteva luni, drumul fiind deschis circulației în luna martie a acestui an.

Surpriza Webuild, cu 15 km inaugurați în avans pe Sibiu-Pitești

Una din „surprizele” anului 2024 este inaugurarea a 15,7 km de autostradă pe A1 Sibiu-Pitești, pe secțiunea 5, construită de compania italiană WeBuild. Este vorba de sectorul de drum dintre nodul Bascov, de lângă Pitești, și nodul rutier Băiculești.

Este a doua porțiune deschisă din drumul rapid care traversează Carpații, după deschiderea a lotului 1 din secțiunea 1, între Sibiu și Boița (13 km), în 2022.

Chiar dacă reprezintă doar jumătate din întreaga secțiune de 30,3 km, inaugurarea din 13 decembrie a venit cu opt luni mai devreme decât termenul contractual.

„Ne așteptam să termine mai înntâi ceilalalți 15 km, nu aceștia, contractul nu a fost așa simplu pe cât părea. A fost o surpriză foarte plăcută”, explică Alin Șerbănescu.

Webuild, constructorul podului de la Brăila, a inaugurat jumătate din secțiunea pe care o are lucru pe autostrada Sibiu-Pitești, înainte de termen.

Ionuț Ciurea susține că antreprenorul avea încă de la început șanse 50%-50% de a deschide măcar parțial lotul sau chiar în întregime.

Disputele între CNAIR și companie legate de podul de la Brăila - cinstruit de Webuild și marcat de numeroase probleme - au ținut o vreme lucrările de pe Sibiu-Pitești la „foc mic”, iar mobilizarea a venit în ultimele luni ale anului, explică el.

Un punct critic, așternerea grinzilor peste pasajul peste canalul de la Merișani era în întârziere, explica recent Pro Infrastructura.

În octombrie, autoritățile și compania „au îngropat securea războiului, cel puțin momentan” și lucrurile au intrat în ritm alert pe autostradă.

Șerbănescu spune că între ministrul Grindeanu și conducerea centrală a WeBuild au avut loc discuții și negocieri directe, legate în primul rând de podul de la Brăila și de prejudiciile pe care compania însăși le are de suferit ca urmare a problemelor apărute.

Între timp, italienii au realizat reasfaltarea de la zero a unuia din cele două sensuri ale podului, iar în paralel au reușit să finalizeze cei 15 kilometri pe Sibiu-Pitești.

Reprezentantul CNAIR spune că un alt constructor de pe Sibiu-Pitești a impresionat, chiar dacă nu este vorba de un lot inaugurat. Vorbim de asocierea turcă Mapa-Cengiz, care construiește porțiunea dintre Boița și Cornetu (31.3 km).

Este porțiunea pe care un tronson a fost închis timp de o lună, în vară, pentru defrișări și lucrări pregătitoare.

„S-au mișcat foarte repede, cu lucrările pregătitoare, ce am crezut că vor face în șase luni, au făcut într-una”, spune Șerbănescu.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.