#10Întrebări. Povestea lui Avram Iancu, bibliotecarul din Petroșani care a înotat 40 de km prin Canalul Bristol

Bibliotecarul hunedorean Avram Iancu continuă să uimească prin performanțele pe care le reușește în apele deschise ale Europei.

A devenit recent primul român care traversează canalul Bristol, care leagă Anglia de Țara Galilor. A înotat continuu 11 ore și 42 de minute, timp în care curenții puternici au transformat distanța de sub 25 de kilometri în linie dreaptă (între Glenthorne şi Porthcawl), în aproape 40 de km parcurși efectiv.

Deși distanța între cele 2 puncte limită ale Canalului Bristol este de sub 30 de kilometri, Avram Iancu a ajuns să înoate, din cauza curenților, aproape 40 km.

La o săptămână de la performanță, Bristol Channel Swimming Association, care guvernează activitățile de înot pe canalul englez, i-a consemnat oficial cursa (pe distanța în linie dreaptă, de 21 km), a 14-a din istorie și prima realizată de un român.

Practicant al înotului încă de la 10 ani, pe de altă parte bibliotecar la Biblioteca Municipală din Petroșani din 2006, Avram Iancu are deja o „salbă” spectaculoasă de performanțe în ape deschise, de la traversarea Canalului Mânecii la parcurgerea înot, fără a costum de neopren, a întregului curs al Dunării.

După traversarea celor 2.860 de kilometri ai Dunării, în 89 de zile, Ministerul Sportului i-a acordat în 2017 o distincție în care îl numește „crăișorul apelor”, prin analogie cu celebrul luptător pașoptist Avram Iancu, supranumit „crăișorul munților”.

În anul centenar, 2018, a traversat înot Marea Neagră, de la Sulina la Istanbul, în 45 de zile (înot festiv).

În 2020 a stabilit recordul național absolut de anduranță după durata înotului, cu peste 36 de ore înotate în continuu, pe o distanță de peste 100 de kilometri, pe cursul Dunării.

Tot pe Dunăre avea să reușească în 2021 o performanță rară, înotând peste 25 km contra curentului, ceea ce i-a adus o distincție sportivă internațională importantă.

În vârstă de 46 de ani, tată a trei fetițe, Avram Iancu a acordat un interviu Europei Libere în care vorbește despre ce îl motivează în cursele extreme la care se înhamă, gândurile pe care le încearcă atunci când înoată și cum se împacă o activitate atât de dinamică cu meseria de bibliotecar.

El a vorbit și despre unul din obiectivele următoare, traversarea lacului Balaton, pe care a fost nevoit să o abandoneze anul trecut din cauza furtunii.

Avram Iancu, întâmpinat de români din Regatul Unit, după traversarea Canalului Bristol.

1. Europa Liberă: Care au fost cel mai dificil momente de pe parcursul traversării Canalul Bristol?

Avram Iancu: Nu am avut probleme majore! Am avut un moment dificil doar la nivelul cavității bucale din cauza salinității foarte mare a apei. Mi-a fost foarte afectată gura, a trebuit să suport usturimi considerabile. O altă problemă a fost intensitatea curenților.

Canalul Bristol are al doilea cel mai puternic curent din lume, doar un loc din Canada este mai puternic din punctul de vedere al curentului; în sensul că te împinge lateral foarte mult, tu mergi înainte dar de fapt de deplasezi lateral. De aceea, eu am înotat aproape 40 de kilometri, mai mult decât în linie dreaptă.

2. Europa Liberă: Spuneați la începutul anului că pentru 2022 vă propuneți traversarea lacului Balaton și a brațului Chilia. Ce v-a făcut să vă schimbați planurile și să „virați” înspre traversarea canalului Bristol?

Bratul Chilia nu mai este înotabil din cauza războiului din Ucraina. Balatonul rămâne în picioare la începutul lunii august. Îmi voi lua revanșa acolo, este o datorie morală. Anul trecut, după 8 ore de înot în Balaton, a pornit furtuna și am fost obligat sa abandonez misiunea. Anul acesta revin, cum am spus, să termin ce am lăsat neterminat.

Așadar, Bristol Channel a devenit primul mare obiectiv al anului și mă bucur că l-am atins cu succes.

3. Europa Liberă: Ce alte obiective aveți pentru acest an și pentru viitor?

Urmează Balatonul și mai e ceva, dar nu vreau să intru în detalii, să nu cumva să nu se poată realiza. Va fi în funcție și de ce voi reuși la Balaton, pentru că după o experiență traumatizantă de 48 de ore va trebui să văd și cum mă simt.

În primul rând îmi propun să îl traversez, fără un timp anume, el este lung de 75 de kilometri și doar trei oameni din lume au reușit să îl traverseze. Și eu acolo urmăresc să fac cel mai lung înot, ca durată de timp al acestuia, din Europa. Actualul record e de 43 de ore. Vreau să înot cel puțin cu un minut mai mult.

Capacitatea de a rezista în timp este o calitate care contează și există un clasament internațional în acest sens în care nici măcar nu poți întra dacă înotul este sub 24 de ore.

4. Europa Liberă: Vă motivează în vreun fel, în acțiunile dumneavoastră sportive, ieșite din comun, numele pe care îl purtați? Mă gândesc în același timp că el era supranumit crăișorul munților, iar dumneavoastră încercați să stăpâniți apele...

Avram Iancu: Bineînțeles că mă motivează. Este și o povară să porți un astfel de nume pentru că te responsabilizează.

În același timp, mi s-a și dat acest apelativ, adaptat, de crăișorul apelor. Marele Avram Iancu este crăișorul munților, inegalabil, nu se pune problema, dar am fost numit crăișorul apelor de către oameni prin mesaje, dar am și placheta oficială din partea Ministerului Sportului, pe care e trecut acest apelativ.

Nu m-am așteptat, dar în același timp am fost impresionat, trebuie să recunosc, se întâmpla după ce am traversat Dunărea.

5. Europa Liberă: Ce v-a motivat la prima cursă de anvergură internațională efectuată - mă gândesc la traversarea Canalului Mânecii (demers pentru care a fost nevoie de mai multe încercări) și ce vă motivează și în prezent?

Atunci m-a motivat foarte mult povestea incredibila a soldatului Jean Salatti, din armata franceză, care în locul deportării în Anglia a ales să rupă rândurile în Dover și să înoate până în Franța, în 30 de ore...

Avram Iancu a traversat Canalul Mânecii în 2016 (la a patra încercare) iar între timp a reușit și traversarea Canalului Bristol.

Asta se întâmpla în 1815 după bătălia de la Waterloo. Acum mă animă faptul că ceea ce fac găsește rezonanță în sufletele multor oameni.

6. Europa Liberă: Unii ar putea spune că proiectele dumneavoastră sunt inițiative extreme și pot incita la acțiuni riscante. Ce ați dori să înțeleagă cei care vă văd performanțele și mai ales tinerii / copiii - chiar ai dumneavoastră?

Avram Iancu: Că orice este posibil dacă crezi cu adevărat. Sunt un model de viață a unui om simplu care a reușit să-și depășească condiția. Este ceea ce cred, că orice om poate să progreseze indiferent de domeniul de activitate îmbrățișat.

Acțiunile mele pot fi considerate extreme, pentru că și sunt. Dar nu sunt acțiuni incitante, chiar deloc. Întotdeauna am spus că siguranța este pe primul loc. Așa că va rog, nu traversați canalul Bristol acasă! :)

7. Europa Liberă: Care a fost cea mai dificilă cursă de până acum, dar și cea de care sunteți cel mai mândru?

Avram Iancu: Canalul Mânecii rămâne povestea vieții mele, cursa vieții mele si performanța sufletului meu.

Parcurgerea întregului curs al Dunării, de asemenea, îmi este cea mai dragă cursă. Este și o realizate istorică faptul ca sunt primul si singurul pământean (încă) care a înotat un fluviu fără costum de neopren, în 89 de zile de efort.

8. Europa Liberă: Cum se împacă meseria de bibliotecar - prin excelență statică, cu performanțele dumneavoastră bazate pe agilitate fizică și anduranță și în ce măsură reușiți să o mai practicați efectiv?

Tocmai că se împacă perfect! Aici, în bibliotecă a început toată povestea, citind isprava lui Jean Salatti.

Admirat de o țară întreagă pentru performanțele sale în ape deschise, Avram Iancu este în continuare bibliotecar în Petroșani.

Se împacă și în măsura legală a unui contract de muncă pe care nu l-am întrerupt. Este meseria mea de bază, de aici îmi câștig pâinea. Într-adevăr este o problema timpul, la modul general, dar se pare ca încă fac față.

9. Europa Liberă: Vă impulsionează în noile obiective reușitele altor sportivi „specializați” în curse care pun la încercare limitele, precum Tibi Ușeriu, dar și alpiniști români sau alte persoane care aleargă distanțe mari pentru cauze nobile?

Avram Iancu: Când Tiberiu Ușeriu a apărut „pe piață” eu aveam deja doi ani în care scrisesem istorie în Canalul Mânecii. Am fost și eu la cursa aceea (6633 Arctic Ultra Marathon) și am ocupat chiar locul 3 la aceeași cursă. Cu alte cuvinte am făcut-o și eu. Tibi n-a trecut Canalul Mânecii.

Așadar, pe mine mă inspiră Nadia Comâneci, Gheorghe Hagi, Simona Halep.

10. Europa Liberă: La ce vă gândiți cel mai des în timp ce înotați în larg?

Avram Iancu: Gândurile nu se pot opri. În orele fără de sfârșit ale înotului se perindă tot feluri de gânduri. Felul în care le ordonezi face ca timpul să treacă mai ușor sau chiar mai greu.

În general, mă gândesc la tot ceea ce este frumos în lumea asta, la copiii mei, la familia mea, la susținătorii mei și la cei care se simt mândri că sunt români si prin reușitele mele.

În mijlocul românilor, după traversarea canalului Bristol.

Sunt și gânduri potrivnice sau negative, dar sunt doar pasagere, nu le las să facă cuib. Gândurile negative nu dau energie, dimpotrivă.

Avram Iancu

Născut în Petroșani, Hunedoara, Avram Marius Iancu pe numele complet, a traversat în 2016 Canalul Mânecii, fiind primul român care a reușit asta, fără a purta un costum de neopren. În 2017 a străbătut Dunărea de la izvoare până la vărsare (2.860 km), în 89 de zile, de asemenea fără costum de protecție (premieră mondială).

În 2020 a înotat 36 de ore și 29 de minute încontinuu, pe o distanță de 103.8 km, de la Pojejena la Porțile de Fier 1, record național absolut de rezistentă după durata de timp a înotului.

În 2021 a înotat 26 de km contra curentului, pe Dunăre (18 ore și 30 de minute). Reușita i-a adus titlul de „Performance of the Year 2021”, decernat de World Open Water Swimming Association, din California.

În 2019, a fost decorat de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Național „Steaua României în Grad de Cavaler”.