Guvernul român are la dispoziție încă din 2022 aproape jumătate de miliard de euro pentru a-i ajuta pe refugiații ucraineni, însă a început să acceseze banii abia acum, spune la one2one Ramona Chiriac, șefa reprezentanței CE în România.
În ciuda acestei rezerve, autoritățile de la București au rămas datoare proprietarilor care i-au găzduit pe refugiați, reușind să atragă până în prezent doar o treime din suma disponibilă.
Oficialul mai vorbește în interviul acordat în exclusivitate Europei Libere și despre stadiu actual al implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Tranșa a doua de bani aferentă planului - 2,8 miliarde de euro - nu a fost pierdută de România, spune Chiriac, care punctează însă că „suntem puțin contra timp”.
„Reformele din PNRR nu sunt un meniu à la carte”, avertizează șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România.
Oficialul spune că cel puțin până acum, România nu a cerut Comisiei renegocierea PNRR.
Iată cele mai importante declarații:
- Despre banii europeni pe care România îi poate folosi pentru refugiații ucraineni:
„România are la dispoziție din programarea financiară anterioară, 2014-2020 - care încă mai trebuie cheltuită - 214 milioane de euro. Din următoarea programare financiară dedicată temei «afaceri interne» [încă] 218 de milioane de euro.”
- Despre evoluția negocierilor pentru alocarea banilor din PNRR:
„Reformele din PNRR nu sunt un meniu à la carte, dar din partea de investiții, pentru a reechilibra situația financiară, se pot selecta cele care au o maturitate și au șanse să fie încheiate până în 2026. Deci reformele trebuie îndeplinite. Așteptarea Comisiei Europene este ca reformele să fie îndeplinite.”
- Despre renegocierea PNRR, cerută de unii lideri politici de la București:
„În momentul în care te apuci de renegocieri, vei pierde timp pe care nu-l mai primești înapoi, timp care-ți era necesar să faci investiții, să faci reforme [...] În acest moment, pe masa Comisiei Europene nu există un document oficial prin care România solicită renegocierea (n.r. PNRR-ului).”
- Despre rolul României în exportul cerealelor ucrainene:
„România va rămâne un pilon esențial în tot ceea ce înseamnă culoarele solidarității [...] România va beneficia și ea de acest lucru, pentru că dezvoltăm Sulina, dezvoltăm porturile Galați și Constanța, intră zeci de milioane de euro din fonduri europene [...] În prezent, prin Constanța, tranzitează de 20 de ori mai multe cereale decât în urmă cu un an.”
VIDEO Puteți viziona interviul și pe pagina noastră de YouTube:
Sute de milioane de euro disponibile din fonduri europene pentru refugiații ucraineni din România
Imediat după ce Rusia a invadat Ucraina, în primăvara anului trecut, Comisia Europeană a acordat României aproximativ 40 de milioane de euro ca asistență de urgență pentru gestionarea situației la granițe.
După începerea războiului, valuri de refugiați au intrat pe teritoriul României, peste trei milioane de ucraineni.
Îți mai recomandăm „Cel mai greu a fost să nu muncesc!” Mărturii ale ucrainenilor care au rămas în RomâniaApoi, potrivit Comisiei Europene, România a avut la dispoziție alte 214 milioane de euro prin programul său național în cadrul Fondurilor pentru afaceri interne pentru perioada 2014-2020.
Banii ar fi putut fi folosiți pentru asigurarea adăposturilor, hranei și a asistenței medicale, inclusiv prin recrutarea de personal suplimentar necesar sprijinirii refugiaților de război.
În plus, Comisia a alocat României 218,3 milioane de euro din același program - Fonduri pentru afaceri interne, aferent însă bugetului pentru perioada 2021-2027.
În ciuda sumelor pe care le-a avut la dispoziție în ultimul an, Guvernul nu le-a achitat proprietarilor români care au cazat refugiați, în primele patru luni ale acestui an, sumele pentru găzduirea și hrana acestora.
Îți mai recomandăm Reportaj | Prinși în haosul programelor guvernamentale, refugiații ucraineni din România se întorc acasă, printre bombeAbia săptămâna trecută, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a anunțat începerea plăților restante și a menționat că acestea provin din fonduri europene - aproape 600 de milioane de lei, aproximativ 118 de milioane de euro.
Din cauza acestor întârzieri și a unor condiții suplimentare puse de Guvern refugiaților pentru a primi în continuare ajutoare de la stat, unii ucraineni refugiați se întorc în țara lor, deși bombardamentele continuă.
„Garanția pentru copii”, alt program european întârziat de România
În interviul acordat la one2one, Ramona Chiriac amintește și de un alt program important pe care România nu a izbutit încă să îl acceseze.
„Garanția pentru copii” este un program al Uniunii Europene, lansat în anul 2019, menit să reducă numărul copiilor săraci din statele membre cu cel puțin cinci milioane.
Programul nu este încă împlementat în România pentru că Ministerul Familiei nu a trimis Comisiei Europene planul final de implementare.
Asta deși, spune șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, „cifrele arată o realitate crudă. Dacă o medie europeană este de 24% copii expuși riscului de sărăcie, în România, vorbim de 41,5%”.
Altfel spus, aproximativ 1,5 milioane de copii sunt la limita sărăciei în România. Acest program prevede că România ar putea accesa cel puțin 300 de milioane de euro.
Reprezentanta Comisiei Europene în România spune că statele membre au primit ca termen limită luna martie a acestui an pentru depunerea planului de reducere a sărăciei în rândul copiilor.
Până acum, 21 de state membre ale Uniunii Europene au depus planurile lor pentru atragerea banilor prin programul „Garanția pentru copii”.