Cinci ani de închisoare pentru o donație de 10 dolari. Cum își pedepsește Belarus cetățenii care susțin lupta Kievului împotriva Rusiei

Ihar Karatkou, un specialist din domeniul IT, a executat deja jumătate din pedeapsa de cinci ani de închisoare la Colonia Corecțională nr. 2, un penitenciar din Babruisk, la sud-est de Minsk.

De ce?

El a donat echivalentul a aproximativ 10 dolari Regimentului Kastus Kalinouski, o unitate de voluntari belaruși care luptă de partea Kievului în războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Vasil Hraciha a fost, de asemenea, condamnat la cinci ani de închisoare la începutul acestui an, dar nu se știe unde se află. El a luptat alături de Regimentul Kalinouski timp de câteva săptămâni în mai-iunie 2022, potrivit camarzilor de arme, dar și Parchetului General din Belarus.

Un reportaj al televiziunii de stat a arătat un bărbat presupus a fi Hraciha, reținut într-o zonă mlăștinoasă neidentificată de ofițeri înarmați ai KGB, agenția de securitate din Belarus, și transportat cu elicopterul, cu o pungă pe cap.

Karatkou, în vârstă de 37 de ani, și Hraciha, în vârstă de 44 de ani, se numără printre cei aproximativ 200 de belaruși care, potrivit activiștilor, au fost condamnați la închisoare pentru mercenariat.

Mulți dintre ei, inclusiv Karatkou și Hraciha, se află pe lista ONG-ului belarus de apărare a drepturilor omului Viasna, care i-a desemnat drept deținuți politici sub conducerea autoritară a lui Alexandr Lukașenko, aflat la putere din 1994.

O femeie din Minsk ține un poster pe care scrie „Cele 80% ale tale sunt scrise cu sânge” în timpul unui miting de protest împotriva rezultatelor oficiale ale alegerilor prezidențiale din august 2020 din Belarus.

În decembrie, pe lista respectivă figurau peste 1.130 de nume, chiar și după o serie de eliberări de deținuți care, potrivit analiștilor, fac parte dintr-un efort al lui Lukașenko de a îmbunătăți relațiile cu Occidentul.

Criticii spun că acesta e doar un gest de fațată, în timp ce continuă represiunea începută ca o reacție brutală a poliției la protestele masive împotriva alegerilor din august 2020, care i-au prelungit mandatul lui Lukașenko și au fost considerate o farsă de milioane de oameni din Belarus și din afara țării.

Pe 13 decembrie, Belarus a dat drumul din închisori la 123 de deținuți, într-o eliberare mediată de SUA, printre care se aflau și câteva personalități proeminente ale opoziției, după ce Washingtonul a indicat că va ridica sancțiunile asupra exporturilor de îngrășăminte din Belarus.

„Nu pot să mă uit, doar, cum îi bombardează”

Printre cei eliberați s-a numărat și Aliaxei Kaplici. În luna martie a acestui an, la o zi după ce a împlinit 18 ani, el a pornit spre Ucraina pentru a lupta de partea Kievului, dar a fost reținut la aeroportul din Minsk înainte de a urca în avionul spre Tbilisi, Georgia, prima escală a unei călătorii eșuate spre front.

„Mi-au pus un sac pe cap, cătușe și m-au pus într-un microbuz, întins pe spate”, cu cizmele unui ofițer din forțele speciale apăsându-mi spatele și picioarele, a declarat Kaplici pentru Europa Liberă (RFE/RL) într-un interviu acordat la Vilnius, pe 22 decembrie.

Kaplici, care a aflat în 2020 că este văr de gradul al doilea al liderei opoziției belaruse exilate Sviatlana Țihanouskaia, a fost condamnat în vară la doi ani de închisoare.

Acum că este liber, intenționează să călătorească în Ucraina și să se alăture unei unități de acolo.

Kaplici, eliberat în urma unui acord negociat de SUA, vorbește la o conferință de presă la Vilnius, pe 22 decembrie 2025.

„Nu suport să văd cum bombardează și ucid – ucid intenționat – civili pașnici”, a declarat Kaplici pentru RFE/RL, când a fost întrebat de ce vrea să lupte împotriva invaziei ruse. „Pur și simplu nu mai pot să privesc asta.”

Rusia neagă că țintește civilii ucraineni, în ciuda numărului în creștere de victime civile și a numeroaselor lovituri directe cu drone, rachete și bombe ghidate asupra blocurilor de apartamente, centrelor comerciale și altor facilități civile – adesea situate departe de linia frontului – de la începutul invaziei pe scară largă din februarie 2022.

Nu este clar câți dintre cei eliberați 123 de oameni au fost condamnați pentru că planificau să participe la luptele din Ucraina sau pentru sprijinirea apărării acesteia.

„Una peste alta, niciuna dintre persoanele care au participat direct la ostilități în calitate de membri ai forțelor armate nu a fost eliberată pe 13 decembrie”, a declarat Marina Kasinerava, reprezentantă a grupului pentru drepturile omului Dissidentby, pentru RFE/RL.

„Mercenarii care luptă pentru Rusia nu sunt urmăriți penal”

Cetățenilor belaruși și rezidenților permanenți le este interzis să participe la formațiuni armate străine de orice parte a vreunui război sau să ia parte la conflicte armate fără autorizarea statului. Statutul relevant interzice, de asemenea, „recrutarea, instruirea, pregătirea” și „finanțarea sau alte forme de sprijin material pentru astfel de activități”.

Astfel de legi sunt în vigoare în multe țări ale lumii, inclusiv democratice.

Cu toate acestea, Kasinerava afirmă că în Belarus legea este aplicată în mod selectiv.

„Mercenarii care luptă pentru Rusia nu sunt urmăriți penal în Belarus”, a spus ea. În schimb, cei care au legături cu Ucraina pot fi supuși unei represiuni sistematice, inclusiv presiuni asupra rudelor, violență și, în unele cazuri, tortură.

Un exemplu este Dzianis Urbanovici, care luptă în Ucraina încă de la începutul războiului pe scară largă.

Dzianis Urbanovici la Bahmut, Ucraina.

El a declarat că tatăl său din Belarus a fost supus în repetate rânduri perchezițiilor la domiciliu și a fost obligat să scrie o cerere prin care îi cerea fiului său să se întoarcă, iar forțele de securitate au „vizitat” și alte rude și prieteni.

Sub conducerea lui Lukașenko, Belarus este un aliat militar apropiat al Rusiei și a susținut războiul împotriva Ucrainei, oferind sprijin logistic și repetând amenințările Kremlinului la adresa NATO.

Cu toate acestea, de când Rusia a lansat invazia pe scară largă în februarie 2022, sute de belaruși au trecut granița în Ucraina pentru a lupta de partea Kievului.

„Pedepsirea și condamnarea persoanelor care au luptat pentru Ucraina este mai degrabă o decizie proprie a lui Lukașenko decât rezultatul presiunilor exercitate de Kremlin”, crede Artsyom Shraybman, un analist politic belarus care trăiește în străinătate.

„Pedeapsa cu închisoarea este aplicată în mod arbitrar”

„Lukașenko înțelege că acești oameni sunt foarte ideologici și principiali în atitudinea lor anti-rusă și, prin extensie, foarte probabil anti-regim”, a spus Shraybman, cercetător non-rezident la Centrul Carnegie Rusia Eurasia din Berlin.

Ceea ce înseamnă, afirmă el, că statul presupune că aceștia se opun lui Lukașenko și autorităților aflate sub comanda sa.

Mass-media de stat din Belarus a evidențiat mai multe presupuse cazuri de sprijin pentru Ucraina.

Danila Harasim, în vârstă de 20 de ani, a apărut într-un film difuzat de canalul de televiziune ONT, fiind acuzat că a fotografiat echipament militar la sfârșitul anului 2023 și a transmis imaginile serviciilor secrete ucrainene, precum și că a încercat să se alăture Regimentului Kalinouski.

În emisiune se mai menționa că el plănuia să saboteze un tren și că era acuzat, printre altele, de tentativă de trădare. Tânărul a fost condamnat la 10 ani de închisoare.

Grupurile pentru drepturile omului afirmă că unii voluntari belaruși au fost judecați în lipsă prin așa-numitele „proceduri speciale”, cel puțin zece persoane fiind condamnate în timp ce se aflau în străinătate. Cel puțin alte 15 persoane au fost condamnate pentru că ar fi încercat să plece la război.

Se știe că doar câteva persoane au fost arestate și condamnate în Belarus în mod specific pentru că au luptat pentru Ucraina. Aceste cazuri au dus la pedepse cu închisoarea cuprinse între cinci și 13 ani.

„Această infracțiune prevăzută în codul penal nu este clasificată ca fiind o infracțiune gravă și prevede pedepse alternative în locul închisorii”, a declarat Paval Sapelka, avocat la Viasna.

„Cu toate acestea, în mare parte din motive politice, pedeapsa cu închisoarea este aplicată în mod arbitrar.”

Marina Kasinerava, apărătoare a drepturilor omului din Belarus, membră a organizației Dissidentby (fotografie de arhivă).

În comentariile sale pentru RFE/RL, Kaplici a spus că speră în eliberarea rapidă a lui Vasil Verameicik, fost comandant adjunct al batalionului din Regimentul Kalinouski, care a fost ulterior declarat „amenințare la adresa securității naționale” de către Lituania și căruia i s-a interzis intrarea în această țară. De asemenea, acestuia nu i s-a permis să intre în Ucraina din motive necunoscute atunci când a încercat să se întoarcă acolo.

Verameicik a mers în Vietnam, unde a fost reținut și extrădat în Belarus. A fost judecat pentru 12 acuzații penale și condamnat la 13 ani de închisoare într-un penitenciar de maximă siguranță.

Organizațiile belaruse pentru drepturile omului, care își desfășoară în mare parte activitatea în exil, continuă să spere că în viitor vor fi eliberate și alte persoane.

„Vom continua să documentăm toți deținuții politici, inclusiv cei care au susținut Ucraina sau au luptat pentru ea. Sperăm că toți vor fi eliberați și că represiunea va înceta”, a declarat Kasinerava.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.