BERD modifică prognoza de creștere economică a României, la 1,8%, cu 0,7 procente mai jos decât inițial

România va avea o creștere economică mai modestă decât arătau datele inițiale, estimează BERD.

România va avea o creștere economică, a PIB-ului, de 1,8% - cu 0,7% mai mică decât estimarea inițială a Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) - arată instituția. Inflația și instabilitatea economică externă sunt principalele cauze arată specialiștii.

Majoritatea țărilor europene unde BERD este reprezentată - cele foarte dezvoltate fac excepție - vor avea creșteri ale Produsului Intern Brut (PIB) mult mai modeste comparativ cu anul trecut, arată un raport publicat miercuri.

Europa de Sud-Est, unde România este inclusă alături de Grecia și Bulgaria, creșterea va fi de doar 2%, față de 4,9% în 2022. Anul trecut Grecia a avut o creștere economică de 5,9% din PIB, România de 4,7%, iar Bulgaria de 3,4%.

Estimările BERD pentru acest an erau mai modeste încă din luna mai, dar dintre cele trei țări amintite, doar România suferă o revizuire negativă față de prognoza respectivă.

Îți mai recomandăm Pachetul de legi fiscale, adoptat de Guvern. Aviz negativ al CES. Salariul minim în construcții și agricultură va fi dat prin OUG

În cazul Bulgariei, este anticipată chiar o creștere cu 0,3% față de estimarea respectivă, până la 1,6%. Grecia ar urma să rămână la același nivel estimat inițial, cu o creștere a PIB-ului de 2,4%.

În schimb, în cazul României, PIB-ul ar urma să crească cu doar 1,8% în 2023, cu 0,7 procente mai puțin față de 2,5% cât a prognozat în mai BERD.

Este printre cele mai mari revizuiri în jos față de prognoza din luna mai aplicate de către bancă la nivelul celor aproape 40 de țări incluse în evidențe.

Față de prognoza din prima parte a anului de 0,3% regiunea de Sud-Est înregistrează o scădere medie a creșterii economice.

Creșterea economică a României ar urma să depășească nivelul din celelalte două state în 2024, când ar trebui să ajungă la o creștere economică de 3,7%, față de doar 2,6% Bulgaria și 2,3% Grecia.

Pe de altă parte, România se confruntă în continuare cu probleme legate de menținerea deficitului bugetar la nivelul negociat inițial cu Comisia Europeană, de 4,7%, deși mai multe instituții și specialiști au estimat că acesta s-ar putea apropia de 6% sau chiar să depășească acest nivel.

Pachetul de măsuri fiscal-bugetare pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, ar urma să contribuie la limitarea acestui deficit. Măsurile sunt contestate însă de numeroși reprezentanți ai mediului de afaceri și specialiști.

Îți mai recomandăm Măsurile fiscale | Constructori: vom pierde lucrători. Companii: economia va încetini. Experți: nu e combătută evaziunea fiscală

Potrivit BERD, în Europa de Sud-Est și-au făcut resimțite efectele instabilitatea economică externă și inflația, în timp ce Europa de Est și zona Caucazului a resimțit din plin, în special în 2022, efectele războiului.

Totuși, față de creșeterea negativă din 2022, de -13%, Europa de Est și Caucazul va avea o creștere economică în acest an, de 1,9%.

În Europa Centrală și statele Baltice, creșterea economică de 3,9% în 2022 va fi în acest an de doar 0,5% potrivit BERD, la același nivel estimat în mai 2023.

Cea mai dramatică scădere o are Polonia, de la o creștere a PIB-ului de 5,6% în 2022 la doar 0,6% în acest an

Țările precum Turcia și cele din Asia Centrală își continuă creșterea puternică și compensează la nivel global, creșterea mai modestă din țările europene emergente, concluzionează BERD.