Serviciile de informații vs. clericii apropiați de Rusia. Ce urmează pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană

Procesul nu este unul nou, dar pare că s-a intensificat în ultima perioadă. De câteva luni, SBU transmite informări cu privire la materialele de propagandă pe care le-a confiscat în urma raziilor la biserici și mănăstiri din întreaga țară, inclusiv din capitala Kiev, dar și din zona Liov sau Cernăuți.

Spionii din biserici

SBU transmitea miercuri că a desfășurat acțiuni de contraspionaj în regiunile Transcarpatia (care se învecinează cu Polonia, Slovacia, Ungaria și România și are un număr important de minorități etnice), Cernăuţi, Rivne, Volîn, Nikolaiev, Sumî, Liov, Jîtomîr și Herson. Au avut loc percheziții la 19 biserici sau mânăstiri.

Anterior, SBU anunța, în 10 decembrie, că în cadrul unor acțiuni pentru combaterea sabotajelor în sudul Ucrainei, a „expus un complice al dușmanului” – un diacon.

Fotografie publicată de SBU pe 7 decembrie după verdictul unui tribunal ucrainean, care a condamnat un diacon al Bisericii Ortodoxe Ucrainene acuzat că ar fi transmis informații forțelor ruse despre pozițiile celor ucrainene.

Pe 7 decembrie, SBU anunță că un preot a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru că „a transmis ocupanților pozițiile de luptă ale forțelor ucrainene din Lisiciansk și Severodonețk. Tot pe 7 decembrie – 13 razii în trei regiuni, pe 2 decembrie alte cinci razii în trei regiuni.

„Facem totul pentru a ne asigura că statul agresor nu are nici măcar un punct de influență în societatea ucraineană”, a spus duminica trecută președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cu privire la decizia Consiliului ucrainean de Securitate și Apărare de sancționare a mai multor clerici (confiscarea averilor, interzicerea unor activități și a călătoriilor).

Decizia a venit după o serie de percheziții în lăcașuri de cult, efectuate de forțele de securitate ucrainene, la care, au spus acestea, au fost găsit materiale de propagandă rusă.

Fotografie publicată de SBU pe 8 decembrie 2022, după ceea ce SBU a descris drept acțiuni de contraspionaj la sedii ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene din regiunile Herson, Cerkasî, Jîtomîr și Volîn.

Potrivit istoricului Cosmin Popa, specializat în spațiul ex-sovietic și în istoria Rusiei, „folosirea structurilor bisericești subordonate Patriarhiei de la Moscova în activitatea de spionaj, de strângere a informațiilor în favoarea Moscovei este o tradiție a statului sovietic și a statului rus. Poate asta sună a proces de intenție, dar nu este un proces de intenție, este o realitate verificabilă prin documente istorice, care arată această consonanță, sau ca să respectăm termenii bizantini bisericești – simfonie între structurile eclesiastice rusești și mașina de stat”.

În opinia jurnalistului Marin Gherman, care scrie de 14 ani în presa de limbă română din Cernăuți/ Ucraina și s-a refugiat după începerea războiului în România, evenimentele din ultima perioadă – percheziții, confiscări, sancțiuni – ar reprezenta pași înspre interzicerea Biserici Ortodoxe Ucrainene, subordonată până în mai 2022 Patriarhiei de la Moscova.

Aceasta este diferită de Biserica Ortodoxă a Ucrainei, a cărei autocefalie a fost recunoscută acum patru ani de Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol.

Pe 23 noiembrie, SBU a transmis că a găsit la perchezițiile din biserici și mănăstiri materiale de propagandă, dar și sume importante de bani.

Jurnalistul Marin Gherman spune că după începerea războiului a existat clar o schimbare de atitudine a administrației de la Kiev față de Biserica Ortodoxă Ucraineană.

„În 2019, când a câștigat președinția Ucrainei, Volodimir Zelenski spunea că va lăsa în pace bisericile și că nu contează care biserică aparține cui și cine, unde se roagă. Acum, în contextul războiului, el spune că Biserica Ortodoxă Ucraineană reprezintă riscuri de securitate pentru Ucraina și că mulți preoți, fețe bisericești, au implicări și legături diverse cu Moscova”.

Marin Gherman adaugă că o lege pentru pentru interzicerea acestei biserici ar fi fost deja recomandată cabinetului de miniștri de către Consiliul de Securitate Națională al Ucrainei.

Situația, adaugă jurnalistul ar putea duce la puternice clivaje interne în societatea ucraineană. Argumentele credincioșilor care fac parte și susțin Biserica Ortodoxă Ucraineană nu sunt geopolitice, ci canonice. În plus, e dificil pentru cineva care face parte dintr-o comunitate religioasă să accepte argumentele politice.

Mitropolitul Filaret al Bisericii Ortodoxe Ucrainene însoțit de reprezentanți ai forțelor de ordine ucrainene. Liov, 14 decembrie 2022.

„Oamenii care sprijină încă această biserică îmi spun: îl criticăm pe Putin, sprijinim refugiații ucraineni și armata ucraineană, oferim bani în sprijinul Ucrainei, dar credem în preotul din biserica noastră și din comunitatea noastră”, adaugă jurnalistul Marin Gherman, care precizează că minoritatea română din Ucraina este parte a acestei biserici, pentru că ea i-a permis să își țină slujbele în limba maternă.

Comunitatea românească din Ucraina are circa 100 de biserici în care se slujește în limba română și toate sunt subordonate canonic bisericii cercetate acum de autoritățile de la Kiev, precizează Marian Gherman.

Până acum, românii s-au aflat sub umbrela Moscovei pentru că aici li s-a permis să se roage în limba maternă, ceea ce a fost mai important pentru ei decât orice subordonare. Cealaltă biserică, cea sprijinită de autoritățile de la Kiev, este mai „națională”, adaugă el.

Dacă va fi interzisă aceasta, nu este clar care va fi soarta celor 100 de biserici în care românii se roagă acum în limba română. Clar este, spune el, că românii din Ucraina suferă de pe urma acestui război și condamnă Moscova și acest război.

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți în perioada septembrie – 24 noiembrie 2022, jumătate dintre membrii comunității românești din Ucraina declarau că „frecventează serviciile divine în limba română la Biserica Ortodoxă Ucraineană păstorită de Mitropolitul Onufrie, care s-a subordonat canonic până la sfârșitul lunii mai 2022 Patriarhiei de la Moscova, iar 29% au precizat că sunt creștini, dar nu frecventează servicii divine”.

În același studiu, majoritatea celor intervievați (61%) spuneau că ar fi o idee bună deschiderea unor lăcașe de cult în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa de către Biserica Ortodoxă Română, iar 35% nu au vrut să răspundă la această întrebare.

SBU spune că a găsit în biserici și mănăstiri publicații de propagandă a „lumii ruse”. O astfel de revistă din 2014 (an în care Rusia a anexat ilegal Crimeea) găsită în timpul perchezițiilor din noiembrie 2022.

„Oamenii nu văd o legătură între biserica lor și Kremlin sau decidenții politici de la Kremlin așa cum o vede Kievul, în contextul războiului”, spune Marin Gherman. În opinia lui, e puțin probabilă existența unor acțiuni de sabotaj și spionaj în acest moment, din parte BOU, dar Kievul „încearcă să purifice (și cu ghilimele și fără ghilimele) spațiul social-politic în care se află. Problema bisericească este discutată în Ucraina de ani de zile, dar nimeni nu a avut curajul să se implice direct în rezolvarea acestei probleme.

Kievul a vrut mereu să aibă o biserică aparte, națională, ucraineană, în care oamenii să se roage în limba ucraineană, consolidând identitatea civică și patriotică ucraineană”, spune el.

În opinia istoricului Cosmin Popa însă, în special după momentul 2014, când Rusia a anexat ilegal Crimeea.

„Mitropolia ucraineană subordonată Moscovei s-a comportat în bună măsură ca o instituție care a reprezentat interesele bisericești, dar și interesele politice ale Rusiei în Ucraina. Deci din acest punct de vedere, există toate premisele ca această mitropolie să fie folosită în încercarea Rusiei de a obține o răsturnare a atitudinilor publice ucrainene în ceea ce privește percepția asupra Rusiei”.

Steag pe care scrie: „Noua Rusie. Voința și muncă”. „Este numele entității separatiste pe care o construia Rusia în Donbas după 2014”, precizează jurnalistul Marin Gherman. Imagine publicată de SBU pe 8 decembrie.

El amintește și că este vorba despre un „conflict” cu rădăcini istorice adânci, început în perioada care a urmat revoluției bolșevice din Rusia și care a evoluat în funcție de circumstanțele politice pe care le-au traversat cele două țări sau Uniunea Sovietică.

„Ce vedem acum este un rezultat logic al războiului pe care Rusia l-a purtat împotriva Ucrainei. Îmi este greu să îmi închipui o viață bisericească normală organizată de o mitropolie subordonată Moscovei în condițiile în care patriarhul Kiril al Moscovei, care o poziție absolut bizară raportată la canoanele creștine cu privire la acest război. Sigur că mitropolia ucraineană subordonată Moscovei rămâne influentă. Sunt oameni care nu percep la adevărata importanța disonanța cognitivă în care se află această biserică”, spune el.

În opinia istoricului Cosmin Popa, subordonarea bisericii ucrainene față de Moscova nu are un viitor în Ucraina pentru că se va afla mereu sub suspiciunea că ar fi folosită și instrumentalizată politic de autoritățile din Rusia.

Reprezentanții Bisericii Ortodoxe Ucrainene neagă că s-ar face vinovați de spionaj și acțiuni de sabotaj. Patriarhul Kiril al Bisericii Ortodoxe Ruse este însă un apropiat al lui Vladimir Putin și susține războiul. El le-a transmis credincioșilor că „sacrificiul în timpul îndeplinirii datoriei militare spală toate păcatele”.

Vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, descrie autoritățile de la Kiev drept „sataniști” și „dușmani ai lui Cristos și ai credinței ortodoxe”, iar Vladimir Putin a folosit retorica ortodoxismului rus pentru a justifica invadarea Ucrainei.

Potrivit unui sondaj din 2020 citat de Reuters, 14% dintre ucraineni spuneau că fac parte din Biserica afiliată atunci Moscovei – Biserica Ortodoxă Ucraineană, în timp ce 34% spuneau că fac parte din Biserica Ortodoxă a Ucrainei.