Banca Națională se așteaptă ca rata inflației să crească până la sfârșitul anului cu aproape 1% față de prognoza din vară, adică de la 4% la 4,9%.
Pe termen scurt, inflația ar urma să crească ca urmare a scumpirii alimentelor.
„Prognoza pentru sfârșitul acestui an – 4,9%, mai mare decât cea anterioară, de 4%. Prognoza noi o facem cu datele certe pe care le avem”, spune Isărescu.
„Știm că va urma o corecție fiscal-bugetară, o ajustare în domeniul fiscal bugetar care se va duce și spre o ajustare externă. Ambele deficite sunt în jur de 8% (...). Nu avem date certe privind maniera în care se va face și, în consecință, această prognoză se bazează numai pe ce știm în prezent, nu cuprinde măsurile care se vor lua la anul și, în funcție de ele, inflația va putea să fie mai mare sau mai mică”, a declarat luni Mugur Isărescu, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflației.
În schimb, este menținută previziunea de 3,5% pentru finalul anului viitor.
Isărescu spune că estimările BNR au un interval mare de incertitudine datorat nivelului ridicat al deficitului bugetar care cere măsuri menite să atenueze această evoluție.
BNR va reduce dobânda cheie, aflată acum la 6,5%, atunci „când inflația va merge în jos într-o manieră sustenabilă", spune guvernatorul BNR.
„Anumite măsuri fiscale care ar fi luate la începutul anului pot să ducă prețurile în sus. Cum ar fi să reducem dobânda acum ca imediat prețurile să se ducă în sus?", spune Isărescu.
„Majorarea TVA are impact inflaționist, se duce în prețuri imediat", spune guvernatorul, întrebat ce efect ar avea creșterea TVA, anticipată de unii analiști.
El a spus că se așteaptă la un „program de corecție coerent”, care presupune adaptarea consumului intern la nivelul producției". El a spus că inflația a crescut și din cauza secetei și a creșterii salariilor.
„Condițiile meteo adverse au fost în toată Europa, dar în cazul României au fost mai severe”, spune Isărescu. „Oferta deficitară s-a reflectat rapid în prețul legumelor și fructelor în trimestrul al treilea”.
România are o dinamică anuală înaltă a salariilor, a spus guvernatorul BNR. El a atras atenția, însă, că necorelarea lor cu productivitatea duce la deficite de cont curent în inflație.
„Contul curent nu arată bine deloc”, a spus Isărescu. Iar „dinamizarea cererii interne a antrenat creșterea importurilor.” La rândul ei, creșterea salariilor a alimentat creșterea consumului, dar și a creditelor de consum.
„Creditele de consum sunt corelate cu creșterea veniturilor. Pentru că altminteri nu avem cum să explicăm aceste evoluții la dobânzi înalte ale creditului de consum. Creșteri vioaie ale creditului de consum”, a comentat Isărescu.
„Economia se autoreglează, însă, din păcate, cu inflație și deficite mai mari”, a conchis el referindu-se la majorarea salariului minim și la cele din sistemul bugetar.
Surse: Profit.ro, Economedia.ro, Rador
Îți mai recomandăm Rata inflației a fost 5,1% în august. Biletele de avion și cartofii s-au scumpit cel mai mult