BNR menține dobânda de politică monetară la 6,5%. Inflaţia îşi continuă scăderea în primul trimestru, dar crește ușor în al doilea

Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei îşi va prelungi scăderea lentă în primul trimestru, însă va înregistra o ușoară creștere în al doilea din cauza eliminării plafonului la adaosul comercial și a scumpirii unor produse.

În ianuarie şi în tot anul 2025, BNR a menţinut dobânda-cheie la 6,5%, într-un context în care inflaţia s-a apropiat de 10%, alimentată de transferul aproape integral al majorării TVA în preţuri.

Dobânda-cheie este un indicator economic care influențează dobânzile împrumuturilor – o creștere a sa putând duce la scumpirea creditelor.

Tot marți, în a doua şedinţă de politică monetară din 2026, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an.

BNR a mai decis și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit unui comunicat emis de consiliul de administrație al Băncii Naționale.

Rata anuală a inflației, în scădere la finalul anului trecut. Scăderea continuă în 2026

Rata anuală a inflației s-a înscris la începutul trimestrului patru al anului trecut pe o pantă lent descrescătoare, ajungând în decembrie 2025 la 9,69% de la 9,88% în septembrie, sub impactul scăderilor semnificative de dinamică consemnate în acest interval de prețul combustibililor și de prețurile LFOLFO reprezintă acronimul pentru grupa de produse Legume-Fructe-Ouă, o categorie monitorizată atent de Banca Națională a României în calculele privind inflația..

Rata anuală a inflației CORE2Rata anuală a inflației CORE2 reprezintă indicatorul principal urmărit de BNR pentru politica monetară, calculat prin eliminarea din Indicele Prețurilor de Consum (IPC) a prețurilor administrate, volatile (legume, fructe, ouă, combustibili), precum și a celor pentru tutun și alcool. Aceasta măsoară presiunile inflaționiste structurale din economie.ajustat a continuat însă să se mărească pe parcursul trimestrului IV 2025, până la 8,5 la sută în decembrie, de la 8,1 la sută în septembrie.

Creșterea a fost influențată de dinamica costurilor salariale și de nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, la care s-au adăugat scumpirea energiei electrice, precum și creșterea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a cursului de schimb leu/euro.

Pe ansamblul anului 2025, rata anuală a inflației s-a mărit cu 4,55 puncte procentuale (de la 5,14 la sută în decembrie 2024), în principal ca urmare a efectelor directe tranzitorii exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor.

În ianuarie 2026, rata anuală a inflației s-a redus marginal, la 9,62%, în condițiile în care scăderile de dinamică consemnate în această lună pe segmentele energie și combustibili au fost contrabalansate în bună măsură ca impact de accelerarea creșterii prețurilor administrate și a prețurilor LFO, iar rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut la 8,5 la sută.

Activitatea economică s-a comprimat în trimestrul IV 2025 cu 1,9%, după ce a scăzut cu 0,1% în trimestrul III (variație trimestrială), în timp ce dinamica sa anuală s-a redus la 0,1% în trimestrul IV 2025, după ce s-a mărit la 1,7% în trimestrul anterior. Pe ansamblul anului 2025, economia și-a încetinit astfel creșterea la 0,6%, de la 0,9% în 2024.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI