Bonusul de performanță la bugetari: riscuri și beneficii

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a creionat într-un memorandum care urmează să fie analizat în ședință de guvern cum ar putea fi schimbat sistemul de salarizare din sistemul bugetar. Memorandumul a stabilit un set de principii pe care Guvernul ar trebui să îl urmeze pentru actualizarea modului de remunerare a funcționarilor publici, măsură prevăzută în programul de guvernare.

Printre principiile propuse de ministrul Raluca Turcan se numără reanalizarea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare, plafonarea sporurilor la 20% din salariul de bază sau acordarea unui spor de performanță lunar.

Acest spor ar urma să fie primit de funcționarii publici care au „realizat sau participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituției/autorității publice sau a sistemul din care face parte”.

Pentru a primi acest bonus, angajații trebuie să fi efectuat lucrări cu caracter excepțional sau să fie avut un volum de activitate „ce depășește în mod semnificativ volumul optim de activitate”.

Sporurile raportate la salariu de bază, discriminatoriu

Despre o schimbare a modului în care sunt calculate salariile bugetarilor a vorbit în mai multe rânduri și premierul Florin Cîțu. Acesta a amintit de o „reformă care se va întinde pe doi ani”, unul dintre scopurile guvernului fiind acela de a „lega veniturile de performanță”.

„Nu e vorba de a tăia ceva sau de a elimina. E vorba de a lega un venit de performanță. Întotdeauna se spune că în sistemul public nu se poate să măsori performanța. Cum nu se poate să măsori performanța? Se vede cu ochiul liber unde este performanță în domeniul public și unde nu este. Prin aceasta lege a salarizării încercăm ca acei oameni buni din sectorul public să fie remunerați, acei oameni care merită să primească mai mulți bani și nu cei care stau pe lângă ei și primesc salariu”, spunea Florin Cîțu, în martie. Tot atunci, el adăuga că e nevoie de „voință politică” pentru o nouă lege a salarizării.

Memorandumul realizat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale stabilește doar la nivel de principii viziunea guvernului asupra modului în care bugetarii ar trebui să fie plătiți. Documentul arată că în sectorul bugetar există discrepanțe salariale care fac ca anumite categorii de personal să fie favorizate în raport cu altele.

Salarii inegale între funcționari cu aceeași fișă a postului pot fi regăsite în special în rândul celor care lucrează în primării sau consilii județene, acolo unde lefurile sunt stabilite de fiecare consiliul local sau județean în parte.

„Acest lucru a condus, pe de o parte, la existența unor niveluri diferite de salarizare pentru aceeași funcție în cadrul administrației publice locale, iar pe de altă parte, la răsturnarea ierarhiilor firești pe nivele de complexitate a activității în administrația publică – respectiv administrație publică centrală, administrație publică teritorială și abia pe a treia poziție administrația publică locală. Aplicarea legii a dus la situația în care unele salarii de bază din administrația publică locală sunt mai mari decât salariile din administrația publică centrală”, se arată în memorandumul Ministerului Muncii.

O altă problemă amintită în document este cea a sporurilor, care în prezent sunt calculate în raport cu salariu de bază. Cu alte cuvinte, deși expunerea la o situație periculoasă, de pildă, este aceeași și pentru un director și pentru un simplu angajat, sporul stabilit celor doi este inegal.

Ministerul Muncii susține că nouă lege a salarizării ar trebui să elimine discrepanțele salariale, să „restabilească ierarhia funcțiilor în care domeniilor de activitate” dar și să instituie un „sistem de stimulare a performanței”.

Memorandumul ar fi trebuit analizat de Guvern miercuri, însă ședința de guvern s-a amânat din cauza crizei politice din Coaliție, provocată de demiterea de premierul Florin Cîțu a ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu.

Cum ar trebui evaluați bugetarii?

Remunerea funcționarilor publici în funcție de rezultatele lor profesionale poate fi de bun augur, susține Elena Calistru, președinte al Asociației Funky Citizen.

Condiția ar fi ca această evaluare să fie realizată corect și să răsplătească doar angajații performanți. Nu să fie un instrument la îndemâna șefilor de instituții.

„O evaluare bazată pe perfomanță nu are cum să fie decât un lucru foarte bun în orice societate normală. Însă gradul de subiectivism pe care îl avem și mai ales absența unor proceduri le face foarte vulnerabile la a oferi conducătorilor instituției și de departament un instrument de control foarte puternic. De altfel, aici problema este una veche. Să le dai direct un instrument de tip sancțiune sau premiere financiară (șefilor de instituții) e un pic complicat”, spune Elena Calistru.

Care sunt criteriile actuale

Funcționarii publici, fie ei debutanți, fie demnitari cu funcții importante în stat – înalții funcționari public – sunt evaluați anual și în prezent, potrivit legislației în vigoare. Rezultatele lor nu sunt legate însă de drepturile salariale lunare.

Potrivit metodologiei „realizarea procesului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici aplicabilă pentru activitatea desfășurată începând cu 1 ianuarie 2020”, bugetarii primesc calificativele: foarte bine, bine, satisfăcător sau nesatisfăcător.

Cei care realizează aceste evaluări – în fapt niște formalități în majoritatea instituțiilor – sunt, de regulă, superiorii ierarhici sau conducătorii unităților în care lucrează bugetarii.

Potrivit Codului administrativ, rezultatele evaluării pot influența:

• promovarea într-o funcție publică superioară;
• acordarea de prime, în condițiile legii;
• diminuarea drepturilor salariale cu 10% până la următoarea evaluare anuală a performanțelor profesionale individuale, pentru funcționarii publici care au obținut calificativul "satisfăcător";
• eliberarea din funcția publică;
• Necesitățile de formare profesională pentru anul următor perioadei evaluate, stabilite în cadrul evaluării performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici se au în vedere la elaborarea planului de perfecționare profesională a funcționarilor publici prevăzut

Sindicatele vor salariu minim european

Modul de salarizare din sistemul public a stârnit de la începutul anului mai multe controverse, cele mai frecvente fiind cele legate de sporurile bugetarilor.

Spor de izolare, de consemn la domiciliu sau de suprasolicitare neuropsihică sunt doar câteva dintre motivele pentru care angajații din mediul public primesc bani suplimentari pe lângă salariul de bază.

Sindicaliștii din sistemul bugetar sunt nemulțumiți de actualul sistem de salarizare și au organizat mai multe proteste în ultimele săptămâni.

Un miting a avut loc miercuri, fiind susținut de cinci confederații sindicale.

Protest de miercuri, 14 aprilie, organiza de sindicatele din sistemul public.

Președintele Confederaţiei Naţionale Sindicale (CNS) Cartel ALFA, Bogdan Hosu, a precizat: „Nemulţumirea principală este că problemele arzătoare pentru oameni nu sunt în agenda acestui Guvern: mă refer atât la salariul minim - media europeană a salariului minim a crescut cu 0,9 euro pe ora de muncă, noi am crescut cu 0,4 euro, deci dispersia a crescut, deşi creşterea salariului minim ar fi fost un instrument suplimentar de venituri la bugetul de stat. În acelaşi timp, tăierea voucherelor de vacanţă la bugetari şi la companiile cu capital majoritar de stat practic face ca sectorul HoReCa să sufere profund legat de perspectiva de relansare economică, chiar dacă se dă drumul într-o formă sau alta.”

Sindicaliștii au cerut Coaliției schimbarea actualului Guvern, pe care îl acuză că în cele patru luni de guvernare s-a „focalizat mai mult pe nominalizări pe funcţii şi interese de grup”.