Singura companie care exploatează gaze din Marea Neagră vrea să recupereze 400 de milioane de euro din taxa suplimentară impusă de stat

România, prin Ministerul de Finanțe și ANMR, riscă să restituie aproape 2 miliarde de lei (400 de milioane de euro) către Black Sea Oil & Gas, dacă societatea va câștiga litigiul deschis în această vară la Curtea Comercială Internațională (ICC) de la Paris.

„Disputa se referă la taxa suplimentară prevăzută în Legea offshore adoptată în anul 2018 și modificată prin OUG în 2022”, ne-a precizat Mark Beacom, CEO al Black Sea Oil & Gas (BSOG). Compania dorește „recuperarea oricăror sume plătite statului pentru taxa suplimentară”, ne-a mai transmis Mark Beacom.

CEO-ul a precizat pentru Europa Liberă că „BSOG și partenerii săi au plătit taxa suplimentară potrivit Legii offshore”.

Nu a spus care e valoarea acesteia. Însă, la finalul anului trecut, tot Mark Beacom transmitea că taxele suplimentare plătire de companie însumează 2 miliarde de lei - 400 de milioane de euro. Reprezentații BSOG nu au dorit să ne precizeze valoarea taxei pe motiv că valoarea acestor taxe suplimentare se actualizează de la lună la lună.

BSOG anunță oficial că vrea banii înapoi

Conform datelor din bilanțul depus la Ministerul de Finanțe, compania a avut în 2022 o cifră de afaceri de aproape 3 miliarde de lei și un profit de un miliard de lei (200 de milioane de euro).

Reprezentanții Ministerului de Finanțe și ANRM (Agenția Naționale de Resurse Minerale) nu au răspuns la întrebările legate de această dispută.

În schimb, Mark Beacom ne-a explicat că litigiul privește și ANRM pentru că: „Acordul de concesiune, care este administrat de Agenția Națională pentru Resurse Minerale, are prevederi de stabilitate menite să protejeze investitorul de acest tip de acțiuni din partea statului”.

Conducerea BSOG a punctat clar că o eventuală victorie la Tribunalul de Arbitraj nu va fi folosită pentru e cere anularea contractului de concesiune. „Încetarea acordului de concesiune cu Agenția Naționala de Resurse Minerale nu a fost luată în considerare”, a mai spus Mark Beacom.

S-au stabilit și judecătorii

Informația despre litigiul comercial a fost publicată prima dată de jurnaliștii de la IAReporter, un portal care relatează despre procesele comeciale de la curtea de specialitate.

Conform datelor obținute de IAreporter, Agenția Națională pentru Resurse Minerale Române (ANMR) și Ministerul Finanțelor din România „se confruntă cu un nou arbitraj în fața unui tribunal constituit în conformitate cu regulile de arbitraj ale ICC”.

IAReporter a aflat că un tribunal ICC compus din Juliet Blanch (președinte), Hober Kaj (desemnat de reclamanți) și Peter D. Cameron (desemnat de pârâți) a fost constituit pentru a analiza litigiul.

Reclamanții din această dispută sunt Black Sea Oil & Gas (BSOG), Petro Ventures și Gas Plus Dacia. Este vorba de grupul de firme implicate în construcția și exploatarea offshore-ului Midia Proiect de dezvoltare a gazelor. BSOG, compania lider în joint venture, este deținută de acționarii principali: Grupul Carlyle (89,9%) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (9,99%).

Miza acestei dispute este, potrivit informațiilor din dosar, introducerea unor taxe suplimentare pentru producătorii de energie offshore.

Legislația cu probleme

Compania cu acționariat american nu a fost nemulțumită doar de taxa suplimentară care este prevăzută în legislația extracțiilor off și on shore.

Reprezentanții BSOG au criticat de la sfârșitul anului trecut și taxa de solidaritate. Acesta este un „impozit asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale”, așa cum se precizează în legislația fiscală.

Executivul de la Palatul Victoria, la propunerea Ministerului Finanțelor, introducea prin OUG 186/2022 o taxă suplimentară sau taxă de venituri extraordinare pentru companiile din domeniul energetic. Pe scurt, companiile petroliere, precum este și BSOG, trebuiau să achite o taxă în cuantum de 60% din profitul generat de creșterea prețurilor din domeniul energetic din 2022.

Potrivit unui comunicat al companiei, BSOG a exprimat îngrijorări serioase cu privire la această schimbare ulterioară, susținând că a împiedicat BSOG să-și crească producția.

„BSOG și partenerii săi au realizat demersurile juridice necesare pentru a-și proteja drepturile legale și pentru a se asigura că Ordonanța 186 este în conformitate cu legea, cu principiile propuse în regulamentul UE privind contribuția de solidaritate și că încurajează creșterea producției de gaze”, a fost declarația lui Mark Beacom, CEO Black Sea Oil & Gas.

În luna martie, conducerea Black Sea și liderii alianței de guvernare s-au întâlnit pentru a discuta prevederile taxei de solidaritate.

„A fost o întâlnire informală. S-au expus anumite motive, că anul trecut nu au avut activitate. S-a ajuns la o abordare comună. În acest moment se respectă… Nu consideră că nu se încadrează (n.r.- în plata taxei de solidaritate), pentru că se încadrează. Este prins în lege chiar dacă nu ai avut activitate anul trecut. Este, până la urmă, o taxă pe o perioadă determinată, numai pe doi ani, deci este un lucru stabilit”, a afirmat Ciolacu, în luna martie, la o întâlnire cu presa după discuția cu managerii de la BSGO.

Proces și în instanțele din România

În urma întâlnirii, compania a decis să ceară arbitraj internațional, dar a intentat și un proces în România împotriva taxei de solidaritate.

Black Sea Oil & Gas (BSOG), împreună cu partenerii săi, Petro Ventures Resources SRL şi Gas Plus Dacia SRL, a dat în judecată Guvernul, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Ministerul Finanțelor, în contencios administrativ și fiscal, la Curtea de Apel București.

Avocații companiei au invocat excepția de neconstituționalitate pentru taxelor din domeniul petrolier, potrivit informațiilor de pe portalul instanțelor de judecată și declarațiilor BSOG.

„Compania a purtat discuții cu autoritățile române și ale UE pe tema aplicării proporționale și adecvate a taxei de solidaritate, ceea ce ar permite BSOG să continue, poate chiar să crească producția de gaze naturale a României și astfel să contribuie la securitatea și independența energetică a țării”, a declarat Mark Beacom.

Cu toate acestea, la termenul din 5 septembrie, BSOG a renunțat la disputa cu statul român de la Curtea de Apel București. Asta pentru că BSOG a fost scutită în cele din urmă de plata acestui impozit.

Procesul deschis de Black Sea Oil & Gas contra României este a doua dispută legată de taxa de solidaritate plătită de companiile petroliere. La începutul acestui an, compania OMV a depus pretenții similare împotriva ANMR.

Prima și singura exploatare care scoate gaze din Marea Neagră

Cele dintâi gaze extrase de Black Sea Oil & Gas din perimetrele offshore de mică adâncime „Ana” și „Doina” au intrat pe 15 iunie 2022 în sistemul național de transport, au anunțat reprezentanții Black Sea Oil & Gas. Compania estimează că cele două zăcăminte vor produce anul acesta jumătate de miliard de metri cubi de gaze. România consumă anual 11-12 miliarde de metri cubi de gaze.

„Anul trecut s-a realizat o producție de jumătate de miliard de metri cubi de gaze. Producția la platou va fi de aproximativ un miliard de metri cubi de gaze/an pentru următorii doi ani din cei zece ani de viață estimați pentru zăcămintele Ana și Doina”, ne-au transmis reprezentanții companiei.

Investiția este primul proiect dus la bun sfârșit de extragere a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre din ultimii 30 de ani și singurul proiect aflat în derulare astăzi.

Pentru exploatare se folosesc cinci sonde de producție (o sondă submarină la zăcământul Doina și patru sonde de producție la zăcământul Ana), o platformă de producție monitorizată și operată de la țărm, amplasată pe zăcământul Ana, și o conductă submarină de 126 km care asigură transportul gazelor până la noua stație de tratare a gazelor din comuna Corbu, județul Constanța.