Marți 11 aprilie 1989

Soarele răsare la ora 6.40 și apune la ora 19.55. Meteorologii spun că vremea va fi frumoasă și caldă, cu cer variabil, mai mult senin. Maximele termice se vor situa între 17 și 27 de grade iar minimele nocturne între patru și 14 grade.

„Un moment ce se înscrie, desigur, cu majuscule în istoria navigației românești,” consemnează Costin Constandache în paginile României libere: Mineralierul Comănești de 165 000 tdw a trecut cu succes probele de mare. Totul e măreț și epocal: proporțiile, efortul, marea, realizările, concepția. „Realizat conform grandiosului program naval inițiat de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, având ca scop dotarea flotei maritime comerciale cu nave moderne și puternice, de cele mai multe tipuri”, mineralierul Comănești e plin de recorduri și premiere, devenind astfel „un simbol plutitor sub tricolor, destinat să străbată mările, în serviciul patriei purtând în oceanul planetar marca priceperii și competenței constructorilor și marinarilor români.” Are la bord 52 de premiere tehnice, de la motorul naval lent de 19500 cp, „cu consum redus de combustibil, la caldarina cu arzător, la elice, la mașina cârmei” etc.etc. La bord sunt peste o sută de oameni de la Întreprinderea de construcții navale Constanța sau de la ICEPRODNAV din Galați, de la Reșița sau Brăila, cei care au participat cu subansamble la construcția navei. Nava va prelua pavilionul de navă Amiral a flotei comerciale românești de la petrolierul de 150 000tdw Biruința „și el lansat la ICN-Constanța.” Gh. Bogdan era comandant de cursă lungă și plin de mândrie: „marinarii de pe Comănești sunt ferm hotărâți să onoreze încrederea ce li se acordă, să-și folosească toată priceperea spre a-și îndeplini misiunea și a releva calitățile navei.” Maria Leonard, director tehnic Navrom, spunea că intrarea în exploatare a mineralierului „va însemna extinderea considerabilă a capacității de transport, cu aproximativ 800 000 tdw până la sfârșitul anului” Ea spune că se așteaptă finalizarea celei de-a doua nave de acest tip, la jumătatea lui 1989, ceea ce va spori capacitatea de transport cu încă vreo 350 de mii de tone. Gazetarul nu-și mai găsește cuvintele să descrie glorioasa realizare care „se pregătește să-și ia locul în fruntea liniei de șir a navelor românești, împlinind idelurile și vocația de navigatori a românilor, dovedită permanent în istorie de pânzarele lui Ștefan și corăbiile lui Mircea cel Bătrân, la navele primei companii maritime moderne SMP, fondată în 1895 până azi, când această vocație se relevă la adevărata sa dimensiune pe marile nave, și ele ctitorii ale Epocii Nicolae Ceaușescu.”

Viorel Chiurtu cântă, în România liberă, un imn siderurgiștilor, ca în tinerețea Ninei Cassian și a lui Beniuc. Este la Galați și admiră fortăreața combinatului, operă a partidului care a pus la dispoziția siderurgiștilor „una dintre cele mai moderne cetăți a metalului, dotată cu utilaje și instalații moderne”, asigurându-le în același timp „o bogată bază materială pentru formarea omului nou,” îmbinând, cum ar veni, utilul cu plăcutul. Pentru că, în timpul liber, siderurgiștii „folosesc din plin această puternică bază tehnico-materială pentru perfecționarea muncii lor, pentru ridicarea continuă a gradului de cultură și educație.” Așadar, ce fac siderurgiștii când nu trăiesc la gurile de foc ale cuptoarelor „cu foc continuu, ale laminoarelor sau a jerbelor de fontă de la furnale”? Își trăiesc timpul liber în miezul unui ev aprins participând la învățământul politico-ideologic sau la Cântarea României. Directorii și șefii de echipe, în principal, dar și maiștri sau muncitori, participă la mișcare de creație tehnico-științifică. În anul precedent ea a cuprins 1230 de cadre, „oameni care și-au asumat responsabilitatea realizării a peste 400 de studii.” Au fost înregistrate 61 de invenții și siderurgiștii colaborează îndeaproape cu cadrele didactice de la catedra de profil a Universității Galați. La toate acestea se adaugă și contribuția adusă de talentale locale „la crearea unui climat atotcuprinzător de educare și făurire a omului nou.” Neculai Leu, președintele comitetului sindicatului de pe platformă îi spune gazetarului că viața cultural-artistică a siderurgiștilor gălățeni a cunoscut „un adevărat reviriment”, căci este mai bine organizată, mai precis conturată, mai eficientă „sub raportul educației și al contribuției mișcării artistice de amatori la procesul de producție și educație.” De pildă, numărul coriștilor a crescut de la 60 la o sută, au mai multe echipe de satiră și brigăzi artistice de agitație ca în urmă cu un an, au trupe noi de dansuri populare, tematice și de societate, trupe de muzică populară și ușoară. „A intrat în obiceiul multor locuri de muncă să folosească din plin formațiile artistice pentru a sărbători fruntașii în producție, pentru a organiza seri cultural-distractive sau spectacole în cinstea celor care ies la pensie.” Și pentru a atinge culmile creației, a fost organizat și un cenaclu literar, unde „cei care schimbă lăncile de insuflat oțelul cu condeiul își citesc operele literare”, cenaclu inspirat numit „Slavă oțelului.” Sunt doar câteva „forme de manifestare și afirmare concretă a siderurgiștilor gălățeni” care vor să dea lovitura la noua ediție Cântarea României, atrăgând mai multe talente ca oricând „pentru a ridica pe o treaptă superioară întreaga muncă de formare și educare a omului nou.”

În sectorul trei s-a organizat Tribuna democrației, „o formă de manifestare vie, dinamică a democrației noastre muncitorești”, după cum spune Cristina Popescu în România liberă. Au participat o groază de oameni în sala de festivități a Liceului de construcții 23 care s-a dovedit neîncăpătoare. Se întâlnesc în prima joi a fiecărei luni pentru a participa „nemijlocit la dezbaterea celor mai importante probleme ce privesc dezvoltarea, modernizarea, înfrumusețarea marilor cartiere.” E drept, cei care au locul asigurat în sală sunt șefii adunării, membrii biroului executiv al Consiliului popular, cadre de răspundere din administrația locală de stat, conducători de întreprinderi și instituții, șefii asociațiilor de locatari și cei din conducerea comitetelor cetățenești. Ei discută cu cetățenii simpli problemele curente ale vieții cotidiene. Nu doar că rezolvă problemele la fața locului, dar este și „cadrul optim de promovare și stimulare a inițiativei cetățenești, de afirmare a spiritului civic în materializarea tuturor programelor de dezvoltare în profil teritorial.” Șefii asociațiilor de locatari și administratorii de bloc sunt stelele acestor întâlniri. Gheorghe Hâncu, administratorul blocului 11 A de pe Baba Novac susține că trebuie crescut nivelul de educație și de interes „față de aspectul străzii, al blocului în care trăim, Pentru aceasta adresez rugămintea de a ne uni toți forțele pentru a întări munca de educație cu cei care încă nu știu să respecte munca noastră.” Mulți locuitori, cel puțin dintre cei prezenți, doreau să declanșeze „acțiunile gospodărești” pentru amenajarea unui parc „încă din primele zile mai calde de primăvară” și pentru aceasta s-a cerut sprijinul consiliului popular. Șerban Perianu, din circumscripția electorală 33 spune că vrea îndrumări competente „pentru mobilierul necesar unor asemenea locuri”, pentru materialul dendrofloricol și pentru „unele aparate de joacă pe care am vrea să le instalăm în aceste zone,” iar Nicolae Georgescu, vicepreș la FDUS sector trei îi promite că ADP-ul de sector va lua legătura cu toți cetățenii care vor să pună umărul la înfrumusețarea sectorului. Au fost și unii care s-au plâns de lucrările neterminate sau abandonate de IDEB în fața blocurilor în care stau dar și de faptul că de ani de zile ICED nu a reparat trotuarele, ba mai mult a stricat zonele verzi care existau „înaintea deschiderii șantierului de construcții”, uitând uneori mașinile și utilajele folosite pentru aceste lucrări cu anii, „devenind pericole reale de accidente.” Oamenii s-au mai plâns și de faptul că ITB a schimbat peste noapte rutele de circulație ale unor mașinii, pomenindu-se la ora de intrare în tură în altă parte a Bucureștiului decât trebuia. S-au mai plâns și de comportamentul vînzătoarelor, de puținătatea mărfurilor din magazine, dar gazetarul e interesat mai mult și mai mult de acțiunea de recuperare a materialelor refolosibile din gospodăriile personale. Cetățenii spun că, dacă li se pun la dispoziție spații și containere, se ocupă ei de predarea unor cantități tot mai mari de astfel de materiale. Nicolae Georgescu se laudă cu realizările la refolosibile: 226 de tone de metal, 77 tone de hârtie, 57 tone de cioburi de sticlă, așa că au decis să mai organizeze trei puncte de colectare. Vicepreședintele FDUS de sector apreciază devotamentul și dedicația cetățenilor și spune că munca patriotică este esențială pentru menținerea unui nivel ridicat de viață civilizată pentru populație ceea ce „impune creșterea răspunderii tuturor cetățenilor, dezvoltarea conștiinței civice, participarea directă și responsabilă la acțiunile de bună gospodărire, nmodernizar și înfrumusețare, la întărirea ordinei și disciplinei, pentru păstrarea permanentă a stării de curățenie și igienă a sectorului.” Toți activiții locali au acționat cu fermitate pentru mobilizarea cetățenilor la efectuarea și menținerea curățeniei aplicând legea nr 10/1982. Această lege se referă la „obligaţiile şi răspunderile consiliilor populare, unităţilor socialiste şi ale cetăţenilor pentru buna gospodărire, întreţinere şi curăţenie a localităţilor urbane şi rurale, păstrarea ordinii şi disciplinei publice” Legea prevede ca „întreg personalul muncitor să participe la acţiunile de întreţinere, curăţenie şi infrumusetare a clădirilor, incintelor, curţilor, imprejmuirilor, căilor de acces, precum şi a strazilor, drumurilor şi zonelor verzi inconjuratoare.” La articolul 16 se spune: „Toţi cetăţenii au îndatorirea de a asigura întreţinerea şi curăţenia locuinţelor, a anexelor gospodăreşti, a curţilor şi imprejmuirilor acestora, precum şi de a participa la realizarea tuturor măsurilor privind buna gospodărire a localităţilor.” Cu alte cuvinte, cetățenii erau obligați să participe la acțiunile de muncă patriotică convocate de consiliile locale sau de administrațiile de bloc. Nerespectarea legii „atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală a celor vinovaţi.” Practic e o lege care stabilește sclavajul cetățenesc.

La București au loc convorbiri între membrii din conducerea mai multor ministere, reprezentanți ai unor întreprinderi românești de comerț exterior și un grup de oameni de afaceri americani, reprezentanți ai unui grup de peste 50 de firme, informează Agerpres. Lucrările reuniunii au fost deschise de Ioan Ungur, ministrul comerțului exterior și cooperării economice internaționale. Au vorbit și Ștefan Andrei, viceprim-ministru și Robert Robertson, vicepreședinte al firmei Occidental International, conducătorul grupului, și Roger Kirk, ambasadorul SUA la București.

La Budapesta a avut loc a 44-a reuniune a Comitetului CAER pentru colaborare în domeniul activității de planificare, la care au participat delegați din țările membre ale CAER și din RSF. Iugoslavia. Delegația română a fost condusă de Radu Bălan, președintele Comitetului de Stat al Planificării, reprezentantul RSR în Comitet. Comitetul a examinat stadiul lucrărilor de coordonare a planurilor economice ale țărilor din CAER pe cincinalul 1991-1995. A mai fost analizat și modul în care s-a îndeplinit programul de colaborare multilaterală din domeniul economisirii de resurse materiale. S-au stabilit și convențiile multilaterale care urmau să fie elaborate pentru cincinalul 1991-1995 pentru a fi adoptate proiecte importante științifico-productive și tehnologice pregătite pe baza Programului progresului tehnico-științific al țărilor membre ale CAER până în anul 2000, informează Agerpres.

Nicolae Ceaușescu îi transmite un salut tovărășesc și cele mai bune urări lui Ramiz Alia, președinte al Prezidiului Adunării Republicii Populare Socialiste Albania. La rându-i Ramiz Alia a trimis și el un salut și cele mai bune urări și poporului român succes în munca sa consacrată dezvoltării României. Schimbul de mesaje s-a petrecut la Tirana când Ramiz Alia l-a primit pe Ștefan Andrei, viceprim-ministru. Cei doi nu au știut cum să sublinieze mai bine ce importante sunt relațiile tradiționale de prietenie româno-albaneze, „dorința comună de a ridica pe o treaptă nouă colaborarea economico-culturală, raporturile politice între cele două țări. De asemenea, s-a semnat Acordul între cele două guverne referitor la colaborarea economică, industrială și tehnică, precum și protocolul primei comisii mixte de colaborare în acest domeniu.

La Brăila peste 4000 de tineri de la sate, constituiți în brigăzi ale tineretului, au executat în timpul liber lucrări de pregătire pentru însămânțarea florii-soarelui pe o suprafață de 2800 de hectare, lucrări de întreținere a răsadurilor în sere și solarii, precum și fertilizări cu îngrășăminte chimice pe o suprafață de două mii de hectare. În Bihor, două sute de tineri de la Întreprinderea Mecanică Oradea, organizați ca echipe de tineret, au produs suplimentar, muncind peste orele de program, 12 tone de piese turnate și subansamble pentru 35 de culegători de știuleți. 150 de tineri de la Întreprinderea Sinteza au depășit planul cu o tonă de lacuri și vopsele, produse farmaceutice și substanțe antidăunători.

IDMS București informează „publicul interesat” că acceptă înscrieri prin transfer opțional al cumpărătorilor care au depus banii la CEC în cont pentru autoturism astfel: Autoturism OLTCIT-până la data de 30 iunie 1988; Autoturisme DACIA 1410SPORT- până la data de 30 iunie 1987. Înscrierile se efectuează la Complexul auto București, strada Valea Cascadelor.

Liceul ind. Spiru Haret încadrează paznic de noapte (bărbat); Casa de ajutor reciproc a pensionarilor nr.7, sector 6, angajează lucrător comercial, bărbat, cu experiență în turism; Se caută gospodină pensionară singură, ajutor menaj ușor două-trei ori săptămânal, eventual internă, posibil provincială; Se caută femeie pentru menaj, cu pregătire medie, 34-36 de ani.

De vânzare „Trabant stare excepțională din 1981”; „Video sigilat Funay, carabine alpinism Titan, contor electric pasant”; „Radiocasetofon Silvano mono, butelie aragaz cu aragaz trei ochiuri, pendulă Hans Backer, mașină spălat Alba lux, butelii voiaj, bicicletă curse Start, Walkman Sanyo, lână plapumă, pianină Schwechten vieneză”; „Butelie aragaz, ceas trei capace. Cumpăr televizor, frigider, Mobra”; „Vând cadă baie fontă albă, perfectă stare, schiuri cu legături 35 cm, clăpari San Marco 35, perfectă stare.”

Se cumpără: „mașină tricotat, cartelă, eventual Veritas, rochie prespălată 46”; „butași garoafă pentru seră SIM, Slobozia Moară, jud. Dâmbovița, tel. 107”; ”Televizor color, canapea extensibilă, derulator, videocasete, toate noi”; „Telefon cu memorie, prefer roșu”

La televizor programul începe la ora 19 cu Telejurnal. La 19.25 e emisiunea Să trăim și să muncim în spiritul normelor eticii și echității socialiste. Ordine și disciplină, răspundere revoluționară în îndeplinirea sarcinilor. La 19.45, Industria-programe prioritare. La 20.05, Teatru TV (COLOR) Bună dimineața, viață! de Sorin Holban. Premieră pe țară. Cu Draga Olteanu-Matei, Marin Moraru, Valentin Uritescu, Ion Marinesc etc. Regia artistică Nae Cosmescu. La 21.15, Ctitorii ale Epocii de aur. O nouă premieră (color). Apoi la 21.35 Idei în acțiune. La 21.50, Telejurnalul iar la ora 22 închiderea programului.

La Opera Română, reprezentație Liliacul. La Teatrul de Operetă, Vânzătorul de păsări. La Radioteleviziunea română, în sala de concerte: Muzică românească în contemporaneitate- lucrări de Adrian Rațiu. La Ateneul Român, sala Studio, Recital de flaut Florin Tudor. La Ateneul Român, Trio Ricercare. Pe afiș la Teatrul Național, sala Mare, Nu se știe niciodată. În sala Amfiteatru se joacă Contrabasul. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra a programat Noțiunea de fericire în sala din Schitu Măgureanu și Uriașii munților, în sala Studio. La Teatrul de Comedie se joacă Acești nebuni fățarnici iar la Nottara, sala din bul. Magheru Floarea de cactus și Dansul morții, în sala Studio. La Teatrul Mic, Cameristele și la Teatrul Foarte Mic: Lewis și Alice.